1,342 matches
-
vioi". Aceste împrejurări vor fi, de altfel, evocate mai târziu de Marin Preda în pagini cu adevărat memorabile (Sânziana Pop, Marea călătorie. Interviu cu Marin Preda, în Luceafărul, 18 mai 1974, anul 17, nr. 20, p.3. Republicat în volumul omagial Timpul n-a mai avut răbdare. Marin Preda, Ed. Cartea Românească, 1981, pp.527-537; Marin Preda, Viața ca o pradă, Editura Cartea Românească, 1977, pp. 264-269; 274-276; 285;295-300). Prin voia întâmplării, în spațiul (tipografic) publicistic al revistei Albatros (nr.
Marin Preda: Corespondența de tinerețe by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12495_a_13820]
-
-și realiza proiectele literare și a-și satisface capriciile, fără a obișnui, în schimb, să-și plătească colaboratorii la revistele pe care le conducea. Că, obsedat metodic de glorie, isi regiza propriile aniversări, cerîndu-le editorilor să facă rost de articole omagiale; că frecvență, și din rațiuni folclorice, prostituatele; că ruga un prieten cu condeiul mai ductil să-i scrie articolele, celebrul romancier fiind - după părerea lui Umbral - un jurnalist mediocru etc. Cît despre titlul cărții, încărcătură să ofensatoare se diluează considerabil
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
aspectele urmărite de Anneli Ute Gabanyi; titlul cărții ei arată, în fapt, centrul de interes al celor mai multe dintre rapoartele către Europa Liberă - Ceaușescu și construirea în jurul acestuia a unui cult al personalității, cuprinzînd absolut orice putea produce închipuirea dictatorială - volume omagiale, portrete flatante făcute de pictori în vogă, insinuarea într-o filiație istorică a marilor conducători, rescrierea trecutului revoluționar, insistența pe politica de independență față de Moscova, apoi extinderea cultului asupra familiei (Elena, Nicu) și nepotismul politic. Dar în toate aceste dorințe
Stop-cadre din Epoca de Aur by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13542_a_14867]
-
între zecile sau sutele de fragmente plasate, doct, între ghilimele. Și cu atât mai mult cu cât ținta demonstrației lui Paul Cernat - nu întru totul neașteptată, dar impusă cu pași exacți - e seducătoare, modernă și imposibil de atacat. Întregul eșafodaj omagial care plasa avangarda românească în pole-position-ul celei europene (idee alimentată mai cu seamă în anii de glorie ai protocronismului ceaușist) se clatină. Nu prin negație sau prin răsturnare, nu prin denunț scientist sau prin demitizare brutală, ci prin relativizarea subtextuală
Avangarda și complexele criticii literare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8806_a_10131]
-
Vianu elimină aseptic astfel de echivocuri. În sfârșit, o poveste cu aer de epilog, tristă și veselă totodată, balcanică precum în timpul lui Mateiu și periferică precum într-al nostru, reconstituie plimbarea - e un fel de a spune - pe strada numită, omagial, după fiul natural al lui Ion Luca. O uliță desfundată de fapt, aruncată undeva în mahalaua mahalalei, dincolo de stadionul Ghencea, în ale cărei noroaie, n-au călcat, cu siguranță, nici chiar pașii lui Gorică Pirgu. Uzând înțelept de filonul psihanalitic
Interogații mateine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8046_a_9371]
-
trist, sînt lucruri pe care trebuie să le știm, dar despre care nu e plăcut să vorbești. " În 1960, întreaga presă literară îmbrăca haine festive: doi importanți scriitori, Tudor Arghezi și Mihail Sadoveanu împlineau 80 de ani. Concretizate în numere omagiale de reviste și ziare, evenimentele literare sînt la concurență cu cele politice consemnate în același an: 90 de ani de la nașterea lui Lenin și al III-lea congres al Partidului Muncitoresc Român." (7) Diferențierea între evenimente literare și politice e
Limpezimi și înnegurări critice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16188_a_17513]
-
din Saarbrücken. Printre marii dansatori prezenți i-am putut admira pe V. Malakhov și Polina Semionova de la Berlin (într-o minunată plastică și sincronie a mișcării corpurilor). A fost, într-adevăr, o gală a stelelor baletului actual, având un generic omagial generos. Am plecat cu o imensă emoție artistică și sentimentul că arta dansului este într-o continuă efervescență în lume. Un ultim spectacol care mi-a lăsat o amintire unică a fost "Dama cu camelii" pe muzica de Chopin și
Münchenul – centru cultural al Germaniei by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/7067_a_8392]
-
Brâncuși - 130“ - expoziție de albume de artă (9-17); Galeria Helios: Expoziție de instalație, Iosif Ștefan Tasi (Timișoara) și Ionela Mihuleac (Iași) (9-18, S 9-15, D închis); Galeria Mansarda: „Eurobarometrul Vizual“; Expoziție de tapiserie (10-18); Galeria Art Opera (Piața Victoriei): Expoziție omagială Victor Gaga (sculptură) și Magda Ziman (tapiserie) (10-20); Muzeul Banatului: Costume populare din colecția soliștilor vocali Cătălina Pâșlea și Marius Matei (9-16); Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran“: Exegeză eminesciană (9-18); Casa Adam Müller Guttenbrunn: Pictură Mihai Bandac (9-18); Centrul Cultural
Agenda2006-10-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284840_a_286169]
-
conducere și comitetul întreprinderii de la gospodăria agricolă de stat din Sânandrei, și-au luat angajamentul ca în cursul anului 1953 să amenajeze un vagon dormitor... Acest angajament a și fost îndeplinit“. (Drapelul Roșu din 6 octombrie 1953). 25 ani „Simpozion omagial. Universitatea din Timișoara este gazda unei manifestări științifice de prestigiu dedicată academicianului Iorgu Iordan, cu prilejul împlinirii a 90-a aniversări a nașterii sale.... La manifestarea, care se va desfășura în Aula Magna a Universității, astăzi, cu începere la ora
Agenda2003-40-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281541_a_282870]
-
ca modele artistice pe Marin Constantin și camerala sa, mirificul „Madrigal”. La rândul său, maestrul bucureștean îl considera pe Remus Tașcău drept unul din urmașii săi spirituali, un „hăruit al înălțimilor”, așa cum inspirat îl numea într-un memorabil text omagial. Numele dirijorului lugojean era sinonim cu cel al Lugojului, prestigiul său răsfrângându-se și asupra orașului, citadela cu seculare tradiții muzicale, care, periodic, își trimitea ambasadorii, maestrul și coriștii săi, pe tot cuprinsul Europei, pentru a transmite mesajul unei cetăți
Remus Ta?c?u ?i momentele de gra?ie ale muzicii corale lugojene by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Journalistic/84060_a_85385]
-
de altfel, e și primul an în care s-a înființat și funcționează un "Departament de istorie" al Festivalului, care are de studiat un drum de peste o jumătate de secol. Aici ar fi de povestit (tot scurt) o mișcătoare seară omagială, în memoria lui Maurice Pialat și Daniel Toscan du Plantier, care au murit la începutul lui 2003 (primul de tristețe că nu mai filmează, al doilea de epuizare zicea Gilles Jacob, președintele Festivalului). Pialat, regizorul controversatului SOUS LE SOLEIL DE
Ciao, Federico! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13879_a_15204]
-
str. Matei Corvin nr. 4): „Un campion în imagini“ - expoziție foto de Valentina Sarosi; Biblioteca Județeană (Piața Libertății): „Brâncuși - 130“ - expoziție de albume de artă (9-17); Galeria Mansarda: Eurobarometrul Vizual; Expoziție de tapiserie (10-18); Galeria Art Opera (Piața Victoriei): Expoziție omagială Victor Gaga (sculptură) și Magda Ziman (tapiserie) (10-20); Muzeul Banatului: Costume populare din colecția soliștilor vocali Cătălina Pâșlea și Marius Matei (9-16); Biblioteca Centrală Universitară Eugen Todoran: Exegeză eminesciană (9-18); Centrul Cultural German (str. A. Pacha nr. 2): „24 Portrait
Agenda2006-12-06-1-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284889_a_286218]
-
ediția Perpessicius, București, Fundația pentru Literatură și Artă, 1939; Poezii postume, ed. îngrijită de Ion Pillat, București, Ed. Cartea Românească, 1939; Poezii, cu portret și ilustrații de Camil Ressu, Al. Poitevin-Schellety și Jean Steriadi, București, Ed. Cartea Românească, 1939 (ediție omagială a municipiului București cu ocazia împlinirii a cinci decenii de la moartea poetului); Articole de politică românească, ed. îngrijită de Gh. Chirițescu, Iași, Ed. Athanasie D. Gheorghiu, 1941; Bucovina și Basarabia, studiu istorico-politic prezentat de prof. I. Crețu, București, 1941; Opera
Din "realizările" regimului comunist - Cărți interzise by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12187_a_13512]
-
PROLEGOMENE: PORTRETUL SĂRBĂTORITULUI Prof. Dr.doc. C.GH. MARINESCU, VICEPREȘEDINTE AL "LIGII CULTURALE PENTRU UNITATEA ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI", PREȘEDINTE AL DEPARTAMENTULUI MOLDOVA Stimați participanți, Ne aflăm la o reuniune omagială consacrată d lui dr. Vlad Bejan, reuniune patronată de către "Liga Culturală Pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni", continuatoare a acelei mari "Ligi Culturale", port-drapel al luptei românilor pentru unitate națională și făurirea Marii Uniri din anul 1918. De ce "Liga Culturală" și-
Curierul „Ginta latină” by C. Gh. Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2336]
-
Latină" și "Liga Culturală", să se realizeze la un nivel superior, în forme multivalente, spre binele națiunii române. Încă o dată, mulțumiri și felicitări domnului doctor Vlad Bejan. VIVAT, CRESCAT, FLOREAT! "LIGA CULTURALĂ PENTRU UNITATEA ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI", DEPARTAMENTUL MOLDOVA REUNIUNEA OMAGIALĂ ORGANIZATĂ CU PRILEJUL ÎMPLINIRII A 80 DE ANI DE VIAȚĂ, DE CĂTRE DL. DR. VLAD BEJAN, PREȘEDINTELE FUNDAȚIEI CULTURALE "GINTA LATINĂ" IAȘI, IULIE 2003
Curierul „Ginta latină” by C. Gh. Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2336]
-
în Asia. Exista un precedent: tandemul Malraux - Drieu La Rochelle mai captase atenția presei puțin mai înainte. A doua zi după ivirea în librării a romanului La Voie Royale (Calea regală), prestigioasa revistă N.R.F. găzduia pe pagina I un text omagial, Malraux - Omul nou, semnat de același partener de frondă. Alianța de care se vorbea intens în cercurile culturale a avut de la început o componentă literară, cei doi se simțeau legați prin instinctul novator, reprezentau o promoție care nu mai avea
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
asemănătoare prin capitala noastră, vi le recomandăm pe acestea. BD-ul neerlandez la aniversară Anul acesta se împlinesc 100 de ani de la nașterea lui Marten Toonder (1912 - 2005), creatorul BD-ului neerlandez. S-a publicat cu această ocazie un volum omagial, conținând, alături de istoria studioului de filme de animație ctitorit de cunoscutul desenator, și 500 de ilustrații, precum și un DVD cu unele dintre filmele sale. Printre personajele celebre datorate lui Toonder se numără Tom Puss (Tom Poes în original, un joc
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4413_a_5738]
-
spre infinit a unor noi plăsmuiri poetice). "Biblioteca" lui Ion Stratan nu e pur și simplu "de dinamită", transformîndu-se pe spațiile defrișate de convenții într-un șantier al unei noi construcții discursive. Cu sprijinul intertextualității, actul parodic trece într-unul omagial, altfel zis parodia se preface în antiparodie, așa cum, în basme, o bătrînă ia chipul unei fete frumoase. Versurile eminesciene sînt puse a străjui miracolul scriptic: "Îmbracă-te în doliu, frumoasă Bucovină,/ Cu cipru verde-ncinge antică fruntea ta// Eram în
Comedia literaturii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15154_a_16479]
-
Concursul, intitulat "Caragiale, contemporanul nostru", s-a desfășurat pe parcusul weekend-ului adunând câteva sute de copii din Prahova și județele vecine, informează . Parcă special pentru un așa an, Alexandru "Păstorel" Teodoreanu, fratele mai cunoscutului Ionel, a scris un catren omagial lui Caragiale: "Cu greu îmi vine să aștern, Un adevăr ce nu-l suport, Ca tocmai tu să fii cel mort Și Cațavencu cel etern..." Citește și:
I.L. Caragiale, omagiat de Google () [Corola-journal/Journalistic/67409_a_68734]
-
al scriitorilor iluștri universali (Editura Lijiang, 1989) și Marele dicționar al literaților străini (Editura pentru Literatură și Artă „Vântul de Primăvară”, 1989), semnalat deja cititorilor români. În cursul anilor, instituțiile și organizațiile culturale și obștești chineze au organizat două manifestări omagiale consacrate poetului Eminescu, care au avut ecou nu numai în cercurile literare, dar și în rândul marelui public. Este de amintit că în 1989, când Eminescu a fost declarat de UNESCO drept una dintre personalitățile culturale mondiale ale anului, la
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
de momentul aniversar, o imagine artistică surprinsă de ochii unei poete chineze. De la apariție volumului Eminescu, poezii, în traducerea lui Ge Baoquan, Xu Wende și Li Ninglai, peste 20 de ani, poetul român este pomenit și recitat cu diverse ocazii omagiale și protocolare, chiar la întâlnirile la cel mai înalt nivel, dar pentru cititorii obișnuiți mai ales cei tineri, se simțea o lacună vădită datorită lipsei unei ediții chineze accesibile pentru lectură de către marele public. Trebuie să-l amintim din nou
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
Enoch, Paris, 1903), cântat, posibil, în primă audiție la Lugoj. Trioul Aubade și transcripția pentru vioară și pian (elaborate în anii 1899 1900) au fost publicate în ediția Enoch alături de o transcripție pentru pian la patru mâini. Trioul are caracter omagial, pe prima pagină a partiturii fiind inserat textul dedicației adresate cuplului regal român, regina Elisabeta și regele Carol I, la aniversarea a 30 de ani de căsătorie. Caracterul omagial al opusului devine explicit în final, prin citarea Imnului Regal Român
Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
alături de o transcripție pentru pian la patru mâini. Trioul are caracter omagial, pe prima pagină a partiturii fiind inserat textul dedicației adresate cuplului regal român, regina Elisabeta și regele Carol I, la aniversarea a 30 de ani de căsătorie. Caracterul omagial al opusului devine explicit în final, prin citarea Imnului Regal Român, la fel ca în Poema Română (v. Clemansa Liliana Firca, Noul catalog tematic al creației lui George Enescu, vol I, Muzica de cameră, Editura Muzicală, București, 2010, p. 202
Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
cu prilejul împlinirii celor 5o de ani de viață, după entuziaste manifestări similare care avuseseră loc la Arad și Timișoara. George Enescu a susținut la Lugoj, potrivit informațiilor de care dispunem, zece recitaluri violonistice. Anunțuri, cronici, eseuri, reportaje și articole omagiale au fost inserate în paginile publicațiilor lugojene („Acțiunea”, „Drapelul”, „Gazeta Lugojului”, „Răsunetul”, „Krassó-Szörényi Lapok”, „Banater Bote”) și timișorene („Banatul” și „Fruncea”). Afișele-program, autografele consemnate în Cărțile de Aur ale unor instituții (Liceul Teoretic de Băieți „Coriolan Brediceanu”, Liceul de Fete
Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
George Enescu va interpreta, la Timișoara, Sonata a III-a pentru pian și vioară, „în caracter popular românesc”, după prima audiție absolută care avusese loc la Oradea în 16 ianuarie. - Recitalul din 5 noiembrie 1929 (la pian: N. Caravia). - Concertul omagial dedicat lui George Enescu, în ziua de 16 ianuarie 1932, de formațiile corale și instrumentale reprezentative din Lugoj (un gest reparatoriu, după anularea concertului din anul precedent), cu concursul pianistei Clara Vojkicza (Peia). E posibil ca autoritățile locale să fi
Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]