3,282 matches
-
mai folosi de trăsuri prin Cetate sau prin împrejurimi. Orgolioasa soție a lui Germanicus se consideră însă deasupra suratelor ei. Deh, nepoata lui Augustus, cum spune chiar ea. Alături de el, Livia bombăne cu acreală: — Tatăl tău adoptiv preferă să confere onoruri mai degrabă femeilor din familie decât bărbaților, pentru că ele nu i pot deveni rivale la putere. Tiberius nu apucă să zâmbească, căci Agrippina se leagă acum de Livia. — Abia aștepți ca divinul suflet al bunicului să treacă în statuile cele
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
însoțit de suita sa militară, s-a îndreptat cu un tren special spre Brăila, unde a ajuns în dimineața zilei de 14 noiembrie, la orele 94030. Domnitorul a fost primit cu mult entuziasm de către populație și cu cele mai înalte onoruri de către autoritățile locale din Brăila. Astfel, primarul orașului a ținut un discurs în care afirma: "Steagul României, care a fost purtat victorios dincolo de Dunăre, pe câmpiile de bătălie ale Bulgariei, va fâlfâi acum asupra marii provincii, spre a o cuceri
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
simtu că ne ia cu încetu simpatia populațiunii căci nu am venitu ca eliberatori dupe cum ne anunțam. Tot ce se pote închipui am făcut și fac eu și funcționarii noștri spre împăcarea spiritelor dar me credu dator a încunoșciința Onor ministru din timpu și a afirma cu convicție că ocuparea militară rusă a Kustendji [Constanței, n.n.] vatămă cele mai vitale interese politice și naționale ale noastre"521. În aceste condiții, în orașul Constanța, tensiunile dintre soldații ruși și localnici au
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Hârșova, "se pot număra între cele mai bune edificii școlare rurale"1289. De asemenea, existau "localuri bune pentru școle" la Cuzgun, Caranlâk și Topolog. În satele Caranlâk și Topolog "locuitorii români (...) așteptă învățătorii ce le-am promis și am cerut Onor Minister al Instrucțiunei să le numescă"1290. În localitățile Aliman și Gârlița din plasa Silistra Nouă și Vlahkioi din plasa Medgidia, lucrările de construcție a școlilor începuseră și se aflau în plină desfășurare. La Almaliu, Canlia și Parakioi "construcțiunile vor
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
folosul pentru dânsa ce pote trage din școla română"1299. La fiecare școală din comunele locuite de către musulmani "vom autorisa (...) pe cel mai capabil hoge al comunei ca să predea limba și religiunea mahometană"1300. Măsuri speciale au fost adoptate de către "Onor Minister al Instrucțiunii Publice" care "a complectat măsurile pentru instrucțiunea publică prin crearea de șase burse destinate elevilor din acest județ"1301. De altfel, în ianuarie 1881, "șase elevi dobrogeni, dintre care trei români și trei musulmani, sunt deja în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
armeană în orașul Constanța 1309. Tot în orașul Constanța "catedrala română va fi (...) în curând începută. Guvernul a alocat în budgetul Statului pe anul trecut 25 000 lei nuoi în acest scop"1310. Proiectul acestei catedrale "se lucreză (...) de către arhitecții Onor Minister al Cultelor", iar administrația comunală a "fixat locul catedralei"1311. Pentru o mai bună îngrjire a sănătății publice "pentru bolnavii săraci se află în Constanța înființat un spital în care se trateză, de-o dată, între 20 și 35 bolnavi
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
primarul orașului Constanța, de D-l Remus N. Opreanu, președintele comitetului pentru ridicarea statuei, și de un public numeros. P.S.S. Parthenie, episcopul Dunărei de Jos a luat de asemenea parte la acestă serbare, la care trupele din garnisonă au adus onorurile militare cuvenite"1476. În cadrul discursului rostit cu acest prilej, domnul Remus Opreanu afirma: "(...) a fost destul ca un om, să vină din ceatatea eternă din Roma în exil aci, să sufere, să plângă în nemuritore versuri, pe malurile acestei mări
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
mai falnic fiind că numai prin Dobrogea, cu țermurile sale întinse pe mare, flotila noastră a putut lua acest avânt, ast-fel că drapelul român este acum cunoscut și respectat în țările cele mai depărtate. Ridic dar acest pahar în onorul Dobrogei, arătând că această frumoasă provincie, în care sentimentul românesc s-a înrădăcinat într-un timp așa de scurt, să prospereze și să se desvolte în liniște și pace; în sănătatea orășenilor din Constanța, care făcându-Ne o primire tot
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
La începutul anului 1900, ca urmare a rezultatelor fructuoase obținute în administrația județului Tulcea de către domnul prefect Ioan Nenițescu, un grup de cetățeni ai județului adresa o telegramă ministrului de Interne, Gheorghe Grigore Cantacuzino, telegramă prin care erau exprimate mulțumiri "onor guvernului care ne-a (...) trimis ca prefect al județului pe domnul Ioan Nenițescu, una din persoanele cele mai celebre, care e mai presus de așteptările noastre"2366. În cadrul telegramei primită la ministerul de Interne la 27 martie 1900, semnatarii arătau
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
statuii marelui Traian, imperatorul romanilor"2371. Având în vedere toate acestea, în încheierea telegramei, semnatarii își exprimau recunoștința față de "generosul și patriotul nostru prefect"2372. În același sens, se arăta că "datoria ne impune a ruga cu înalt respect pe onor guvern (...) să aducă felicitare pentru marea recunoștință ce populațiunea județului Tulcea datorește domnului Ioan Nenițescu"2373. Ca urmare a demisiei domnului Gheorghe Cănănău din funcția de prefect al județului Constanța, la 3 iunie 1900, ministrul de Interne, generalul George Manu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a României a efectuat o vizită în Dobrogea. Primul oraș din Dobrogea vizitat cu această ocazie a fost Ostrov, unde familia regală a ajuns "vineri, 30 aprilie, la orele 1430" la bordul vasului Orientul, "după ce la Silistra i se făcuseră onorurile trăgându-se 21 focuri de tun"2729. Orașul Ostrov era "frumos pavoazat"2730, familia regală fiind aclamată de mii de oameni veniți special pentru acest eveniment. Printre cei sosiți în oraș cu această ocazie se aflau și "domnul general Vasiliu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
o să se arate Sfinția Sa Papa, le repetă Velasco încă o dată, să atingeți podeaua cu genunchiul drept de trei ori și să vă apropiați fața de picioarele sale. După ce trecură de poarta de fier aflată pe latura din dreapta a bazilicii, primiră onorul din partea străjerilor cu uniformă roșie și suliță. Când trăsura se opri, un om cu perucă argintie și șosete lungi și albe le deschise porțile cu o mină nepăsătoare și îi petrecu apoi cu priviri tăioase pe Velasco și pe solii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Întreg Paradisul stă încremenit. Coboară spre zări pământene Isus, Ocean de iubire spre lume venit. Nimic nu se mișcă, nici vânt nu adie, Pe cerul senin nu zăresc nici un nor. E-un mare miracol, sfântă solie Azi, Domnu-n splendoare primește onor. Solemnă natură tace. E seară Și Tatăl divin de durere-i pătruns, Căci Fiul lui drag alege să moară, Trădat mișelește de omul ascuns. Dar jos pe pamant se-aprinde-o lumină, Speranța-ncolțește în cel păcătos Și-o cruce din veac
Simbolul Cr?ciunului by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83253_a_84578]
-
și picioarele legate, împodobit cu flori, canafi și coji de ouă roșii, Scaloianul zăcea întins într un mic coșciug de șindrilă. În șanțul de la marginea drumului stătea Hepu nebunul satului. în poziție de drepți, cu palma la tâmplă, dădea solemn onorul ca un conducător de oaste care trece în revistă defilarea trupelor. Din colțul gurii, umflându-și ritmic bucile obrajilor, imita fanfara intonând imnul care-i plăcea lui și pe care-l învățase de la copiii satului: "Hepu prostu' Câinele nostru Hepu
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
nu s-a reunit în sesiune extraordinară ca să aprobe venirea primăverii, apariția floricelelor pe câmpii și punerea în practică a îndemnului: hai să le-adunăm copii, înainte de înfăptuirea unor măsuri stringente la nivel național, luate cu inteligența bine știută, de către onor, Guvernul României sub înțeleapta conducere a Marelui Cârmaci de la Cotroceni. În mod accelerat se pregătește în forță acțiunea MNNB (adică Marea Numărare Națională a Bibilicilor). În cadrul acestei acțiuni cetățenii care dețin mai mult de 15 bibilici, găini, sau curci, mai
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
luau profesorilor toate sporurile și 25% din salariu, deci peste 40% din câștigurile bănești și așa destul de firave. Știind foarte bine că profesorul acesta nu e un „terchea- berchea” oarecare ci un tip inteligent, instruit și „doxat” cum ar zice onor bulibașa, finul fratelui președintelui Băsescu, am stat un pic în cumpănă, gândindu-mă că poate greșesc eu, că poate țara trece prin foc și trebuie salvată iar eu mai torn la modul criminal benzină pe foc. Uneori am o bănuială
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
de veacuri trăiau în țări diferite, în orașul Iași, oraș care a dat tonul și primul domn al țărilor românești reunite, a răsunat din nou sunetele Horei Unirii, împletite armonios cu huiduielile curat democratice a poporului român adunat acolo, adresate onor președintelui României. Că nu s-au prea auzit nici măcar acordurile imnului național, de vină este desigur ardoarea cu care românii iubesc conducătorul țării și-l ovaționează cu „Huoo!” și „Ieși afară, javră ordinară”. Acum că tot s-a întâmplat această
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
al Academiei Române și când a murit i s-au făcut funeralii naționale. Oare dumneavoastră ce credeți, nu ar fi meritat Arghezi, indiferent de regimul politic de la putere, să devină membru al Academiei și să fie înmormântat la Mărțișor cu toate onorurile posibile? Cred că veți spune, da, și în felul acesta veți da peste nas tuturor curcilor literare, contemporane, care-i impută postum lui Arghezi poeziile de compromis și se fac așa, că uită cum prin întoarcerea lui în literatura română
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
condei până la 60% din veniturile salariale ale bugetarilor). Deci de ce ați mai pleca, dacă am ieșit din criză? Dacă nu ați plecat, atunci când criza rău ne apăsa, Băsescu hăhăia și Bocul salarii tăia, de ce să plecați tocmai acum, când chiar onor, președintele României în persoană, spune scărpinându-se după ureche și mai vârtos în altă parte, că s-a dus criza după deal și el simte cum deja ne este bine și ne asigură că va fi și mai bine?! Iată
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
ajungi cu bine direct în calendar, ca martir, își făcea cruce și hârști, cu cuțitoiul). Cei trei tineri convertiți, (rămași se pare cu capetele intacte, pe umeri), i-au dus trupul neînsuflețit la Terni, unde a fost primit cu mari onoruri, de către comunitatea creștină de acolo. A fost martirizat în 268, sau cu cinci ani mai târziu, după cum spun alte scrieri. Dar ziua Sf. Valentin, este atacată și de catolici, și de ortodocși. In 1998, episcopii catolici din România, au
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
așa de frumoase se întîmplă foarte rar la Cavarna. Gingașă, bună, surâzând tuturor. Iar intimii vor avea o cameră alăturată, preparată special, unde vor putea sta mai multă vreme, comozi, fără să se amestece cu poporul. Domnul Axente va face onorurile. Va fi îmbrăcat în redingotă. Nu și-a mai purtat redingota de la nuntă, adică de 30 de ani. Îi ședea foarte bine atunci. A fost strânsă în naftalină, desigur că-i tot așa de perfectă, dar trebuie scoasă din vreme
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
și coerența sa spirituală. În ceea ce privește opoziția democratică din Portugalia, ea dispărea încetul cu încetul sau se transforma în nuclee de rezistență comuniste. Creatorii Republicii democratice se risipiseră. Antonio José de Almeida, tribunul poporului, murise în 1929 și fusese înmormîntat cu onoruri. (Revoluția salazariană era atunci la început). Afonso Costa își trăia ultimii săi ani în străinătate, pierzîndu-și lent inteligența și prestigiul. Antonio Maria da Silva, tehnicianul societăților secrete, era când expulzat, când îngăduit să se întoarcă în țară, și pus sub
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
la un nobil burgund care e deja în cunoștință de cauză și... cum să spun... pregătește terenul pentru noi, înțelegi? Dacă totul merge cum trebuie să meargă, el va fi cel care ne însoțește după aceea la Gundovek cu toate onorurile Audbert se încruntă: — Despre cine e vorba? Balamber făcu un semn vag cu mâna. — Nu-ți bate capul. O să afli la momentul potrivit. însă la acest mijlocitor trebuie să ajungem fără să fim observați, asta e important, fiindcă altfel burgunzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Ea surâse: — Dar ce-ți dorești? Bogăție? Putere? Sau poate o femeie? Balamber rosti: — Să îndeplinesc o sarcină foarte însemnată. Ceva cu adevărat mare, mă înțelegi? îmi doresc ca regele meu să mă laude, iar poporul meu să-mi dea onoruri. — Numai atât? întrebă Malaberga. — Cum, numai atât? Dar... ai înțeles ce-am zis? Vreau să împlinesc ceva pentru care poporul meu să-și amintească totdeauna de mine, ceva care să-mi obțină favorurile regelui meu și despre care să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
bău îndelung, lăsând să-i curgă cumis pe la colțurile gurii și pe piept. I-l aruncă înapoi și, ștergându-se cu dosul mâinii, se apropie din nou, clătinându-se din cauza piciorului rănit. — Ar trebui să-i dăm cele mai mari onoruri, spuse. Era un războinic minunat și era și... — Un mare prieten, completă cu tristețe Balamber, ridicându-se. — E ciudat, totuși, observă scutierul. Balamber se întoarse spre el. Privirea sa era ca de plumb. — Ce anume? întrebă ca năucit. E mort
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]