3,041 matches
-
făcut până în iarna următoare o frumusețe de câine, după cum ne și așteptam, un dulău inteligent și cu multă personalitate, care a știut să-și găsească singur rostul și locul său potrivit în familie. Nu știu cum a putut să ajungă tocmai în orășelul nostru, dar cunoaștem cu toții că, oamenii, în general, când au prea mulți pui deodată, îi duc departe de casele lor, lăsându-i așa, de micuți, la mila trecătorilor sau, cum zicem noi, în grija lui Dumnezeu. Să fie asta un
URSU” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358287_a_359616]
-
Ursu nostru nu pleca haimana, lăsându-și casa de izbeliște, ci doar atunci când știa el că poate să o facă, prevenind, parcă, orice risc. Se descurca tot timpul, găsindu-și oportunitățile potrivite de a ieși în cercetarea dealurilor împădurite din-prejurul orășelului său, făcându-se cunoscut, cu atenție și supunere totală, tuturor locuitorilor, pe care cred că-i și cunoștea deja pe toți. Cu toate acestea, la Ursu, treaba casei era treabă, exclus fiind a lipsi de la programul ce și-l făcuse
URSU” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358287_a_359616]
-
nici măcar odată a câine nespălat -, și mai știa că mai are, deasemenea, și o familie ce îl iubea ca pe un membru al ei cu drepturi depline, dar el se simțea capabil de sarcini cu mult mai mari. Rostul întregului orășel intrase de mult în preocupările lui zilnice. Altădată, a venit vopsit pe spate cu un „V”, dintr-o vopsea roșie pe bază de „thinner”. S-a dus în fundul curții și a început să se tăvălească pe pământul jilav și răcoros
URSU” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358287_a_359616]
-
din familia sa, prevestindu-ne parcă, precum Isus apostolilor, vremurile de suferință viitoare. O fi, poate, nepotrivită comparația dar... Mă aflam în vizită la o vecină. Copiii își făceau temele acasă. Era mai îndepărtată de casa noastră, aproape la marginea orășelului și, când aveam timp, o mai vizitam uneori, pentru a o ajuta la unele treburi mai grele. Și, în acea zi, numai ce-l văd pe soțul ei (fiu de pădurar), cum, netam-nesam, pune repede mâna pe pușcă și o
URSU” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358287_a_359616]
-
o mângâiere sau un un zâmbet de om? Firea lui, de animal supus, ar da, oricui dorește, cel mai potrivit răspuns... În sufletele noastre, a celor care am format cei câțiva ani, din păcate, familia lui, precum și în întregul nostru orășel, alături de acea mare durere, Ursu, a știut să-și lase, ca o amintire frumoasă, amprenta înțelepciunii sale, într-un fel în care, foarte mulți oameni, cu una sau chiar cu mai multe facultăți absolvite, nu sunt capabili s-o facă
URSU” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358287_a_359616]
-
nouă aventură în viața sa. După sosirea rudelor din România și reîntregirea familiei la Melbourne, Viorel nemaisuferind de înstrăinare, depune toate eforturile pentru a-și continua visul de aviator. Nu după multă vreme, divorțează de Caroline și se mută în orășelul Ballina din nordul statului New South Wales, la peste 1300 de kilometri de de Melbourne. Își pune în valoare abilitățile de inginer mecanic implicându-se în construcția de avioane sport și participă totodată la mitinguri și la concursuri demonstrative de
INTERVIU CU „UN MARE EVADAT”: SCRIITORUL AUSTRALIAN DE ORIGINE ROMÂNĂ, V. NICHOLS* de GEORGE ROCA în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358423_a_359752]
-
femeie, cu care mă voi căsători și, necăsătorit, nu vreau să stau... Bineînțeles că nu m-am dus. După un an de zile, abia-abia, m-am lăsat înduplecată de o prietenă și, tot într-o Duminică, am intrat iar în orășelul lui Gelu. Abia acum cred că îngerul negru al sorții, a intrat în joc, căci atunci, a fost să fie, ca tot acolo, chiar în orășelul lui Gelu, să-mi cunosc viitorul soț, chiar în ziua de naștere a lui
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
lăsat înduplecată de o prietenă și, tot într-o Duminică, am intrat iar în orășelul lui Gelu. Abia acum cred că îngerul negru al sorții, a intrat în joc, căci atunci, a fost să fie, ca tot acolo, chiar în orășelul lui Gelu, să-mi cunosc viitorul soț, chiar în ziua de naștere a lui Gelu. La câteva luni m-am căsătorit și eu și m-am mutat la familia lui, soțul fiind unicul copil al familiei. Au urmat nouăsprezece ani
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
Ți-ai pierdut cei mai frumoși ani din viață, exact cu cine nu trebuia...” Târziu, după mulți ani, pașii mei s-au întâlnit, pentru două minute doar, cu ai lui Gelu, pe strada principală, deși locuiam de mult în același orășel. Atunci am auzit o întrebare retorică, care ar fi fost bine venită, dacă ar fi fost pusă la o săptămână, o lună sau o jumătate de an măcar, după seara acelei zile nefaste: Mia: De fapt, de ce ne-am despărțit
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
Spiritual > IOAN EVCRATA - LIMONARIU Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 508 din 22 mai 2012 Toate Articolele Autorului CAPITOLUL 150 VIAȚA ȘI SFINȚENIA EPISCOPULUI ORAȘULUI ROMILA Ne povestea ava Teodor că la treizeci de mile de Roma este un orășel numit Romila. In acest orășel era un episcop foarte vrednic și virtuos. Într-o zi niște locuitori din Romila s-au dus la preafericitul papă al Romei Agapet și l-au acuzat pe episcopul lor la papă, spunând că mănâncă
LIMONARIU de ION UNTARU în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358218_a_359547]
-
Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 508 din 22 mai 2012 Toate Articolele Autorului CAPITOLUL 150 VIAȚA ȘI SFINȚENIA EPISCOPULUI ORAȘULUI ROMILA Ne povestea ava Teodor că la treizeci de mile de Roma este un orășel numit Romila. In acest orășel era un episcop foarte vrednic și virtuos. Într-o zi niște locuitori din Romila s-au dus la preafericitul papă al Romei Agapet și l-au acuzat pe episcopul lor la papă, spunând că mănâncă un disc sfințit. La auzul
LIMONARIU de ION UNTARU în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358218_a_359547]
-
undeva pentru mai multă vreme, adăugase tata, tocmai îi dăduseră, în fine, aprobarea să-și vadă visul cu ochii, să intre în avocatură, adică. Dar nu se găsise pentru el loc decât în baroul cu doar câțiva avocați al unui orășel dintr-un raion învecinat, fiind silit să facă zi de zi cu trenul naveta. Era mereu necăjit că acolo nu-l cunoștea nimeni și că, deocamdată, nu-l căutau decât niște babe procesomane, spunea, cu cauzele lor stupide, pe care
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > BĂIAT LA SIFONĂRIA LUI BACALU Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 529 din 12 iunie 2012 Toate Articolele Autorului BĂIAT LA SIFONĂRIA LUI BACALU Fălticenii anilor 1950 era un orășel destul de modest, însă începuse să se miște din punct de vedere industrial fiind în continuă schimbare. Se construise un combinat de prelucrare a lemnului numit simbolic a 5 a aniversare, pentru a marca 5 ani de la proclamarea republicii populare. Cooperativele
BĂIAT LA SIFONĂRIA LUI BACALU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358245_a_359574]
-
sunt purtați de nevoi pe meleagurile friguroase ale Norvegiei, unde muncesc pentru prosperitatea familiei. La doua - trei luni vin acasă, însă foarte rar se întâmplă să ajungă amândoi în același timp. Primul muncește pe lângă Oslo, iar al doilea într-un orășel de pescari din nordul Norvegiei, unde repară nave pescărești. Aceasta era și ultima reuniune de familie, peste doua zile plecau amândoi la Otopeni pentru a se întoarce din nou la muncă. Acasă am continuat cheful cu sârbe și geamparale, atenți
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357522_a_358851]
-
drumuri...” Norocul celei de pe locul al doilea! A dus-o aia, ca-n sânul lui Adam...cam doi ani (apoi alt examen de titularizare). Brunețica, deși lua an de an medie bună, nu s-a titularizat decât târziu, într-un orășel din județ, de care tot fugea, preferând detașări, ca să fie în Timișoara. I-am pierdut urma. Am regăsit-o acum, la postul unde se titularizase cândva. Își dăduse și ea doctoratul. Acum am aflat că e din Oltenia, că stă
“CE STRANIU LUCRU ... VREMEA!” de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 512 din 26 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357586_a_358915]
-
cheia, veni după Ela și se duseră să recupereze poșeta...pusă bine! Ce nu se întâmplă în cele câteva zile...izbucni atunci. Nimeni nu bănuise nimic, doar la repartiție, bombă! Ela, deși avea medie mare, își alese cel mai apropiat orășel de locul lui de muncă! Imaginați-vă prin câte a trecut și el. În lumea satului, e greu să explici cum de-ți alegi mireasa ...cu părinți nevăzători. “Dar dacă ... ” Ei bine...și-a asumat inginerașul acel...”dar dacă” ... și
1 MAI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 487 din 01 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358571_a_359900]
-
Parcă pentru a-și întări spusele, imediat ce se instalase pe pernele trăsurii scosese o batistă albă din poșeta cu miros de lavandă, tușind discret între cutele ei. Și eu mi-am petrecut o bună parte a anilor tinereții în acest orășel, continuase, punându-și la adăpost batista, apoi și mănușile, pe care le scosese grațios, trăgându-le de fiecare deget în parte, în poșeta mică, dar încăpătoare, tatăl meu a fost farmacist, unul dintre farmaciștii cu renume pe-aici. Köpetzy se
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
Avea farmacie în colț, vizavi de hotelul Dacia. Îmi amintisem numaidecât de Köpetzy, cum să nu-l fi cunoscut? Uica Livi îl socotea un prețios colaborator: medicul și farmacistul!... Köpetzy avusese o fată, fusese una din frumusețile, defel numeroase, ale orășelului, toți liceenii o sorbeam din priviri, oriunde își făcea apariția. Cu câțiva ani mai în vârstă decât noi însă, Esthera Köpetzy nici nu ne băga în seamă, admirația noastră și, în genere, a tuturor celor ce își delectau ochii privind
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
unui fragment dintr-o piesă de teatru, mediocră, mi s-a părut, de care nu am mai auzit ulterior. S-a dedicat mai târziu prozei, domeniu în care a dobândit, după publicarea primei cărți, o consacrare fulgerătoare. Bucșan a părăsit orășelul nu mult după lectura acelei încropiri dramatice și, lăsând la o parte o mulțime de amănunte picante despre existența lui în capitală, intrate în folclorul locurilor sale de baștină, fapt era că s-a impus ca romancier, director de revistă
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
poartă și pe la Craiova, unde, la Filarmonica “Oltenia”, pe 2 iunie, elevi ai Liceului de Artă “Marin Sorescu, vă vor încânta printr-un concert. ... Voi credeți că numai prin locurile prin care am trecut sunteți sărbătoriți? Nuuuuuuuu. În fiecare oraș, orășel, sătuc sunt copii. Și acolo unde sunt copii este prilej de bucurie. Dar ce zic eu? Pe întreaga planetă există copii, există Viață, deci, E SĂRBĂTOARE. Și în toate limbile Pământului, de ZIUA COPILULUI, se aude urarea: LA MULȚI ANI
DE ZIUA TA, COPILE...! de MARIA CIUMBERICĂ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358719_a_360048]
-
poartă și pe la Craiova, unde, la Filarmonica “Oltenia”, pe 2 iunie, elevi ai Liceului de Artă “Marin Sorescu, vă vor încânta printr-un concert. ... Voi credeți că numai prin locurile prin care am trecut sunteți sărbătoriți? Nuuuuuuuu. În fiecare oraș, orășel, sătuc sunt copii. Și acolo unde sunt copii este prilej de bucurie. Dar ce zic eu? Pe întreaga planetă există copii, există Viață, deci, E SĂRBĂTOARE. Și în toate limbile Pământului, de ZIUA COPILULUI, se aude urarea: LA MULȚI ANI
DE ZIUA TA, COPILE...! de MARIA CIUMBERICĂ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358720_a_360049]
-
cunosc acest titlu de roman au descoperit că mă refer la doamna Helene PFLITSCH, româncă de origine, născută în comuna Mihai Viteazu, județul Cluj, în ziua de 8 decembrie 1958, stabilită de cinci ani în Germania, undeva, într-un „cochet orășel dinspre granița cu Olanda și Belgia, numit Wielhi” (Dan Șalapa). Cu dor de limba maternă, supusă darului pe care Creatorul divin i l-a oferit la naștere, autoarea acestui volum a răsărit și a crescut pe ogorul bogat al cuvântului
IMPRESII DESPRE JURNALUL ŞEFEI MELE SCRIS DE HELENE PFLITSCH de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350678_a_352007]
-
în două locuri diferite din pădure, iar flăcările au fost amplificate de vânt care au cuprins în scurt timp o mare parte din pădure. Cauza incendiului din Yarnell Hill este încă incertă. Flăcările au amenințat localitatea Yarnell, locuitorii refugiându-se în orășelele învecinate. Peste 200 de case au fost complet distruse și au ars aproximativ 3400 de hectare de pădure. Mai mulți experți din diverse state americane au fost numiți să investigheze incidentul. Între timp însă, națiunea este solidara cu familiile îndoliate
INCENDIUL DIN YARNELL – CEL MAI TRAGIC DIN ULTIMELE ŞAPTE DECENII ÎN STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360446_a_361775]
-
Deci, înainte de toate, trebuie să stăpânești la perfecțiune subiectul. Să-l întorci pe toate laturile. Să tragi concluzii, să faci supoziții, să analizezi ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi intervenit alt fapt istoric... Când eram jurisconsult la Marghita, orășelul bihorean unde am primit repartiție guvermanentala în 4 iulie l98l, am fost surprins de faptul că acolo se vorbea abitir ungurește. Pe stradă, în magazine, la meciuri, la fabrica de încălțăminte unde eram jurisconsult... Nu am nimic cu ungurii, nu
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
s-a scos clopotul! Acesta este dus înapoi în turlă, devenind un simbol al păcii și al credinței veșnice. A treia piesă a fost „Horea Rex Daciae” sau „Muntele osândiților”. A fost scrisă de mine pe vremea când lucram în orășelul Marghita. Au urmat apoi: „Euroshima”, „Victima și călăul”, „Banii n-au miros”, „Îngroparea de viu”, „Umbră”, „Tramvaiul negru”, „Plugul și sabia” sau „Ultimul țăran”, „Ioana d Arc”, „Fluierul de oțel”, „Penelopa se mărită”, „Premiul de excelență”, „Franz Iosef I” sau
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]