16,318 matches
-
Luceferi sunteți? Sau tigri și himere? (Aedificabo et destruam) Sau pot căpăta nuanțe șăgalnice ori ironice: Dumnezeu în persoană veni-va... (Copilul nostru) Personajelor negative, atunci când se arată, amenințătoare, li se promite moartea, dar sfârșitul lor rămâne ipotetic: Ca Saul omorând vrăjitoarele, Așa voi ucide Melancolia (Ca Saul) Nu sta la fereastră cu ochii țintă, Neurastenie, Copacul zice că ești o ucigașă, o vrăjitoare... (Așteptare) Totul intră în degringoladă, inclusiv sensul personajelor, care se întorc ca niște giruete mecanice spre bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
mers și noi cu mama, adică eu și cu fratele meu, și am prins o bucată de secerat, unde grâul avea măzărică, ca să-i tăiem spicul și miriștea s-o cosim pentru vacă. Tata era la serviciu la sanipid - la omorât păduchii, că erau pe atunci și păduchi și venea acasă seara. Mai în preajmă se afla la secerat Arghir, fratele tatei. Am secerat noi așa o zi, iar a doua zi, pe când soarele se afla sus ca de vreo două
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
îi arătam noi ... și după el prin grâu. Chimircan fugea cât putea, căci nu era un om voinic, avea la vreun metru cincizecișicinci și slab și rău, nevoie mare, răcnea cât îl ținea gura. Oi, Arghi! Nu mă lăsa, mă omoară copiii ... Nu mă lăsa! Nu mă lăsa, Arghi! D′apoi oi, Bădi, vrei să mă taie pe mine pentru tine? Vezi dacă nu ai treabă cum îți faci singur? Mai bine stai acasă, răcnind cât îl ținea gura. Mai la
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Chimircan, pe Ion și Silică. Ion a urcat primul în cerdac ca să intre în casă, dar ușa era încuiată. Ei, auzind vaiete din casă, au început să strige cât îi ținea gura: Hoților! Criminalilor! Lăsați femeia în pace, n-o omorâți, că nu-i de vină cu nimic. Dacă n-o lăsați, strigăm până vine tot satul. Ion și Silică erau flăcăi la douăzeci de ani, și respectiv la nouăsprezece, voinici, căci semănau cu Rarița, mama lor, că era înaltă la
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Gheorghe al lui nu e mai breaz în privința pământului, că a bătut-o pe soră-sa cu capul de pereți de l-a înroșit, pentru a-i lua pământul, forțat, din Rotonda. Dacă nu răcnea nevastă sa pe afară, o omora, bătând-o de pereți. Beraru Era un bărbat scurt și gras, dar nu avea burtă, era de culoare măslinie și fuma de scotea un fum negru și gros, ca o locomotivă cu cărbuni. Purta pantaloni largi și un sacou cu
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
cu mâna lui că acum trebuia s-o îngrijească și pe Ilinca și pe mama lui. Conștiința îl mustra mereu, jelindu-se la oamenii lui de încredere, rugându-i să nu le spună lui Drăcosu și lui Vasile că-l omoară, dar lui nu-i era că-l omoară, dar se duc la pușcărie de tineri și e păcat. Destul a păcătuit el, să nu mai păcătuiască și copiii din cauza lui. După vreo doi ani de chin, cu două femei bolnave
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
îngrijească și pe Ilinca și pe mama lui. Conștiința îl mustra mereu, jelindu-se la oamenii lui de încredere, rugându-i să nu le spună lui Drăcosu și lui Vasile că-l omoară, dar lui nu-i era că-l omoară, dar se duc la pușcărie de tineri și e păcat. Destul a păcătuit el, să nu mai păcătuiască și copiii din cauza lui. După vreo doi ani de chin, cu două femei bolnave, și sănătatea lui Butnaru s-a șubrezit. Mai
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
două pălituri la fluierele picioarelor și Ion Baier a căzut jos de durere, iar Ioana îi căra cu reteveiul pe unde apuca, pe unde nimerea și în același timp răcnea cât o ținea gura: Săriți, oameni buni, săriți, că mă omoară Baier! Primii oameni care au venit au fost verișorii Ioanei, care au asistat cum îl bătea Ioana pe Ion Baier. Așa l a liniștit Ioana pe fustangiu. După aceea s-a mutat Răchită la Ioana și a luat în serios
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
a ajuns unde este acum, și I.L. Caragiale, ce mai dialoguri a făcut și tot fără carte. Și tu vrei să fii coleg cu Liviu Rebreanu? O, nu departe de mine, eu vreau să mai trăiesc, vă rog nu mă omorâți așa de tânăr. Lăsații pe alții să fie colegi cu Liviu Rebreanu. Atunci mergi sănătos, Ghiță. Mulțumescu-ți dumitale. Ghiță, nu uita, la sesiunea viitoare. Of! Cine mă puse pe mine ca să vin astăzi la tine! M-ai amărât, vai de
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
sunt români, sunt super români, români absoluți. Atât de năpăstuiți și goniți, au instinct național de fiară bătută. Iar eu și dumneata, pe lângă ei, avem forță domestică de rațe. Măcăim. Am stat cu macedoromâni în temniță. Îi băteau până îi omorau, dar nu declarau nimic. Au o bărbăție perfectă. MANIFESTUL COMUNIST Manifestul comunist e evanghelia roșie a comunismului. Chiar unul din autori îl numește „evanghelia“ lor: așa evanghelie la așa autori. E cea mai crâncenă manifestare umană din câte am citit
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
determină să fiu esențial. M-a impresionat foarte mult sunetul pământului căzând pe coșciugul lui Nae Ionescu. Morții antici nu sunt deloc frumoși. Numai morții creștini sunt. Am găsit totuși la Homer un mort de toată frumusețea: Pentesileea, regina amazoanelor, omorâtă de Ahile. Și plânge Ahile că a omorât frumusețea asta de femeie... Și-atunci Tersit — vocea poporului muncitor — se apucă să insulte cadavrul Pentesileei. Ahile îi dă un pumn și-l omoară — pe poporul muncitor — că-i obraznic și insultă
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
mult sunetul pământului căzând pe coșciugul lui Nae Ionescu. Morții antici nu sunt deloc frumoși. Numai morții creștini sunt. Am găsit totuși la Homer un mort de toată frumusețea: Pentesileea, regina amazoanelor, omorâtă de Ahile. Și plânge Ahile că a omorât frumusețea asta de femeie... Și-atunci Tersit — vocea poporului muncitor — se apucă să insulte cadavrul Pentesileei. Ahile îi dă un pumn și-l omoară — pe poporul muncitor — că-i obraznic și insultă cadavrul ăleia. Aici am văzut așadar o frumusețe
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
un mort de toată frumusețea: Pentesileea, regina amazoanelor, omorâtă de Ahile. Și plânge Ahile că a omorât frumusețea asta de femeie... Și-atunci Tersit — vocea poporului muncitor — se apucă să insulte cadavrul Pentesileei. Ahile îi dă un pumn și-l omoară — pe poporul muncitor — că-i obraznic și insultă cadavrul ăleia. Aici am văzut așadar o frumusețe, deși în principiu morții antici nu sunt frumoși. Creștinii sunt cei care au introdus masca frumoasă a mortului. Cine slujește lui Cronos este obsedat
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
schimbă culoarea de ceară, de opal, întunecate ca marea. Călugării și strămoșii se roagă pentru noi, rămași să scriem ce ei au uitat. Reînvie, în lumânările aprinse, credința, în straie de mucenici, înnegrite de vreme. Mâinile albe de zăpadă ușoară omoară aripile timpului rămas. Sfârșitul nu se va coborî aici, el rămâne departe... se vor mai scrie multe file de carte, spunea Trifu, elevul meu, care l-a cunoscut pe Dumnezeu. Târziu am aflat de ce voivozi sunt sfinți. Cinci sute de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
Săriți, hoții! Șo pe ei, Grivei! Fug și de aici, vărsând ulei pe prag. La a treia casă, ușa se deschide și iese o babă. La vederea fantomei și a vrăjitoarei, baba cade ca un butuc, leșinată. − Fugi, c-am omorât baba! strigă Lucy speriată. În drum spre casă, prin întunericul de pe stradă, dau nas în nas cu o femeie bătrână care mergea cu o cârjă. Shelley se împiedică în cârjă, bătrâna se sperie rău și cade în nas. La asemenea
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3086]
-
deja se înbracă în stil emo, beau băuturi alcoolice, se droghează. Și toți zic că așa sunt timpurile, și toate aceste prostii sunt lucruri obișnuite. Oamenii doresc să-i ieie locul lui Dumnezeu, ei fac orice, ca să-și dobândească scopul, omoară mii de oameni, în războaie, expediții, experimente chimice, creând bombe nucleare, viruși, toate acestea sunt pentru nimicirea omenirii. Ajungem în timpul în care potentații sunt cei care dețin puterea politică, iar noi, oamenii simpli, suntem socotiți „idioți fericiți.” Noi suntem o
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
niște coarne, măi frate, cum nu s-au mai pomenit altele! Nea Pintilie zicea că, dacă l-ar fi găsit rupt de dihanie, l-ar fi tăiat, să nu se mai chinuie. Dar așa cum era a zis că nu-l omoară nici dacă i-ar da cineva un milion de lei. Cînd o să treceți pe-acolo, o să vedeți, poate, locul unde-a căzut, că se cunoaște bine. Cum așa? întrebă Vlad mirat. Ce, tu nu mergi? Eu nu mai pot merge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
făcînd-o pe Ilinca să scoată un țipăt de spaimă. Undeva, nu departe de ei, se auziră căzînd mai multe pietre trezind ecouri bizare. Hai să ieșim de-aici! se rugă din nou Ilinca. Eu nu mai rămîn nici dacă mă omoară cineva! Voi nu vedeți? Puse amîndouă mîinile deasupra capului, prevăzătoare, și se întoarse cu fața spre ieșire. Mai rămîi puțin, Ilinca, o rugă Virgil. Mai rămîi, dragă, interveni și Vlad prinzînd-o de mînă. Tu nu vezi cît e de frumos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
un liliac mic. Dar ea, cînd aude, au și au mai t-tare. Dr-dracul l-a mai pus atunci pe Bărzăun să î-î-înceapă a plînge și să zică c-c-că Virgil a rămas în peșteră?... Și că d-dacă l-au omorît pietrele a-alea? Idiotul! Nu putea s-să tacă? Ilincăi atîta i-a t-trebuit s-audă. A-nceput să u-urle și mai ceva și să z-z-zică îngrozită c-că liliacul din părul ei nu-i liliac a-adevărat, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
pădurii se opri din nou și se uită mai multă vreme spre sat. Nu se zărea nici un pericol, nicăieri. Mare dobitoc mai pot fi! își zise la un moment dat. De ce, adică, să-mi fie frică și de ce să mă omor cu fuga?... Cine mă poate învinui cu adevărat că am vrut să-i sperii?... Ce, m-a văzut cineva?... Și, de-o fi să mă întrebe vreunul dintre ei, le spun că... ce naiba să le spun? Da, dom'le, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
și peștera și Piatra Domniței și pădurea și totul. Se simți iar trist și neînsemnat și lăsă capul în piept ca un învins. Zări o furnică încercînd să atace o omidă... De prima dată i-a venit chef să le omoare pe amîndouă, dar se răzgîndi imediat și alungă furnica cu degetul în altă parte. Ce-i cu tine? auzi el deodată glasul puțin ironic al Ilincăi. Ori nu cumva vrei să zici că ai și tu scrise poezii?... Zi, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
eu să răspund. Cosmos: Robo, eu cred că uneori am început să găndesc în plus decăt am fost programat. Robo: Iar eu cred că am început să am unele sentimente ca omul. Oare aș putea să iubesc, să urăsc, să omor un om? Cosmos: Nu cred, pentru că te vor reprograma sau te vor distruge dacă nu te bagă în muzeu ca amintire tehnică. Sah! Robo: Cosmos, am răspuns pe calculator la un concurs. După căteva zile m-au anunțat că am
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
Robo pe tine te iau cu mine; ca frate de cruce nu te pot lăsa să mori. Robo: Nu Cosmos, rămăn aici. Profesorul și Aurora sunt părinții mei. Nu pot părăsi părinții; este un mare păcat omenesc. Părinții nu-și omoară copiii și nici copiii nu părăsesc părinții. Intră profesorul cu o mapă elegantă. Profesorul: Sah mat sau șase, șase? Robo: Cănd se pleacă la vănătoare? Profesorul: Vreți să megeți? Robo: Cosmos; n-a fost la o vănătoare de iepuri. Profesorul
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
planetă? Evelin: Nu, aveau nevoie de sclavi și, ca să scape de revolta noastră generală de sclavi, ne-au lăsat să alegem noi planeta: cu atmosferă și temperatură normală pentru viață, dar fără faună pentru că stăpănii, carnivori feroce, săngeroși, vănau și omorau iar noi, consumam hidrogen și oxigen, le-a convenit: hidrogenul din atmosferă, iar oxigenul din fotosinteza florei. De asemenea, le-a convenit faptul că noi ne-am trezit pe planetă de același sex, deci fără reproducere naturală. Noi nu ne
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
moare de mâna lui Tariq. Îl așteaptă în întuneric, în spatele porților închise, în liniștea grădinii neluminate de făclii, îl așteaptă, așteaptă nemișcat, cum nemișcați sunt toți călăreții lui, ale căror contururi se reflectă în lamele lustruite de Tayyib. L-a omorât? Tipic feminin. Să trecem peste luptă și să sărim la final. L-a omorât? Nu, l-a pus să-i jure credință, cu fruntea lipită de lespedea pe care se scurgea sângele a doi dintre fiii lui. Și a jurat
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]