1,791 matches
-
fi trebuit să fie noapte nu era decît o zi prelungă, nesfîrșită, marcată doar de alte ocupații: teatru în aer liber. "Acvariul", condus de impresarul Gunzburg, care se perfecționase aici pentru ca mai tîrziu să devină maestrul de la Monte Carlo, prezentînd operete franțuzești unde cînta ca o privighetoare actrița Simone Girard, arătîndu-și picioarele de o frumusețe perfectă, alături de actorul Huguenet care tocmai debuta pe scenă, "Ursul", restaurant reputat, cît și alte localuri cărora li se făcea turul în beții nesfîrșite: căci aici
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
erau lucruri apreciate de public cu mîndrie și simpatie; dărnicia cu care făcea pomeni era cunoscută. Curtea dădea dineuri, baluri și petreceri la Quirinal, iar dacă suveranul, nu prea dotat pentru muzică, nu apărea în lojă decît la reprezentațiile de operete și balet unde ochii îi fugeau după fustele dansatoarelor, regina Margareta, protectoare a literelor și artelor mergea des la Operă, la concerte, dînd la palat audiții de muzică de cameră. Foarte cultivată, era temută la audiențe pentru "întrebările încuietoare" pe
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
auditori, toată lumea avea ochii în lacrimi, și cred că nimeni, cu emoția în gît, nu a putut dejuna ca de obicei la ieșirea de la acest concert de neuitat*. Viena continua să-și justifice reputația de pepinieră de subrete vioaie pentru operete de renume: Oscar Strauss cu Waltzer traum și Lehar cu Văduva veselă abia scrisă, erau cei care, la sosirea mea, dețineau marele succes, iar orchestrele de prin restaurante și din cîrciumi reproduceau ariile sub castanii din Venedig in Wien și
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
pe niveluri de sertare diferite, conform unei eșalonări precise și controlate. Înalta aristocrație era în primul sertar. În saloanele vieneze din această categorie, bărbații vorbeau aproape numai de problemele lor: terenuri de vînătoare, cai și femei, cu aspirații muzicale spre operetele în vogă sau cîntecele birjarilor. Femeile, adesea frumoase și decorative, își purtau bine diademele și umerii lor, scoși din decolteuri bogate, rezistau cu îndîrjire la asaltul anilor. În cel de-al doilea sertar, baronii și cei recent înnobilați ardeau de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
absolute. Dar un văr bun, Albert, tip de aventurier, nici nu așteptase crearea Albaniei autonome pentru a-și prezenta, ca Ghika, pretenția la tron. Printre altele, făcea să circule prin Europa fotografii de ale sale în uniformă de general de operetă vieneză. Reușind să convingă pe un bogătaș irlandez catolic că Albania era un grup compact de credincioși ai acestei religii, îi căpătase încrederea și-i cheltuia cu larghețe averea pe drumuri care nu duceau toate spre Albania. În vremea cît
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
morțiș să-mi citească din el: „Au trecut mai mult de cinci decenii de când „furnizarea” de imagine privind România și românii nu numai că a fost întreruptă din cursul său firesc, ci a fost deturnată în vederea obținerii unei imagini de operetă, incredibilă și ineficientă. Dar nici după 1989 lucrurile nu stau altfel, încât astăzi constatăm că nu avem o lucrare de referință completă și la zi privind literatura română, nu avem terminată o Enciclopedie, un Lexicon, un Dicționar tezaur al limbii
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Eram deci la Paris, nemișcat în fața televizorului. În jurul meu, familia și câțiva prieteni francezi, care priveau fascinați scenele de pe micul ecran. Nu mai văzuseră până atunci revoluție „în direct”. Revolta pariziană din mai ’68 nu fusese decât un fel de operetă în comparație cu ce vedeau. Eu eram, firește, emoționat, surexcitat din cauza evenimentelor pe care le urmăream de mai bine de-o săptămână. Mâncam cu toții sarmale și beam vin alb, alsacian, când s-a dat știrea că Ceaușescu a fost judecat, condamnat și
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
aceeași religie cu el, nemților, care l-au închis în unul dintre lagărele lor de exterminare. E adevărat că sub comuniști n-a publicat decât foarte puțin și fără să facă vreo concesie regimului. A preferat să scrie librete de operetă sau alte spectacole lejere decât să cânte în strună partidului unic. E adevărat că de peste zece ani locuiește în Germania și că de fapt nemții - care îi adoră din ce în ce mai mult pe evrei! - l-au propus pentru premiu. Ungurii l-ar
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
nu mă lăsați... Hi, hi, tătucă... Hi, hi, mînca-v-ar lupii... Hi, Iudă... Hi, jupitule. Iaca mă!... c-or să mă lase în troian... Hi, hi, da, hi... lua-v-ar dalacu... prohodi-v-ar cioarele!..." Se mai pot nota micile operete naționale (Nunta țărănească, Paracliserul etc.), din care cea mai interesantă este Sinziana și Pepelea, obârșie a viitoarelor basme dramatizate din literatura română. Avem de a face cu un Papură-Împărat, după a căruia fată, Sinziana, aleargă Pepelea, Pîrlea-vodă (simbol al secetei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
TEATRUL, publicație apărută la București, lunar, între 1 iulie 1914 și mai 1915, cu subtitlul „Revistă artistică, literară, sportivă”. Colectivul redacțional nu este menționat. Gazetă eclectică, T. include articole despre teatru, operă, operetă, pictură. Colaborează cu versuri Victor Eftimiu și George Ranetti. Principalele articole sunt semnate de Liviu Rebreanu (Despre Eminescu, Scrisoare către un actor trist), A. D. Xenopol (Pictura nouă), I. C. Bacalbașa, George Ranetti, Emil D. Fagure, C. Sp. Hasnaș, Petre Sturdza, Ion
TEATRUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290112_a_291441]
-
Szatmary, Iosif Iser și Camil Ressu - autorul tabloului Cafeneaua Oteteleșanu, expus în 1913, în care se regăsesc principalii „combatanți” de pe „câmpul de luptă” -, compozitorul Alfonso Castaldi și actorii Teatrului Național, între care Iancu Brezeanu, sau cei lirici de la Teatrul de Operetă condus de C. A. Grigoriu, care funcționa, în această perioadă, în grădina din spatele T.O. După primul război mondial faima localului se stinge, boema literar-artistică migrând spre mai elegantele restaurante Corso și Capșa. În 1931 imobilul este demolat, pentru a
TERASA OTETELESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290155_a_291484]
-
mascate, mustării, dulapuri, circ, petreceri de vară, Șosea etc. voi scrie mai târziu. Ce departe suntem de epoca pe care o descriu. teatrele: Astăzi avem în București iarna: Teatrul Național, Teatrul Regina Maria, Teatrul Fantasio, Teatrul Mic, un Teatru evreesc, Opereta, Opera, cel puțin 15 cinematografe, Circul, concerte filarmonice, două teatre de varietăți: Alhambra și Majestic, patru sau cinci cabareturi de noapte, Teatrul Popular. Vara: două operete, trei teatre de reviste etc. 136 bucureștii de altădată 231. De pe Calea Victoriei. 232. Mai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
București iarna: Teatrul Național, Teatrul Regina Maria, Teatrul Fantasio, Teatrul Mic, un Teatru evreesc, Opereta, Opera, cel puțin 15 cinematografe, Circul, concerte filarmonice, două teatre de varietăți: Alhambra și Majestic, patru sau cinci cabareturi de noapte, Teatrul Popular. Vara: două operete, trei teatre de reviste etc. 136 bucureștii de altădată 231. De pe Calea Victoriei. 232. Mai exact pe strada Câmpineanu, colț cu Calea Victoriei, în casa Török, în care au funcționat succesiv birtul lui Grebert, birtul lui Oswald, cofetăria Fialkovsky, restaurantul Elysée. 233
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cai246, „Leul și cârnatul“, dacă era de a doua mână.247 Din când în când câte un circ de vară care-și instala baraca pe un maidan central distra pe bucureșteni. Alteori cuteza câte o trupă de comedii sau de operetă franceză să debarce la București. Dar altceva nimic. O trupă de teatru român n-ar fi îndrăznit să anunțe o stagiune de vară la București. De altfel nici nu era lumină, căci întregul oraș era luminat cu petrol. Gazul aerian
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a orașului). 249. Confuzie cu Adelaida Ristori, despre turneul căreia Bacalbașa a amintit mai sus (v. p. 107, nota 88). Celebra cântăreață italiană Adelina Patti (1843-1919) a dat concerte în București ceva mai târziu, în stagiunea 1885- 1886. trupe de operetă franceză, care ne-a adus de la Paris muzica și teatrul lui Offenbach.250 Marii tragediani Rossi și Salvini au venit mai târziu.251 Dacă nu erau cabareturile de noapte, erau grădinile de vară.* Incontestabil că bucureșteanul jertfește prea mult pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
scăl dat și s-a înecat. Poetul Geanoglu, amantul ei, era de față. Și el a cântat-o în versurile publicate apoi în Dorul, colecție de poezii foarte populare pe vremuri.253 140 bucureștii de altădată 250. Trupa franceză de operetă, operă bufă, comedie, vodeviluri și drame a Emiliei Keller a dat spectacole în București și în alte orașe din țară din primăvara anului 1872 și până în 1877. Prima reprezentație a trupei franceze la București a avut loc la 15/27
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Keller a dat spectacole în București și în alte orașe din țară din primăvara anului 1872 și până în 1877. Prima reprezentație a trupei franceze la București a avut loc la 15/27 aprilie 1872, în sala Teatrului cel Mare, cu opereta Briganzii de Offenbach. 251. Ernesto Rossi a efectuat primul turneu în București la începutul anului 1878, iar Tommaso Salvini în 1880 (v. cap. Anul 1878 și Anul 1880 ale cărții lui Bacalbașa). 252. Grădina cu Tei se afla pe o
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vara anului 1876 spectacolele de varietăți aveau loc în grădina Union Suisse, în grădina Rașca, în grădina „noului Hotel Dacia“ unde cânta muzica militară și oferea „concerte amuzante“ „domnișoara Finetta“, în grădina Guichard (o „companie lirică franceză“ prezenta „canțonete și operete amuzante“), în grădina „Paradis“ din spatele Episcopiei (farsa într-un act D-na Caliopi Busuioc de Iacob Negruzzi) ș.a. 66. „Comitetul electoral din București“, ROM., an. XX, 31 mai, 1 iunie 1876, p. 474. Întrunirea electorală a avut loc în seara
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Deux beautés d’autrefois 139.“ În grădina Guichard din dosul Palatului Regal juca Pascaly în teatrul numit „Teatrul de vară“. La 22 august se juca: La sânul mamei; Filosofia bărbaților, iar Teodor Popescu va cânta între acte aria lui Țepeș, opereta națională Fata de la Cozia de Eugen Carada. Prețurile 2 și 1 leu.140 Ziarele cotidiane ale epocii nu erau puține. Aveam: Românul și Telegraful, ziare liberale, România liberă de sub direcția lui D.A. Laurian și prim redactor Ștefan Mihăilescu, cu înclinațiuni
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
drapel tricolor în mână, poeziile patriotice de război, recent scrise de Alecsandri, inspirat de vitejia românilor cari se luptau la Grivița și la Plevna ...“ (C.I. Nottara, Amintiri, ediție îngrijită de Mihai Vasiliu, E.S.P.L.A., București, 1960, p. 52). Eugeniu Carada, autorul „operetei naționale“ Fata de la Cozia, era cunoscutul fruntaș liberal-radical, căruia I.C. Brătianu îi încredințase, în acest an, organizarea aprovizionării armatei române. 141. Cel dintâi număr al cotidianului România liberă a apărut la 15/27 mai 1877, din inițiativa lui D.A. Laurian
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
iesc 136; Fantasio 136; Liric (Opera Română) 136, 150, 300; Mare (Național) 25, 101, 102, 106, 107, 113, 136, 137, 139, 145, 163, 216, 219, 232-234, 270, 330, 376, 381, 389, 398, 399, 416; Mic 136; Odeon 119, 126; de operetă 136, 139; Popular 136; Regina Maria 136; satiric muzical Constantin Tănase 115; Țăndărică (de păpuși și marionete) 119, 125; de vară (grădina Guichard) 298, 303, 381, 419 Tei (Grădina cu Tei): 140 Tei (lacul): 110, 140, 141 Terasa Oteteleșanu: v.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
restituit materialul documentar și pentru frumoasele Dv. aprecieri cu privire la activitatea artistică a mamei și bunicului meu. Într-adevăr s-a comis o mare nedreptate că a fost dată uitării activitatea artistică atât de bogată a Norei Marinescu, prima artistă de operetă din țara noastră, care la timpul ei a fost atât de apreciată și divinizată. Ne bucură faptul că datorită Dv. artista Nora Marinescu va figura la loc de cinste În camera artiștilor de la Muzeul din Fălticeni. De fapt și Dl.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
În evocarea vieții și activității artistice a unor mari artiști ai scenei noastre. Vă voi indica unele lucrări În care veți găsi pasaje referitoare la familia mamei mele - o familie de artiști - precum și amănunte și aprecieri cu privire la activitatea trupei de operetă Al.P. Marinescu și a mamei mele Nora Marinescu: Aristizza Romanescu 30 de ani - Amintiri - ediția 1960, Editura de Stat pt. literatură și artă. Vladimir Maximilian - Evocări, ediția 1956, Editura ESPLA și ediția 1962 - Editura Meridiane. George Niculescu-Basu - „Amintirile unui
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
George Enescu, Agatha BÎrsescu, Constantin Tănase, Chirescu etc. au fost primiți de mama la noi În casă cu ocazia trecerii lor prin orașul Fălticeni 194, dar nu avem nimic scris. Despre materialul documentar ce se găsește la Muzeul Teatrului de operetă și la Muzeul Teatrului Național vă pot spune următoarele: După câte știm, Teatrul de operetă din București și-a procurat materialul documentar de la familia artistului de operetă Grigoriu. La Muzeul Teatrului Național se găsesc următoarele materiale: o autobiografie a mamei
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
În casă cu ocazia trecerii lor prin orașul Fălticeni 194, dar nu avem nimic scris. Despre materialul documentar ce se găsește la Muzeul Teatrului de operetă și la Muzeul Teatrului Național vă pot spune următoarele: După câte știm, Teatrul de operetă din București și-a procurat materialul documentar de la familia artistului de operetă Grigoriu. La Muzeul Teatrului Național se găsesc următoarele materiale: o autobiografie a mamei, un memoriu de 10 pagini cu biografiile tuturor membrilor familiei mamei mele, luate de la artistul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]