5,742 matches
-
și modurile de afirmare a libertăților individuale. 1.3. Succesiuni și distanțări pe traiectoria modernității „Proiectul iluminist” și cel postiluminist de știință socială se află uneori în convergență, pentru ca, alteori, să se despartă în mod irevocabil, întrucât modernitatea ca totalitate omogenă este înlocuită de modernități succesive sau coexistente. Primul marchează începuturile discursive și cele de edificare ale modernității. Proiectul postiluminist îl continuă, dar și adaugă noi dezvoltări. Vă propun să explorăm în continuare acele convergențe discursive ce ne-ar ajuta să
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
culturale, toate acestea și multe alte mecanisme și procese sociale s-a considerat că au fost produse și/sau asociate cu structura de clasă a societăților moderne. Sursa fundamentală a diviziunii clasiale este proprietatea. Totodată, clasele sociale nu sunt perfect omogene, întrucât economia și diviziunea socială a muncii schimbă în permanență structura ocupațiilor și direcțiile mobilității ocupaționale, iar producția și distribuirea bunăstării, inclusiv consumul, schimbă identitățile personale și stilurile de viață. Modernității nu i-a fost caracteristică o singură diviziune a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
singură direcție: creșterea autonomiei individuale. De aceea, în timp ce în perioada de dominare a „proiectului iluminist” al modernității, clasele sociale, adică grupurile separate prin granițe economice, sociale și culturale distincte și incluzând persoane animate de interese și stiluri de viață relativ omogene, defineau identități, destine și practici sociale, culturale, ideologice și politice profund diferențiate și opuse, în modernitatea reflexivă, ele își pierd în mare parte relevanța. Odată cu aceasta, raportarea la clasele sociale, pentru a explica diferențieri sau convergențe în economie, politică sau
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
unitară, conformă cu realizarea unui principiu unificator al organizării și transformării evolutive. Întrebarea care s-ar pune astăzi devine astfel mai clară și solicită sociologii să-și formuleze opțiunea: concentrare asupra discontinuității istorice sau asupra evoluției sociale lineare, continue și omogene? O asemenea opțiune nu-i una printre altele. De natura ei ar depinde atât explicația și înțelegerea socială, adică forma pe care teoriile sociologice ar trebui să o ia, cât și indiciile pe care ele, teoriile, le-ar oferi oamenilor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
celor ineficiente academic și financiar Opțiuni instituționale pentru cercetare sau pentru instruire, odată cu stratificarea universităților în funcție de aceste opțiuni și de prestigiul pe care îl au în comunitatea universitară și în cea socială Mobilitate universitară bazată pe performanțe, în cadrul unor rețele omogene de interese și performanțe Elitism meritocratic vs eterogenitate studențească Urmând filierele schimbărilor din universitatea tranzitorie, observăm că aceasta este în căutarea unui profil care este departe de a fi unic. Modernizării lineare a universității tradiționale i se substituie un evantai
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în unele cazuri, din ziare), dar procesul de căutare a informațiilor nu este unul focalizat pe subiectul respectiv, adunând informațiile numai dacă acestea sunt disponibile și ușor de accesat. Pe de altă parte, interesul față de informațiile cu privire la UE nu este omogen în interiorul localităților. Chiar dacă majoritatea populației nu prezintă un interes deosebit față de problematica integrării, autoritățile locale și antreprenorii locali caută activ astfel de informații. Atât antreprenorii, cât și reprezentanții locali sunt interesați mai ales de informații referitoare la obținerea de suport
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
practic, jumătate dintre români locuiesc la țară. O campanie care să atingă 10 milioane de oameni oricum e dificil de realizat, chiar fără a lua în considerație toate necunoscutele enumerate mai sus. Bunul-simț ne spunea că societatea rurală nu este omogenă (lucru confirmat ulterior de nenumărate ori, în timpul campaniei), dar nu știam care ar fi cele mai bune criterii pentru identificarea grupurilor cu comportamente similare, pentru a simplifica efortul de comunicare cu o populație atât de extinsă. Și atunci, ne-am
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
ar face satul dumneavoastră pentru a primi distincția (simbolică) de «sat european»?”. Răspunsul a fost duios, dar semnificativ: „Orice!”. IV. Atitudinea față de informație Dacă în ceea ce privește nevoia de modele și mândria de a fi „de-al locului”, satul se comportă destul de omogen, nu același lucru se poate spune despre felul de a se informa. Avem de-a face cu mai multe categorii de locuitori ai satului, iar diferențele dintre ei se regăsesc și la nivelul atitudinii față de informație. Cei care au un
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
distingeau prin calitățile lor față de majoritatea personalului erau uneori excluse, iar alteori foarte rău tratate ca urmare a unor prejudecăți, a unor obiceiuri tradiționale sau chiar a unor simple rutine de muncă. Pe piața muncii de astăzi, în contextul organizațiilor omogene cultural, a fi diferit de alții poate fi înțeles adeseori ca un defect, ca o sarcină suplimentară, ca un risc pentru eficacitatea activității sau chiar ca o amenințare împotriva capacității de funcționare în sânul organizației. Această realitate conduce frecvent la
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
în sânul unei Europe puternice regiunile vor fi chemate să joace un nou rol. Mai rămân atunci doar principalele valori adăugate de Uniune, integrarea politică și federalizarea europenilor, două procese care se vor fonda peste un spațiu public și cetățenesc omogen. Într-o societate care acceptă diversitatea, inerțiile politice, morale și intelectuale au puține șanse de a se stabili. Prezervarea culturilor, a obiceiurilor, a modurilor de viață sau a artizanatelor nu este un lux, ci o investiție pentru a produce o
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
Castalia lui Hesse nu se situează chiar în postistorie, și nici prototipul uman castalian nu este omul ultim hegelian ori nietzschean recăzut în animalitate, deși pare să fi pierdut o trăsătură umană fundamentală: memoria 3. Castalia nu este un teritoriu omogen și izolat, în tradiție utopică: el ființează ca o rețea de comunități elitare, nu foarte diferite de unele mănăstiri sau universități, fie retrase, fie situate în orașe mici. Totuși, regimul spațial al Castaliei este unul al extrateritorialității, amintind de pretenția
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
științelor juridice și administrative în sistemul de formare inițială a cadrelor didactice" În ceea ce privește formarea inițială a cadrelor didactice, aceasta se va realiza organizat, în sistemul Departamentelor pentru Pregătirea Personalului Didactic. Structura curriculară a modulului psihopedagogic cuprinde o serie de discipline omogene ca procesualitate și finalitate: psihologie educațională, pedagogie, didactica specialității și practica pedagogică. Deși formarea inițială a cadrelor didactice ar trebui însoțită și de o serie de discipline cu caracter opțional (elemente structurale indispensabile ale modulului psihopedagogic), informațiile și competențele didactice
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
comune; - pot fi introduse anumite diferențieri la nivelul tipului de întrebări formulate și la nivelul timpului de organizare a răspunsurilor. Organizarea grupală: presupune organizarea elevilor (de la 2 la mai mulți elevi) pe echipe, în funcție de anumite criterii. Astfel rezultă: - un grup omogen: elevii sunt incluși în funcție de interese, capacități, rezultate școlare comune și dispun de: • sarcini de instruire distribuite diferențiat; • îndrumarea permanentă a cadrului didactic; • timp de instruire distribuit neuniform. - un grup eterogen: elevii sunt incluși în funcție de interese, capacități, rezultate școlare diferențiate și
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
în funcție de interese, capacități, rezultate școlare diferențiate și dispun de: • sarcini de instruire diferențiate sau comune (diferențiate la nivel de dificultate și chiar la nivel de conținut). Din punct de vedere pedagogic se recomandă o echilibrare a celor două forme. Grupul omogen este mai profitabil din punct de vedere intelectual, în timp ce grupul eterogen este mai adecvat integrării sociale a elevilor, formării deprinderilor de cooperare și de colaborare. Organizarea individuală: presupune respectarea individualității elevilor, adoptându-se sarcini de instruire în concordanță cu nevoile
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
care nu-l permite sistemul autor-dată, În care toți autorii citați au același statut, fiind absolut egali În referințe! După opinia lui Eco, sistemul autor-dată funcționează bine numai În anumite condiții: În lucrare trebuie să fie vorba despre o bibliografie omogenă și specializată, cu care cititorii lucrării publicate ar putea fi la curent: Dacă voi faceți, să zicem, o teză despre cultura italiană din prima jumătate a secolului, În care veți cita romancieri, poeți, oameni politici, filosofi și economiști, sistemul nu
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
mai importante apărări, care urmau a fi incluse în DSM-III cu definițiile de rigoare. Vaillant a făcut și el parte din acest grup reunit la New York. Alcătuit din psihanaliști de pe coasta de est a Statelor Unite, grupul părea, la prima vedere, omogen. Dialogul a revelat însă curând, după cum ne spune Vaillant, absența oricărui consens. Cu umorul său caracteristic, Vaillant se întreabă ce s-ar fi întâmplat dacă în sală s-ar fi găsit niște psihiatri englezi sau câțiva psihiatri aparținând curentelor biologic
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de la o entitate la alta, în funcție de mărimea acestora, complexitatea activităților, cadrul normativ aplicabil, dar și de cultura entității publice, având rolul de a stăpâni riscurile specifice care apar, oricât de variate ar fi, și se structurează pe următoarele șase grupe omogene: obiectivele, mijloacele, sistemul informațional, organizarea, procedurile și controlul. Din activitatea de implementare rezultă că acestea nu reprezintă instrumente și practici noi pentru angajații entităților, deoarece ele există deja în cadrul acestora și trebuie doar evaluate și considerate ca atare; definirea unui
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
probleme, utilizând calculatorul electronic, implică atât date elementare, cât și date structurate. Componentele unei structuri de date pot fi date elementare sau, la rândul lor, structuri de date. Dacă toate componentele sunt de același tip, atunci structura de date este omogenă. Definirea structurilor de date se bazează, în majoritatea aplicațiilor, pe structurile liniare, arborescente și de tip rețea. Acestea sunt considerate structuri de bază, deoarece, prin combinarea lor convenabilă, se pot construi structuri oricât de complexe. Listele sunt structuri de date
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
bazează, în majoritatea aplicațiilor, pe structurile liniare, arborescente și de tip rețea. Acestea sunt considerate structuri de bază, deoarece, prin combinarea lor convenabilă, se pot construi structuri oricât de complexe. Listele sunt structuri de date liniare, dinamice, recursive, cu componente omogene sau eterogene. Ca secvențe finite de elemente, componentele pot fi date elementare sau date structurate. Listele pot fi de mai multe tipuri: liniare, circulare etc. Prin listă liniară se înțelege un șir de elemente în care distingem un prim și
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
sunt reprezentate pe suporturile de memorare, cu posibilități de regăsire automată. Organizarea datelor în fișiere Pentru primele generații de suporturi tehnice, metoda tradițională de organizare a datelor o constituie cea bazată pe fișiere. Fișierul este un ansamblu organizat de date, omogen din punct de vedere al naturii și criteriilor de prelucrare, memorate pe suporturi tehnice de date, de unde pot fi utilizate în procesul de prelucrare. Asupra fișierelor se pot realiza următoarele operații de bază: crearea, adică operația prin care înregistrările logice
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Politics and Societies. Un politolog olandez a scris un text excelent, „In the Name of the Party, the Proletariate and/or the Peasantry” („În numele partidului, al proletariatului și/sau al țărănimii”). Acesta e populismul: el poate vorbi În numele unui grup omogen, mare, dar trebuie să apară și forțe politice care să reprezinte aceste noi interese care au apărut În România. Partidele politice nu sunt altceva decât mecanisme care exprimă valori și atitudini politice legate de agregarea unor interese. Aceasta este definiția
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
în ajun, în centrul orașului, în timp ce mă adăposteam de rafale. Spintecat de un proiectil antitanc, fumega încă dând la iveală un amestec complex de aparate dezarticulate, metal răsucit și cărnuri omenești sfârtecate. Forța exploziei transformase dezordinea în ceva extraordinar de omogen, aproape ordonat. Firele electrice semănau cu niște vase sangvine, tabloul de bord sfărâmat și împroșcat cu sânge te ducea cu gândul la creierul unei ființe neobișnuite, al unui animal dintr-un război futurist. Și, îngropat undeva, în magma aceea de
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
fervoare catolică. Între altele, convingerile sale religioase ar fi la fel de pasionante de cercetat, ca și structurile ei economice, interesul amestecându-se - de ce nu? - cu elanurile cele mai spirituale... Geografia, politica, economia, civilizația, religia, totul contribuie la întemeierea unei lumi adriatice omogene. Și această lume se revarsă peste limitele mării, pătrunde în adâncimea continentului balcanic până la limita esențială dintre latinitate și lumea greacă Am îndrăznit să spun că, în ceea ce privește Croația, Serbia și Banatul, ele pot fi socotite principalele puncte de convergență ale
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
importante ale Sud-Estului. Documentele administrației vieneze indică formele distinctive de organizare ale evreilor, conform ritului. Să detaliem puțin lucrurile spre a nu lăsa loc posibilelor confuzii. Inițial, cei așezați în spațiul Serbiei și Croației de astăzi au format un grup omogen, ei fiind urmașii familiilor de comercianți veniți din Italia (dar și din Spania și Portugalia), cu precădere din Veneția, unde prezența lor rămâne totuși continuă dincolo de nenumăratele ostilități. Suntem în secolele evului de mijloc, atunci când Ragusa (Dubrovnik) e unul dintre
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
degajare a unui spațiu simbolic unitar cu reverberații asupra tuturor componentelor vieții comunitare europene. 2.3. Globalizarea și dinamica diferențierii Mondializarea vine cu noi moduri de gestionare a diversității pe mai multe axe: individual-comunitar (suntem foarte diverși ca indivizi, dar omogeni când societatea solicită forme de agregare spre aceleași valori), vechi-nou (activarea unor valori tradiționale, dar într-o nouă stilistică, eventual prin reinterpretare), local-internațional (prin activarea simultană atât a unor valori specifice mediului comunitar, dar și ale unora preluate din alte
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]