1,311 matches
-
toate forțele sufletești prin întreținerea unei febre continue, de care omul de rând nu poate scăpa decât doar prin crimă pasională, iar artistul prin transferul ei în ficțiune poetică: procesul cel mai obișnuit al creației artistice". 99 Vezi comentariul Gabrielei Omăt din E. Lovinescu "Sburătorul". Agende literare, vol. V, ed. cit., pp. 484-485. Femeile la care se referă frecvent Lovinescu sunt Eugenia Pop (E.P.) și Ioana Postelnicu (Popea). 100 Aflând că Lovinescu e bolnav, Tudor Arghezi publică o scrisoare deschisă (în
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Mihai Eminescu, "poet național român". Istoria și anatomia unui mit cultural, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2001, p. 55. 104 "Mite pasă...mite. D.E. Lovinescu răspunde d-lui Al. Tzigara-Samurcaș", în Adevărul, an 49, nr. 15561, 20 iunie 1935. 105 După Gabriela Omăt, interviul cu I. Șicloveanu (din Facla, an XIV, nr. 117, 23 dec. 1934) relevă "un adevărat complex Eminescu de care criticul a suferit" (vezi notele din vol. E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. IV, pp. 339-341). 106 Iată
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
modele", de vreme ce "prefera pe egali, dar mai ales pe cei mai mici". Aceeași atitudine se regăsește la E. Lovinescu, care, în anii formării, prefera să-l cultive pe obscurul D. Evolceanu, iar nu pe Maiorescu sau Iorga (vezi notele Gabrielei Omăt despre relația lui E. Lovinescu și D. Evolceanu în volumul E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. VI, ed. cit., pp. 612-616). După cum observă René Girard, "pretutindeni, în secolul XIX, spontaneitatea devine dogmă, detronând imitarea" (op. cit., p. 35). Plecând de la observația
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
pp. 184-185. 180 Un fragment consistent din celebrul "roman" poate fi citit și în versiune românească vezi volumul Sacher Masoch, Venus în blană, traducere de Tinu Pârvulescu, în volumul Caiete, Editura Polirom, Iași, 1999, pp. 23-46. 181 Vezi comentariile Gabrielei Omăt la articolul lovinescian "Psihologia erotică a lui Eminescu" (publicat în Rampa, an. 17, nr. 5088, 25 dec. 1934), din E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. IV, pp. 341-342. Vezi, de asemenea, E. Lovinescu, Scrisoare către o persoană neidentificată
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
din Memoriile sale sunt frumoase și cu valoare literară, dar de creațiune tipică în felul caracterelor lui La Bruyère". 196 Idem, p. 367. 197 E. Lovinescu, "Eminesciana", în Adevărul, an 50, nr. 16086, 4 iulie 1936 (vezi și comentariile Gabrielei Omăt din E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. IV, pp. 558-560). 198 E. Lovinescu se pronunță despre Mite în cadrul rubricii "La ce lucrează scriitorii noștri?" din Reporter, an II, nr. 37-39, 3 oct. 1934, p. 3 (apud E. Lovinescu
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
care le va fi avut și rostit în realitate" (E. Lovinescu, Scrisori și documente, ed. cit., p. 182). 200 "De vorbă cu d. E. Lovinescu sau cum devine un critic romancier", în Facla, an XV, nr. 1457, 5 dec. 1935. Gabriela Omăt afirmă că E. Lovinescu e cel mai important critic român care și-ar fi sacrificat acest prestigiu (de critic, n.n.) în schimbul succesului ca romancier "Din faptul că public al patrulea roman rezultă o încredere în legitimitatea și viabilitatea acestor activități
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
313). 204 Șerban Cioculescu, "Eminescu văzut de romancieri", în volumul Aspecte literare contemporane, Editura Minerva, București, 1972, pp. 337-338. 205 Ion Biberi, "La vie sentimentale de M. Eminesco", în Le Moment, nr. 259, 25 dec. 1935 (vezi și comentariile Gabrielei Omăt din E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. IV, pp. 448-449). 206 Apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. IV, p. 484: "Fuziunea procedeelor atestă la d-l Lovinescu acel caracter factice, care alterează ficțiunea și care
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
prin asta inutilă) literatura fantastică". Dovada: "astăzi nu mai e nevoie să recurgi la diavol pentru a vorbi de libidou". 212 Pompiliu Constantinescu, "E. Lovinescu, Bălăuca (roman) ", în Vremea, an VIII, nr. 417, 8 dec. 1935 (vezi și comentariile Gabrielei Omăt, în E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. IV, pp. 432-434). 213 Vladimir Streinu, " E. Lovinescu, Mite", în Gazeta, an II, nr. 281, 19 febr. 1935, 383 (textul articolului este reprodus în volumul Pagini de critică literară I, ed.
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
și documente, ed. cit., p. 242 (Scrisoare către Hortensia Papadat Bengescu, 27 iulie 1935). Vezi și "De vorbă cu d. E. Lovinescu sau cum devine un critic romancier", în Facla, an XV, nr. 1457, 5 dec. 1935. 217 Vezi comentariile Gabrielei Omăt la textul interviului luat de Pericle Martinescu lui Lovinescu, "Un sfert de ceas de vorbă cu d. E. Lovinescu" (în Reporter, an II, nr. 78, 20 sept. 1935), din E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. IV, pp. 416-417. 218
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
noaptea aceasta, ca de obicei, o ființă îndrăgită de copii, stăpână pe ținuturile nordice; mândră, puternică și rece; aparent severă însă darnică și iubitoare, cunoscută sub numele de Crăiasă a Zăpezii, va așterne în toată împărăția ei un strat de omăt peste care să poată zbura calul înaripat al lui Moș Neculai și mai apoi, să poată aluneca, cu ușurință, nenumăratele sănii ale lui Moș Crăciun. Asta înseamnă că și ea ajută la împărțirea mult râvnitelor daruri. Dacă ar fi copil
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
nu au fost așa de mâniate pe ei. Trebuie neapărat să le aducă noi jertfe, ca să le îmbuneze și să le trezească mila față de eschimoși. Chiar în direcția în care privea, la orizont, acolo unde albastrul cerului se unește cu omătul alb, un munte, de forma unui con gigant, cu nenumărate denivelări, format numai din cristale de gheață, aproape transparente, ce descompun razele solare în nenumărate culori și nuanțe diferite, orbindu-l prin prospețimea, claritatea și măreția lor, se arăta în
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
o clipă de neatenție, pantofii cu tălpile din piele de bovină, fără ținte, au alunecat trăgând și trupul fericit al mirelui peste cel al miresei. Acest mic incident a declanșat un spectacol de vis. Căzut peste mireasa îngropată complet în omătul proaspăt așternut, a confundat-o, probabil, cu Alba ca Zăpada, iar el, prințul, adică mirele, uitase să se mai ridice... Timpul se scurgea; martorii îi priveau, iar ei, încremeniți pe orizontală, nu erau altceva decât o altă variantă răsturnată a
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
coboară mîndre împărătese, cu părul de aur și cu sandalele moi. Mai apar "duhuri cu suflet de mireazmă, dulci fantasme", purtînd pe corpurile lor diafane lungi pînzării ușoare, ce scînteie în umbră. Altă dată, zîna Dochia, "cu picioarele-i de omăt", trece ușoară, pe un pod, țesut de păianjeni de smarald. Ea cheamă o pasăre măiastră, cu pene de păun, la a cărei cîntare lumea rîde de bucurie. Zîna se urcă într-o luntre, la care se înhamă lebedele. Acestea "spintecă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
vrăji, cu o vargă fermecată. După aceste vrăji, Arald vede cum zidul piere, biserica creștină este fulgerată, piatra de pe mormîntul Mariei crapă în două și sare în lături, iar moarta se-nalță din mormînt o fantasmă, o dulce întrupare de omăt. Trecînd prin vînt, prin neguri și fulgere, ea se îndreaptă către Arald. Cînd Arald își simte gîtul cuprins de brațele ei, " Pe pieptul gol el simte un lung sărut de gheață/ Părea un junghi că-i curmă suflare și viață
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Grecia; grețoasă; imposibil; inestetic; intelectual; în vîrstă; înalt; înghimpă; îngrijire; înțepător; lame; libertate; limbă; lînă; lovit; marinar; mascul; maturizare; mică; moartă; modern; Moga; monotonie; motociclist; murdar; mustața; musteață; necazuri; nefolositor; neigienic; nene; nespălat; Noe; noiembrie; nu; obraz; ochi; om neîngrijit; omăt; omenesc; organ; oribilă; parte a corpului; o parte a feței; pieptene; pirat; plăcere; popa; putere; puternic; puturos; rade; rară; rea; rece; roșie; scurtă; serios; spumă; stufos; sumbru; sur; surie; școală; știe; tata; tuns; țap; țepoasă; urîtă; urîțenie; viking; virilitate; vîrstnic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
comunism; Crăciun; cristale; dezgheață; durere; fierbinte; frică; ghețari; ghețuș; greață; ice; inconfort; inimă; inimos; încălzire globală; înlesnit; întindere; joc; lac; lapoviță; leod; lucie; lucioasă; luciu; luneca; lunecoasă; lunecos; macara; mahmureală; mare înghețată; moale; mort; multă; munte; nepăsător; ninsoare; nor; ocean; omăt; pahar; picior rupt; pol; polei; potop; puternic; Snow Queen; rău; rea; revigorare; risc; rîu; sculptură; stare; sticlă; strălucire; temperatură; temporari; textură; Titanic; tîrg; se topește; topit; traumă; țavă; ud; urît; urs; uscată; vară; vas; viață (1); 805/149/58/91
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
zăpadă (175); anotimp (31); ger (31); alb (29); vară (29); rece (19); geroasă (18); grea (18); Crăciun (9); friguroasă (9); sanie (9); fulgi (8); vara (6); frumos (4); fulg (4); nea (4); schi (4); bucurie (3); caldă (3); ninsoare (3); omăt (3); răceală (3); sărbători (3); tristețe (3); albă (2); cald (2); frumusețe (2); lungă (2); munte (2); natură (2); săniuș (2); toamnă (2); vacanță (2); verde (2); zăpada (2); acasă; accidente; aprigă; aspră; bani; blînd; blîndă; brad; bulgări; bunic; calorifer
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
grețos; gros; gustos; haină; iarbă; indiferență; influențabil; inimă; înghețată; jeleul; jucărie; jucării; lan; larg; lăsată; lent; lin; lux; manipulat; mămăliga; măr; meduză; melancolic; merele; miere; minge; mlaștină; morcov; nea; neformat; de neîncredere; nepăsare; neplăcere; neplăcut; neputință; nerezistent; neted; noroi; om; omăt; omletă; palmă; pămpălău; perne; personalitate; piure; pînă; plastilină; plictisitor; poale; pot; prielnic; primitor; puf, pisică; ca puful; pup; putred; puțin; rău; relaxare; rupt; scîrbos; senzație; simplu; simț; slăbiciune; sos; stricat; suav; substanță; suflet; tăcut; timid; timiditate; tort; de tot; trist
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
limită; loc; de lucru; lume; lung; machiaj; o mare; peste măsură; măreț; materie; de mers; minciună; monotonie; movilă; multă; mai mult; multe; multitudine; mulțime, cerc; o mulțime; mulțumire; muncă; neajuns; necaz; nefolos; nemărginit; nesfîrșit; nevoi; niciodată; nisip; ocean; oftat; OK; omăt; oră; ore; orizont; paste; pămînt; pentru; pierzi; piper; îmi place; plinătate; poate; porumb; prăjituri; prieteni; problemă; pungă; pustiu; puține; răbdare; relativ; respect; reușită; risipă; rănit; sac; satisfacție; saturație; sănătate; sătul; spațiu; studii; succes; suficiență; din suflet; sumedenie; surplus; tonă; tortă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cu măsură; măsură; minus; minută; modest; modestie; motivație; nu mult; nu prea mult; mulți; mulțumesc; mulțumire; mulțumit; murdar; neajunsuri; neavut; necesar; nedreptate; neimportant; neîmplinire; neîncredere; neîncrezut; neliniște; neplăcut; nesatisfăcător; nestrîns; nesuficient; aproape nimic; nimica; nisip; normal; noroc; nota; nul; obosit; omăt; papuci; patine; peste; pitic; plictisitor; poco poco; portofel; porție; precaritate; prieteni; a rămas; rece; repede; prea sadic; salariu; săpa; sărman; scump; scurt; secundă; sfîrșit; shot; somn; speranță; strîmb; supărare; supărat; talentat; tendința de a cîștiga; timp scurt; timpul; tot timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
plăcut; praf; ras; rău; rece; rom; satisfacție; save; seceră; sfeclă; sirop; tort; tortă; tos; tu; țucor; vanilat; varză; vată; viață; zaharuri (1); 803/ 94/33/61/0 zăpadă: alb (180); nea (94); iarnă (74); albă (69); frig (56); rece (39); omăt (24); puritate (16); iarna (14); Crăciun (10); bucurie (9); fulgi (8); ninsoare (8); fericire (7); fulg (7); apă (6); frumos (6); sanie (6); copilărie (5); distracție (5); moale (5); bulgări (4); munte (4); pur (4); săniuș (4); curat (3); curată
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
24 de ore; împlinire; încărcată; un început; însorit; libertate; lucruri noi; lume; lumina; lumină fizică; luminare; luni; marți; masă; mașini; miercuri; minune; mișcare; moarte; nașpa; naște; neagră; nemuritoare; nepăsare; noaptea; nor; nori; noroasă; nou început; un nou început; nour; noutate; omăt; onomastică; oportunitate; oportunități; 24 de ore; pămînt; plăcută; plictisitoare; plimbare; plină; ploioasă; probleme; productivă; program; pusă; putere; relaxare; rutină; sală de lectură; săptămîna; parte a săptămînii; scumpă; splendidă; superbă; taci; treabă; trezire; universitate; ușoară; vară; de vară; văd; vedere; verry
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a rămas ea și până în ziua de astăzi, și dintr-însa izvorăște și curge Sucevița, care se revarsă în râul Suceava."373 În ziua de 40 de sfinți, de Mucenici, unele românce din Bucovina adună apă de ploaie sau de omăt și o păstrează peste an, fiind leac pentru diferitele boli (durere de cap, ochi etc.).374 În Duminica Floriile, mai precis, în seara de dinainte, în ajun, pe la miezul nopții, este obiceiul ca să se fiarbă apă cu busuioc și cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
vestește, / Lumea toată-nveselește! / Ța!..."153 Ritmul bicron, format din două unități de timp inegale, aparținând sistemului "aksák", specific jocului caprei și al cerbului, marchează trecerea din Anul vechi, rotund și desăvârșit, la Anul Nou, abia născut: "Printre brazii cu omăt, / Cerbul trece-ncet, încet, / Iar din tufele uscate / Lupii-apar pe neașteptate / Și pe ciută o sugrumă, / Cerbul fuge fără urmă. / Și de mare supărare / Îl apucă o boală tare. / Cade pe zăpada albă, / Cu gândul la ciuta-i dragă. Scoală
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
deținuții au cântat “Bună dimineța la Moș Ajun”, ”O, ce veste minunată”, etc. La canal, celula în care se afla fostul ofițer Remus Radina, după ce a prezentat datinele strămosești, a încheiat ajunul Crăciunului cu “O brad frumos “ de Radu Gyr: “Omătul spulberat de vânt Se cerne prin zăbrele, Si-mi pare temnița mormânt Al tinereții mele“ Acum poate aceste lucruri par adevărate banalități dar atunci când nici oamenii liberi nu îndrăzneau să cânte colinde în spațiul public ci doar în casele lor
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]