122,933 matches
-
arătă în „Barometrul antreprenoriatului românesc 2015”, dat publicității ieri de EY. Un alt factor pozitiv evidențiat de oamenii de afaceri este că s-a îmbunătățit educația antreprenoriala, comparativ cu opinia exprimată în ediția de anul trecut a „Barometrului”. Barometrul sintetizează opiniile a 369 de antreprenori care au răspuns chestionarului, dar cuprinde părerile exprimate și de alți oameni de afaceri români, în cadrul unor întâlniri directe, desfășurate în primele două luni ale acestui an. 45 la sută dintre cei chestionați sunt de părere
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93996_a_95288]
-
presei. SCOPUL ȘI MODALITATEA Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a hotărât să instituie și să instituționalizeze „proiectul jurnalistic” ca formă de implicare a sa în acțiunile societății civile, dar și ca formă de reabilitare a imaginii jurnalistului român în ochii opiniei publice. Instituirea și instituționalizarea „proiectului jurnalistic” (pornind de la modelul Mihai Eminescu) vine în sprijinul ideii că jurnalismul, ca și literatura propriu-zisă, este o formă creativă de manifestare a spiritului uman și că UZPR merită un statut similar cu cel al
UZPR instituţionalizează conceptul de „proiect jurnalistic” [Corola-blog/BlogPost/94015_a_95307]
-
-i rostul nostru, al presei, al „Cuvântului liber”, din 1990 încoace? Așadar, de ce scriem? Întotdeauna am avut un profund respect față de litera Constituției, de articolul 30 din Legea fundamentală a țării, care grăiește: „(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile”; (2) Cenzura, de orice fel, este interzisă; (6) Libertatea de exprimare nu
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
PSD, Liviu Dragnea, a declarat, miercuri, că Guvernul Cioloș a adoptat o hotărâre prin care veteranii de război și militarii care au luptat în teatrele de operații au rămas fără drepturile prevăzute în Codul fiscal, iar acest lucru este, în opinia liderului social-democrat, o dovadă de „dispreț” față de români pe care, dacă actualul Executiv nu și-o va cenzura, o face face PSD, prin moțiune. „Îi cer, de aceea, premierului Cioloș ca, urgent, să anuleze efectele acestei noi și uluitoare dovezi
Reacția premierului Cioloș la atacurile venite din zona politică [Corola-blog/BlogPost/94029_a_95321]
-
Sinteză zilei”, realizatorul ei, Mihai Gâdea, a transmis în direct însăși manipularea în stare pură. „Ciutacu, ești mort! Badea, ești mort! Gâdea, ești mort! Ciuvică, ești mort!”. Cuvintele sunt afișate pe ecranul mare din platoul “Sinteză zilei”. Obișnuit să manipuleze opinia publică până într-acolo încât nici el nu mai pot face diferența între realitate și ficțiune, Mihai Gâdea afirmă că cei patru ziariști ar fi fost amenințați, printr-un mesaj, că li se poate întâmpla ceva rău. Gâdea nu îl
Ordin de zi pe Trustul “Intact”: Minciună şi manipulare! [Corola-blog/BlogPost/94012_a_95304]
-
pentru a le comenta aberațiile. Trebuie tratați drept ceea ce sunt ... gunoaie ... și dați afară din casele noastre” “Prietene, nici macar nu ai citit articolul respectiv. Sau l-ai citit, dar nu ți-a plăcut esență. Că oameni publici, ca formatori de opinie, ca jurnaliști credibili, sunteți morți. Nu fizic, Doamne ferește! Nu va vrea nimeni râul, dar ați merită să meditați un pic la viață cu un ajutor de șomaj, pentru că odată lipsiți de credibilitate, nu mai sunteți buni de nimic. “Domnule Gâdea
Ordin de zi pe Trustul “Intact”: Minciună şi manipulare! [Corola-blog/BlogPost/94012_a_95304]
-
dar și din atelierul muzicianului Sorin Boleanțu se perindă pe scenele muzicale acordeoniști excelenți. Acestea sunt fapte de lăudat. Cât de mult îi poate influența muzica pe cei care o ascultă? Dar pe cei care o trăiesc și o cântă? - Opinia mea este că sarcina principală a tuturor instituțiilor noastre: publicații, posturi de radio și televiziune, școli, ar fi să promoveze, în exclusivitate, numai muzica adevărată, valoroasă, deoarece muzica este arta care înnobilează inima și îmblânzește spiritele... Dacă vorbim de adevărații
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
în derularea unor programe naționale privind: combaterea violenței domestice, prevenirea traficului de persoane, prevenirea consumului de droguri; prevenirea răspândirii HIV-SIDA, integrarea și incluziunea socială a categoriilor defavorizate (persoane cu disabilități, șomeri ș.a.) (http://www.patriarhia.ro/) Câte televiziuni, formatoare de opinie (!), abordează acțiunile caritabile ale Bisericii ? Dar când un popă mai calcă strâmb, mamă, mamă ! Ore întregi subiectul e întors pe toate fețele. Cu imagini incendiare ! Culegând informații pentru tableta de față, am constatat că Biserica Ortodoxă Română asigură asistență socială
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94027_a_95319]
-
său. Este și acesta un semn al prestigiului greu egalabil al profesorului. A fost foarte dezamăgit de promovarea pe ușa din dos, ilegal, a Ordonanței 31/2002, devenită lege mai târziu, în 2006. Ordonanța antiromânească și care încalcă dreptul la opinie fusese respinsă de plenul Parlamentului, dar, prin mijloace banditești, impuse din afara țării, a ajuns să fie promovată tacit, procedeu introdus prin modificarea Constituției din 2003, act profund ilegal. A suferit mult din cauza politicii impuse României nedemocratic, din afara țării. A înțeles
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
în faptele istorice și a pus în circuitul informarii publice zeci de volume de documente, până la acel moment închise în cutiile prăfuite ale Arhivelor Naționale, unele nedeschise de la constituirea fondurilor arhivistice. Explozia informațională brută, fără comentarii, lasă cititorilor libertatea propriilor opinii. Din acest motiv, profesorul Buzatu a atras „mania proletară” a noilor cominterniști. Chiar în saptamana dinaintea plecării „blândului om”, descendentul militantului stalinist Leon Tismeneski s-a lansat intr-un ignobil atac la adresa marelui istoric, pângăridu-ne, astfel, unul dintre simbolurile sublimului
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
această direcție. Comisia susține faptul că România trebuie să se alăture spațiului Schengen cât de curând posibil, cu condiția ca criteriile necesare să fie îndeplinite. Situația cetățenilor europeni este o problematică despre care și eu și președintele Băsescu avem aceeași opinie. Avantajele cetățeniei europene și a libertății de mișcare nu trebuie abuzate. Există libertate de mișcare, care nu poate fi pusă sub semnul întrebării. De asemenea, am discutat despre raportul anticorupție al Comisie și propunerile care fac întărirea sistemului de justiție
Barroso: România trebuie să adere la Schengen cât mai rapid [Corola-blog/BlogPost/94034_a_95326]
-
apariția certitudinilor sale, când face efort să-și "orânduiască în minte elementele aruncate de-a valma" până atunci, când se întreabă dacă să opteze pentru eseismul de tip Georg Simmel, pentru literatură sau pentru o catedră universitară. In noiembrie 1933 opinia sa despre profesorii pe care-i audia era, cu unele excepții, nu prea favorabilă: "Cu excepția lui N. Hartmann, un cap sistematic remarcabil, toată lumea e ori plictisită de moarte (Sombart), ori prea supus intrată în teme ale vremii dar nu ale
Restituiri by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11974_a_13299]
-
a unei voci lirice aparținând nu numai spațiului sud-est european, dar și generației lirice a anilor șaizeci, supusă la noi unor reevaluări și chiar contestări. Cu acest scop pe jumătate mărturisit, traducătorii au ales poezii reprezentative pentru teme care, în opinia lor, perpetuează în contemporaneitate - prin vocea poetei din România - esențe lirice și sufletești perene. "Teme precum puritatea și căderea în păcat, moartea și supraviețuirea, dragostea ca aspirație către absolut și deopotrivă ca fugă de realitatea concretă conferă poeziei Ťmoderneť a
Eveniment poetic românesc în Italia by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/12265_a_13590]
-
dat fiind și anii lungului său exil, alții puteau fi mai informați. Pe Ilie Constantin l-a atras studiul substanței poetice, pe profile, a unei epoci scurte, dar care a înzestrat lirica română cu o serie de personalități și, în opinia sa, cu un set de remarcabile izbânzi. El însuși s-a situat printre fruntașii acelei generații - premiile scriitoricești primite stând dovadă. Prietenilor de atunci le va aduce, prin urmare, o ofrandă - dar și o mână întinsă celor ce nu l-
Criticul poet by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12282_a_13607]
-
autorul nu ne mai lămurește, considerând, probabil, amănuntul lipsit de relevanță. Numai că istoricul literar își are curiozitățile lui, la urma urmei sănătoase. Scopul de a surprinde esența creației unui poet nu-i răpește lui Ilie Constantin dreptul la independența opiniei, de unde și luări de poziție față de analiști înaintași celebri. Șerban Cioculescu este cenzurat acolo unde consideră lirica lui Ion Heliade Rădulescu sub aceea a lui Cârlova și Grigore Alexandrescu, și anume în termeni acizi: "preferința estetică înduioșează omenește, dar este
Criticul poet by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12282_a_13607]
-
la Șerban Foarță, ce-l închide, eseistul a respectat cel mai pertinent dintre sfaturile pe care i le dădea Polonius, viforosului său fiu. Și poate, iarăși, în aceasta ar consta modul de citire al cărților întinse pe masa de joc. Opinia, la persoana întâi totdeauna, acordă Eseurilor critice statutul unui jurnal de lectură: "Fiecare cititor al unui poet de această valoare (Leonid Dimov, n.n.) va fi având preferințe, scriind despre autor, se înțelege că prețuiesc întreaga sa creație, piesele comentate fiind
Criticul poet by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12282_a_13607]
-
cît tancul". "Să fie o simplă greșeală de tipar?" se întreabă Corbu. Este, răspunde subsemnata. Observ însă că rima teancul/ tancul este la fel de nefericită ca și monorima strigătoare la cer după G. Corbu, tancul/ tancul. Nici în privința judecăților de valoare opinia mea nu coincide cu aceea a lui George Corbu. Acesta consideră că ne aflăm în fața "uneia dintre creațiile reprezentative ale marelui poet creștin". Eu cred că ne aflăm în fața unei creații ocazionale, iar marele poet este, în acest poem în
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
Viața românească" și deci al lui G. Ibrăileanu, adversar activ al lui E. Lovinescu. În revistă, articolul apare cu dedicația "D-lui Barbu Delavrancea", al cărei tâlc îl deslușim mai târziu, când înțelegem că el se face vinovat de o opinie favorabilă pentru premierea volumului de proză de către Academie. Gala Galaction, aflat (repet!) la debut, constituie obiectul unei negații furibunde, iar toată argumentația se rezumă la excesul neologistic, probat printr-o avalanșă cu totul exagerată de exemple. Titlul enigmatic al articolului
Istoria unei antipatii – E. Lovinescu și Gala Galaction by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/12260_a_13585]
-
ca pe-un clopoțel singuru-i cercel la urechea stîngă, clipind des din privirea-i pustie, nătîngă, ne tot îmbia din buzele-i groase, cu piersici dulci, mustoase, cu zaharicale, migdale, curmale. Domnițele, cu pleoape cuvios plecate, dar cam prea decoltate, (opinie personală, se pare c-aici se exagera moda orientală) svelte și subțiri ca niște crini, numai zaimfuri și lumini Ah, aceste Hůrii, în acompaniament de tamburii au cîntat o tînguitoare maneŕ Slugărimea "prostimea" se holba peste porți, printre ostrețe, la
Un poem inedit by Sanda Movilă () [Corola-journal/Imaginative/12160_a_13485]
-
la prima sa carte despre Cioran. Tema cărții, identitatea popoarelor, presupune delimitări delicate și situarea voită într-o discuție care, profitînd de beneficiile multiculturalismului, și-a reconfigurat premisele și modul de abordare. I. Necula se limitează însă la a analiza opiniile lui Emil Cioran, cît mai aproape de text, cu trimiteri la epoca scrierii lor pe cît posibil. Din perspectiva autorului, nu problema unei identități a fiecărui popor prezintă gradul cel mai ridicat de risc, ci abordarea scrierilor lui Cioran: "în fond
Cioran și discuția despre specificul națiunilor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/12630_a_13955]
-
din imanență și din determinații, realizarea saltului într-un dincolo sau dincoace de istorie, în vid, în ideal, în transcendent, în iluzie, în nostalgie, în vag, într-o stare de spleen sau de sublim", ne tălmăcește I. Necula) și, evident, opinia lui despre identitatea popoarelor, care poate fi înțeleasă "chiar mai bine decît esența indivizilor - prin felul lor de a participa la vag". Popoarele sînt "forme încorporate ale culturii", prin urmare cultura se colorează național, ca "factor de cultivare a distincțiilor
Cioran și discuția despre specificul națiunilor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/12630_a_13955]
-
maiestuos și plin de semnificații tragice din poezia lui Andrei Bielîi, în Petersburgul suprareal, răsturnat, prozaic și fantasmagoric, neclar și nepătruns de Aleksandr Blok, apoi în cel apăsător, trist, umed și cețos al lui Maiakovski. Sunt glosate, în același mod, opiniile lui Gorki, Mandelștam, Hodasevici, Ahmatova și a multor altor scriitori cu nume mai mult sau mai puțin sonore. După acest tur de forță prin cultura rusă, cititorul nu se poate să nu constate un paradox general, acela al orașului deopotrivă
La Petresburg! La Petersburg! by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12679_a_14004]
-
la progresul european și tot ceea ce înseamnă el, și "slavofili", cei care sunt pentru conservarea tradiției și ferirea străvechiului spirit rus de nociva influență occidentală. Anul trecut, la o masă rotundă prilejuită de aniversarea tricentenarului acestui oraș atât de controversat, opiniile pro se împleteau cu cele contra, aidoma ca în veacurile trecute, iar cunoscutul regizor A. Sokurov recomanda prin filmul său cel mai recent, Russkii kovceg (Arca rusească), să se închidă, chiar să se zidească, cât încă mai e timp, acea
La Petresburg! La Petersburg! by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12679_a_14004]
-
masoni (căci avea și dreapta locul ei important în cadrul simpozioanelor). Asociația Criterion, despre care ni se oferă un bogat material documentar, a fost nevoită să-și înceteze activitatea. Organizatorul ei o numește ultima tribună liberă unde își puteau confrunta public opiniile și cei de dreapta și cei de stânga. Neobositul conferențiar se autoanalizează, o dată i se pare că a fost prea mult legat de text, lăsând impresia că citește un eseu. De obicei, este încântat de succesele sale, notează minuțios cine
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
de colegii săi autenticiști: "Mă simt însă deosebit, străin de Ťexperențialismť". Aceasta pe plan estetic. în 1931 îi era drag Mircea Eliade, însă avea rezerve față de orientarea lui politică și mai ales de aceea a lui Nae Ionescu. Diferențele de opinie se adâncesc, încât în 1933 ajunge să creadă din ce în ce mai puțin în Eliade și Noica și de aceea prietenia față de ei scade, ba chiar să-i simtă ostili, ca și pe Emil Cioran, Mircea Vulcănescu, Eugen Ionescu. Diaristul repeta încă o dată
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]