1,499 matches
-
artă în imaginație, în cazul lui Collingwood, sau în intuiție, în cazul lui Croce. Astfel, arta poate fi interpretată ca punctul de pornire al intelectului în procesul său de a produce concepte. Dar relația dintre artă și intelect nu folosește ontologiei operei de artă, ci mai degrabă interoghează posibilitățile unei experiențe estetice deoarece, conform idealiștilor, opera de artă nu este un obiect în sine și nu are o existență suficientă, fiind expriență pură. Opera ca experiență pură nu dispune de nici un
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
categorie ontologică la nivelul compoziției deoarece ea poate să corespundă unui universal și, prin urmare, se deschide posibilitatea ideii de operă universală. Poate cea mai importantă teză împotriva monismului este cea a lui Walter Benjamin 7 - reproducția mecanică - conform căreia ontologia operei de artă nu poate corespunde unui tip singular de existență, fie religios (Biblia) sau de alt ordin ontologic (magicul, fantasticul etc.) prin simplul fapt că ea ține de o natură socială ce îndeplinește nevoile sociale prin intermediul reproductivității tehnologice. Acest
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
faptul-de-a-fi-în-acțiune). Opera este ceva ce se află mereu în acțiune și, prin urmare, este deschisă. Stratificarea operei devine necesară și poate oferi o definiție generală a ceea ce numim în mod normal operă de artă și capodoperă. Dacă mergem pe linia ontologiei ingardiene putem accepta pentru moment faptul că orice operă de artă are un conținut care poate fi stratificat în funcție de exigențele ontologiei artei. Acest lucru aduce cu sine o dualitate între operele concrete, care sunt suficiente prin ele însele, și operele
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
oferi o definiție generală a ceea ce numim în mod normal operă de artă și capodoperă. Dacă mergem pe linia ontologiei ingardiene putem accepta pentru moment faptul că orice operă de artă are un conținut care poate fi stratificat în funcție de exigențele ontologiei artei. Acest lucru aduce cu sine o dualitate între operele concrete, care sunt suficiente prin ele însele, și operele abstracte, care nu sunt suficiente prin ele însele. Diferența ontologică dintre cele două forme de opere este diferența implicită dintre natura
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Miza cercetării este aceea de a lămuri problematica existenței operei de artă, ca obiect suficient prin sine însuși. Existența sau modurile de a fi ale operei de artă lărgesc înțelegerea entităților artistice și estetice și le multiplică în statut. Conform ontologiei putem indentifica mai multe moduri de a fi ale entităților: absolută, ideală, reală sau intențională. În cadrul acestor moduri de existență voi lua în considerare două moduri diferite de sisteme ontologice aplicate entităților artistice. În primul rând, modelul ontologic al lui
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
și are o caracteristică interioară de tip fenomenal. Modelele ontologice amintite nu sunt decât un pas spre înțelegerea și justificarea entităților suficiente ale operelor de artă, urmând ca manifestarea lor să o explicăm la nivelul subiectului inter-relațional. 2. Natura și ontologia operei de artă Cercetarea ontologică a operei de artă trebuie să stabilească natura operei și să înțeleagă amplificarea ei. Din acest motiv trebuie sa definim ideea de operă, ideea de artă printr-o raportare la noile forme 9 de artă
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
produsul final al acțiunii, deoarece doar ceea ce este produsul unui exercițiu al unei capacității de a alege este artă (Critica facultății de judecare, § 43). Prin urmare, arta are un scop prin sine însăși, anume acțiunea de trecere în existență, în timp ce ontologia trebuie să explice condițiile de posibilitate a existenței ei. Mai mult, potrivit lui Croce 11, arta este în relație cu intelectul deoarece prin intermediul obiectelor de artă se poate ajunge la abstracție intelectuală. Totodată, prin artă putem ajunge la lumea fenomenelor. Astfel
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
care au la bază o formă universală derivată din însăși ideea de bază a operei de artă. Opera de artă trebuie să aibă o trăsătură specifică pentru ca analiza ontologică să poată să-i explice existența individuală. Prin urmare, în cazul ontologiei realiste este necesar a se arăta cum se face că operele sunt entitățile care, odată create și aduse în existență, nu mai depind de niciun factor extern. În acest sens, Samuel Alexander 15 dezvoltă teoria găsirii formei artistice în materie
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
și trăire estetică, este determinată de activitatea productivă a artistului și de starea de contemplație. Dublul existențial al operei de artă nu arată și nu explică existența individuală a unei arte ci arată modul ei de apariție și manifestările sale. Ontologia trebuie să intre în preexistența operei de artă pentru a putea explica individualul sau exteriorul înțeles ca operă de artă. Preexistența operei este condiția ontologică care generează o operă de artă independentă de subiect. Existența operei de artă produce o
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
a stabili condițiile prin care putem stabili exterioritatea obiectelor (artistice). Dar procesul de stratificare impus de Ingarden nu trebuie văzut ca unul euristic, care să cerceteze conștiința unde obiectele artistice sunt expuse rațiunii, ci este un proces analitic pin care ontologia cercetează părțile individuale ale unui obiect artistic pentru a-i stabili proprietatea de obiect suficient. Un obiect artistic suficient este un obiect care nu are nevoie de nicio relație exterioară pentru a exista. Relația dintre Ingaden și Hartmann este o
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
timp premergător existentului ca operă de artă. Acel ceva pe care noi îl numim operă de artă are o natură obiectivă. Însușirile pe care obiectul le dobândește ulterior îl transformă într-o operă de artă. Faptul că întrebarea fundamentală a ontologiei ține de înțelegerea ființei ca ființă, ontologia va interoga acum modul în care putem înțelege condițiile în care putem vorbi de un obiect ca existent singular. Am văzut că obiectul, ca stare de a fi, este acel ceva ce poate
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Acel ceva pe care noi îl numim operă de artă are o natură obiectivă. Însușirile pe care obiectul le dobândește ulterior îl transformă într-o operă de artă. Faptul că întrebarea fundamentală a ontologiei ține de înțelegerea ființei ca ființă, ontologia va interoga acum modul în care putem înțelege condițiile în care putem vorbi de un obiect ca existent singular. Am văzut că obiectul, ca stare de a fi, este acel ceva ce poate fi observat prin intermediul sensurilor, dar el este
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
orice fel de existență. În Principles of Mathematics Russell avea să numească acest concept cel mai vast din întreaga filozofie, el definind orice lucru care are ființă sau sens. Prin urmare, obiectul definește acel ceva ce poate fi înțeles prin intermediul ontologiei ca ceva universal sau particular, abstract sau concret. De aceea, Wittgenstein 18 numește lucrul sau obiectul ca fiind un pseudo-concept ce dă un sens conceptelor formale și apare în simbolismul logic al variabilelor. Obiectul este conceptul pur și are o
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
existențială a obiectului ce va fi numit, prin calitățile dobândite, operă de artă. Trebuie să oferim și să conturăm anumite condiții ale obiectului pentru a ne feri de pericolul conceptului deschis și de a înțelege cum funcționează conceptele abstracte în cadrul ontologiei operei. Un obiect denotă ceea ce există, iar ceea ce există nu e mereu substanță, nu are o calitate definită și, prin urmare, nu poate fi un concept pur. Putem afirma că obiectul există, dar nu și în ce condiții există. De
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
interpretate simbolic. Deci obiectivitatea lor se caracterizează printr-o îndepdendeță față de conștiință, iar condițiile lor de existență sunt adevărate și infailibile. Obiectivitatea presupune realitatea ontologică a obiectelor și a faptelor existente independente de conștiință. 4. Identificarea și determinarea temei centrale: ontologia operei de artă Obiectul dihotomic al operei de artă necesită o explicare a statului său ontologic. Dacă obiectul operei este un fel de entitate, atunci ontologia operei de artă va trebui să arate ce fel de entitate precede opera de
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
obiectelor și a faptelor existente independente de conștiință. 4. Identificarea și determinarea temei centrale: ontologia operei de artă Obiectul dihotomic al operei de artă necesită o explicare a statului său ontologic. Dacă obiectul operei este un fel de entitate, atunci ontologia operei de artă va trebui să arate ce fel de entitate precede opera de artă sau ce fel de entitate este opera de artă. Fie că opera de artă este interpretată ca un obiect fizic, mental sau imaginar, ontologia va
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
atunci ontologia operei de artă va trebui să arate ce fel de entitate precede opera de artă sau ce fel de entitate este opera de artă. Fie că opera de artă este interpretată ca un obiect fizic, mental sau imaginar, ontologia va cerceta condițiile de adevăr ale existenței sale. Ontologia care dorește să descopere arta printr-o interogație a obiectelor operei pleacă de la principiul că structurile de bază ale artei sunt reflectate prin intermediul structurilor interioare artei, adică prin intermediul entităților sale. Dar
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ce fel de entitate precede opera de artă sau ce fel de entitate este opera de artă. Fie că opera de artă este interpretată ca un obiect fizic, mental sau imaginar, ontologia va cerceta condițiile de adevăr ale existenței sale. Ontologia care dorește să descopere arta printr-o interogație a obiectelor operei pleacă de la principiul că structurile de bază ale artei sunt reflectate prin intermediul structurilor interioare artei, adică prin intermediul entităților sale. Dar entitatea operei trebuie analizată în raport cu stările mentale ale artistului
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
analizată în raport cu stările mentale ale artistului și/sau ale contemplatorului. Astfel, este nevoie de o introspectie reversivă a operei care să pună la dispoziție, pentru cercetarea ontologică, posibilitățile de existență și modalitățile prin care ceva este adus în existență. Astfel, ontologia nu va cerceta conceptul de artă, ci insușirile pe care un obiect le îndeplinește pentru a deveni o operă. În același timp se va pune problema unicității entității în cazul pluralității artei: există o singură entitate care dobândește înfățișări multiple
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
și anume, diferențierea care se face între arta originală și copia ei ulterioară. Fie că vorbim de o pictură, de o sculptură sau de o poezie, ele se prezintă contemplatorului fie în original, fie sub copii multiple. În acest caz, ontologia operei de artă trebuie să stabilească posibilitățile de multiplicare ale operei, precum și semnificațiile procesului. Nu doar că există statuturi diferite ale operei în timp și în formă, dar există și un mod diferit de existență a operei. O entitate ce
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
există și un mod diferit de existență a operei. O entitate ce poate să dispară, cum ar fi cazul muzicii antice grecești și, în același timp, să fie uitată de către contemplator, aduce în discuție statutul special al entității pe care ontologia încearcă să-l definească. În Streit 20 II/1,62 Ingarden își propune ca prin ontologie să descopere structurile entității demonstrând îndependența entității universale față de aportul nostru subiectiv. Același drum al demonstrației este parcus și în cadrul operei literare, unde Ingarden
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ar fi cazul muzicii antice grecești și, în același timp, să fie uitată de către contemplator, aduce în discuție statutul special al entității pe care ontologia încearcă să-l definească. În Streit 20 II/1,62 Ingarden își propune ca prin ontologie să descopere structurile entității demonstrând îndependența entității universale față de aportul nostru subiectiv. Același drum al demonstrației este parcus și în cadrul operei literare, unde Ingarden își axează învestigația ontologică pe obiectul de artă în sine, îndependent de stările mentale ale subiectului
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
său contemplator, nu putem decât să încercăm o introspecție ontologică descriptivă, dar și revizionară, în măsura în care prin prima putem stabili principiile prime ale operei și putem trasa direcția de cercetare, iar prin a doua să explicăm dihotomia exprimată de obiectul artei. Ontologia ingardiană descrie structurile realității/realului, ceea ce pentru o ontologie a operei de artă nu e suficient întrucât obiectele artei nu sunt reale decât în măsura în care ne sunt reprezentate prin intermediul simțului. De exemplu: în cazul muzicii, cu greu putem vorbi de un
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ontologică descriptivă, dar și revizionară, în măsura în care prin prima putem stabili principiile prime ale operei și putem trasa direcția de cercetare, iar prin a doua să explicăm dihotomia exprimată de obiectul artei. Ontologia ingardiană descrie structurile realității/realului, ceea ce pentru o ontologie a operei de artă nu e suficient întrucât obiectele artei nu sunt reale decât în măsura în care ne sunt reprezentate prin intermediul simțului. De exemplu: în cazul muzicii, cu greu putem vorbi de un obiect fizic, mai indicat fiind unul abstract sau imaginar
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
vorbi de un alt fel de experiența, o experiență apriorică, așa cum se întâmplă în cazul categoriilor estetice. În această linie, metafizica interoghează simpla existență a obiectului de artă și arată ce fel de entitate precede opera de artă. Pin urmare, ontologia trebuie să stabilească condițiile existențiale ale obiectului operei de artă, iar metafizica să interogheze determinarea entității. 4.1. Termeni și atribute ale artei în general Pentru început aș dori să subliniez importanța folosirii anumitor concepte ce au o însemnătate mai
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]