1,798 matches
-
aripi, ceea ce-l conduce pe Origen la interpretarea că, de fapt, serafimii acoperă fața și mâinile lui Dumnezeu. Ne aflăm În plină teologie apofatică. Dumnezeu nu poate fi cunoscut, văzut, contemplat, Întrucât se ascunde după aripile serafimilor (a se vedea Omilii la Isaia 1,2 și De principiis IV, 3,14). Isaia 3,10. Biblia românească (după TM): „Fericit este omul drept, că el va mânca din rodul lucrurilor lui”. LXX: „Să-l legăm pe cel drept, fiindcă nu ne lasă
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
ale Filocaliei (ale Filocaliei sale), despre care voi vorbi numaidecât, ea conține autorii și titlurile următoare, În ordine cronologică : Grigore Palamas, Triade 1, 2 și 3; Antiereticul Împotriva lui Achindin (1932 ; 1933; 1938) ; Maxim Mărturisitorul, Mistagogia (1944); Grigore de Nyssa, Omilii la Cântarea Cântărilor; Despre fericiri; Despre rugăciunea domnească; Despre instituțiile creștine (1982); Maxim Mărturisitorul, Ambigua (1983); Atanasie cel Mare, Cuvânt Împotriva elinilor; Cuvânt despre Întruparea Cuvântului; Trei cuvinte Împotriva arienilor (1987); Epistole; Viața Cuviosului Părintelui nostru Antonie (1988); Chiril al
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Kremer, „Judas Iskariot”, În Reallexicon für Antike und Christentum, Stuttgart, 2001, vol. 19, coll. 142-160. De asemenea, H. Leclerq, „Judas Iscariote”, În Dictionnaire d’archéologie chrétienne et de liturgie 8/1, coll. 255-279. Cf., de exemplu, Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei (85,2): „Că s-a osândit pe sine Însuși, că a aruncat arginții, că a Înfruntat disprețul poporului iudeu, toate bune și de lăudat; dar că s-a sinucis, asta e de neiertat, asta e o faptă diavolească
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Florica Elena Laurențiu, Vânătoarea de simboluri · SCARA, revista de oceanografie ortodoxă, Treapta a VIII-a · Sfântul Iustin Popovici, Biserica Ortodoxă și ecumenismul · Teodorit, Episcop al Kirului, Zece cuvinte despre dumnezeiasca Pronie · Florica Elena Laurențiu, Poveștile Cocostârcului Alb · Sfântul Nicolae Velimirovici, Omilii · Sfântul Ioan Damaschin, Logica (Dialectica) DIFUZARE S.C. SUPERGRAPH S.R.L tel. 336.79.13 e-mail: sophia@fx.ro
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
sale (Ier 7,11), avertizând că Dumnezeu va distruge templul. Clasa conducătoare a preoților, scribii și bătrânii trebuie să se fi simțit profund jigniți de critica și cuvintele ofensatoare ale lui Isus. Josephus Flavius ne confirmă că cel care rostea omilii înflăcărate în stilul Ier 7 își punea viața în pericol. El ne dă exemplul unui anume Isus, fiul lui Anania, care începând cu anul 62, profețea pieirea cetății Ierusalimului și a faimosului său templu. Ca și Isus din Nazaret, Isus
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
înflăcărat despre „mersul în cer când mori”. Multe cărți despre înviere sfârșesc prin a vorbi mai degrabă doar despre viitorul glorios care ne așteaptă imediat după mormânt, decât despre viitorul ultim și despre învierea însăși. Pe deasupra, am observat că multe omilii de Paște trec de îndată de la adevărul învierii lui Isus, la adevărul speranței creștine, concepute nu în termenii învierii trupești, ci în termenii unei vieți glorioase după moarte, într-un paradis oarecum dematerializat. (În ziua precedentă publicării acestui articol, am
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
capelă a palatului. Construcția e finalizată după opt ani (1Reg 6,37; notați durata relativ scurtă comparativ cu timpul construirii palatului regal), templul fiind inaugurat și consacrat printr-o celebrare solemnă oficiată în principal de Solomon; el a rostit rugăciunile, omiliile și binecuvântarea finală, pe lângă acestea oferind și sacrificiile. Ritualul este foarte asemănător cu cel atestat în Mesopotamia începând cu epoca sumeriană; ținând cont de acest paralelism împreună cu poziția asumată de rege în liturgie, putem trage concluzia că în acel moment
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
însă și numai o lectură, dar în acest caz este recomandat ca aceasta să fie luată din cadrul Evangheliilor. După acest moment, atenția celor prezenți este din nou îndreptată către preotul celebrant, care, inspirându-se din textele citite, poate ține o omilie. Prin cuvintele sale, va căuta ca penitenții să fie luminați în a înțelege mesajul pe care Dumnezeu l-a adresat comunității și să fie ajutați să își cerceteze cugetele, să își dorească îndepărtarea de păcat și să înceapă un drum
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
El va aduce acest cuvânt mai aproape de inimile și viețile penitenților prin prezentarea unor teme concrete, de exemplu: milostivirea lui Dumnezeu, necesitatea pocăinței interioare, aspectul social al păcatului, Cristos mijlocitor al omului, practica iubirii față de Dumnezeu și față de aproapele, etc.. Omilia nu trebuie să anunțe doar norme de viață, ci să prezinte însăși viața care se împlinește prin intermediul fidelității față de valori și față de esența persoanei umane. Este de dorit ca preotul celebrant să evite ca, prin mesajul pe care îl transmite
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
preotul celebrant să evite ca, prin mesajul pe care îl transmite, să creeze confuzie între credincioși. El trebuie să încerce să le prezinte acestora idei cât mai clare, care se nasc nu din propria intuiție, ci din învățătura Bisericii. Mesajul omiliei este eficace doar în măsura în care este consecvent și cu viața proprie, pentru că, cu sau fără intenție, celebrantul se pune și în ipostaza de model în fața creștinilor. Atenția penitenților asupra omiliei este coroborată cu informațiile ce vin din viața personală a preotului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
se nasc nu din propria intuiție, ci din învățătura Bisericii. Mesajul omiliei este eficace doar în măsura în care este consecvent și cu viața proprie, pentru că, cu sau fără intenție, celebrantul se pune și în ipostaza de model în fața creștinilor. Atenția penitenților asupra omiliei este coroborată cu informațiile ce vin din viața personală a preotului, cu erorile și reușitele acestuia, cu succesul sau cu umilința pe care el le trăiește. Acestea influențează credibilitatea sa în fața comunității. Însuși stilul de viață al celebrantului, caracterizat de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
doar între mesajul verbal al preotului și penitent, ci mai ales între viața sa și viața penitenților. Prin acest discurs omiletic, celebrantul trebuie să amintească celor adunați că sunt chemați la sfințenie și la un stil de viață penitențial. După omilie, urmează un timp de tăcere, cu intenția de a favoriza examenul de conștiință. Penitentul începe acum o formă interioară de proces dialogic cu cuvântul lui Dumnezeu, în fața căruia el este chemat să aibă curajul să ofere un răspuns pozitiv de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
În realizarea acesteia, adunarea penitenților poate fi ajutată fie de preotul celebrant, fie de un alt slujitor, prin îndrumări sau rugăciuni sub formă de litanie, adaptând acest dialog în funcție de „condiția socială, vârsta fiecăruia” dintre cei prezenți. Există și posibilitatea ca omilia să nu mai fie ținută, fiind însă favorizat un moment mai lung de tăcere, în care fiecare să aibă posibilitatea să aprofundeze mesajul cuvântului ascultat și să îl așeze în raport cu viața proprie. Ulterior, penitentul va răspunde acestui mesaj prin mărturisirea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
primi o altă dezlegare generală, dacă nu sunt împiedicați în mod just. În același timp, ei sunt invitați să își respecte datoria de a se mărturisi cel puțin o dată pe an. Structura procesului dialogic urmărește, în prima sa parte, până la omilie, aceeași structură pe care o are și Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală, după care celebrarea continuă într-o formă originală. După omilie, penitenții sunt îndemnați la căință și la însușirea propunerii de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
an. Structura procesului dialogic urmărește, în prima sa parte, până la omilie, aceeași structură pe care o are și Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală, după care celebrarea continuă într-o formă originală. După omilie, penitenții sunt îndemnați la căință și la însușirea propunerii de a se spovedi în mod individual, imediat ce există prima ocazie. După aceasta, se impune o penitență comună, la care fiecare poate să mai adauge și altceva. Urmează invitația adresată penitenților
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
programată eventual în timpul imediat următor. În alte condiții, celebrarea sacramentului reconcilierii în timpul unei alte celebrări liturgice, care are loc în aceeași biserică, ar putea fi îngreunată de auzul cântecelor, al rugăciunilor, sau al lecturilor proclamate sau chiar de către o eventuală omilie. Dialogul sacramental dintre confesor și penitent riscă să fie perturbat, deranjat, să devină mai puțin coerent, chiar fragmentat sau întrerupt complet. Prin urmare, liniștea, atât interioară, cât și cea exterioară confesionalului, favorizează ascultarea reciprocă și exprimarea coerentă, atât din partea confesorului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
unei atmosfere de credință în sânul comunității creștine, care să favorizeze viața sacramentală, în speță, practica sacramentului reconcilierii. La acest lucru, contribuie și întreaga comunitate parohială cu toate manifestările religioase care se petrec în sânul său. Diferitele celebrări sau întâlniri, omilii, programe caritative, reuniuni, toate conduc copilul spre a-și forma o imagine despre Dumnezeu, despre milostivirea sa, despre rugăciune, păcat, iertare, iubire, etc. Construind în cadrul ambientului său relații caritabile și de comuniune, ea oferă copilului modelul și posibilitatea de a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
adolescentul să intre în contact și cu alți semeni cu care poate discuta și împărtăși experiențele proprii, temerile și reușitele, etc. El are șansa să descopere un interes comun și ajutor din partea celorlalți cu privire la viața sacramentală. Diferitele celebrări penitențiale comunitare, omilii, sau misiuni populare pot contribui cu aceeași eficacitate la îndrumarea directă a acestuia către celebrarea sacramentală a reconcilierii. 1.2.2 Modalități indirecte Alături de rolul direct pe care îl are, cateheza mai poate contribui și indirect la celebrarea sacramentală a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
model religios. Acest model poate veni fie din partea preotului, fie din partea unui laic, care, prin mărturia lor, pot convinge adolescentul cu privire la valorile religioase, în mod implicit, cu privire la reconcilierea sacramentală. Alte inițiative pastorale, așa cum sunt campusurile, misiunile populare, zilele de reculegeri, omiliile, lectio divina, sunt la fel de eficiente, atâta timp cât îl inserează pe adolescent într-un raport de dialog cu Dumnezeu. În toate acestea, este necesar să se descopere cu adevărat că Dumnezeu iartă persoana umană și că este necesar ca, la rândul său
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sfinte și predicator al cuvântului lui Dumnezeu. El îi prezintă tânărului posibilitatea convertirii „nu numai ca un act interior de moment, ci ca o dispoziție stabilă”, pe care trebuie să o caute să o trăiască. Inspirată de cuvântul lui Dumnezeu, omilia preotului îl inspiră pe tânăr să își revizuiască viața. Ea îl ajută să recunoască nevoia sa de reconciliere, să își trezească dorința de sfințire și să își reprezinte întreaga sa viață într-un raport dialogic cu Dumnezeu, de la care a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
rolul „de a tempera imaginea unui Dumnezeu al fricii, călăuzindu-l pe bătrân spre descoperirea unui Dumnezeu al iubirii”. Alături de aceasta, aceiași vârstnici se pot bucura de un alt fel de pregătire, cu caracter indirect, dar utilă. Viața liturgică, diferite omilii, participarea la misiuni populare sau la zile de reculegere, toate pot fi momente atât de reactualizare a unor aspecte ale reconcilierii sacramentale, cât și de verificare și reînnoire a conștiinței chiar la această vârstă. Acest lucru este benefic, pentru că bătrânii
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
fidel lui Dumnezeu”. Preotul, însă, trebuie să fie fidel și față de Biserică, onorând promisiunile de la Hirotonire (celibatul, obediența față de episcop, voința de a realiza în viața sa misterele pe care le cele-brează la altar, și ceea ce îi este cerut de Omilia citită de episcop în Pontificalul Roman). Este necesară, în aceeași măsură, cea mai deplină fidelitate a preotului față de om, comportându-se el însuși ca un adevărat om, matur, serios, de cuvânt. În sfârșit, este necesară fidelitatea sa față de întreaga creație
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
profet fals cel care vorbește în numele propriu și nu în numele Domnului (cfr. Ier 23). Suntem preoți pentru a predica și pentru a hrăni poporul creștin cu hrana întăritoare și plăcută a Cuvântului Maestrului, care este Cuvântul întrupat. Pontificalul Roman, în omilia de la Ordina-țiunea prezbiterală, pune între primele datorii ale preotului slujirea demnă și plină de zel a Cuvântului: „De-acum înainte vei distribui tuturor acel cuvânt al lui Dumnezeu, pe care tu însuți l-ai primit cu bucurie. Pentru aceasta, făcând
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
Ev 13,17; 1Cor 10,10); a evangheliza cu gratuitate, după porunca Domnului: „Tot așa și voi, când faceți toate cele care vă sunt poruncite, spuneți: suntem servitori inutili, am făcut ceea ce eram datori să facem” (Lc 17,10). 2. Omilia, ceasul preotului. Preotul face pentru poporul lui Dumnezeu o complexă slujire pastorală, cu valoare salvi-fică, în care slujirea Cuvântului ocupă primul loc: «Poporul lui Dumnezeu - învață Conciliul - este adunat, întâi de toate, prin Cuvântul lui Dumnezeu cel viu pe care
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
lui Dumnezeu - învață Conciliul - este adunat, întâi de toate, prin Cuvântul lui Dumnezeu cel viu pe care toți au dreptul să-l caute pe buzele preoților». Această grijă paternă a preotului, care se exprimă în slujirea Cuvântului, cunoaște multe forme: omilia, catehezele, lectio divina, inițierea laicilor în teologie. Fiecare dintre aceste forme de slujire a Cuvântului ar merita un discurs articulat și nuanțat. Aici, ne limităm să propunem câteva considerații criteriologice sau observații teologico-pas-torale numai asupra omiliei pe care o putem
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]