6,939 matches
-
Național TV, Prima TV, Acasă TV. EMBED MSGraph.Chart.8 \s Graficul 2. Ponderea duratei violenței ficționale Sursa: Drăgan, Ștefănescu, 2004. Corelarea canalului cu violență maximă cu perioada de timp de emisie: Graficul 3. Frecvența scenelor de violență pe intervale orare Sursa: Drăgan, Ștefănescu, 2004. Televizionarea și Lectura: Cum variază numărul celor care nu citesc cu consumul de TV? EMBED Excel.Chart.8 \s Graficul 4. Procentul celor care nu citesc deloc în funcție de consumul zilnic Sursa: Abraham, 2005. - Cei care sunt
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de vârstă școlară, adolescenților și tinerilor, ceea ce are ca efect că, în medie, 80% dintre emisiunile vizionate de copii sunt adresate, de fapt, adulților. Anchetele noastre confirmă această constatare prin evidențierea situării vârfurilor de audiență TV ale elevilor în intervale orare în care predomină emisiunile pentru adulți, inclusiv în prime time (sau „prima parte a serii”): peste 50% dintre elevi vizionează emisiunile TV seara după orele 19; circa 32% după amiaza între orele 13-19, iar 17% dimineața între orele 6 și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
programele TV sau signalectica (termen provenit dinlimba franceză: signaletique), impus de autoritățile de reglementare în domeniul audiovizualului. Respectarea de către radiodifuzori a reglementărilor privind clasificarea programelor TV, atașarea semnelor de avertizare și dispunerea adecvată a programelor TV ținând cont de filtrul orar sau de ora difuzării (watershed) au o importanță vitală pentru protecția telespectatorilor minori. Cercetarea pe tema „Evaluarea reprezentării violenței în programele televizuale”, a urmărit, pe lângă analiza de conținut a violenței prezente în programele TV, monitorizarea respectării reglementărilor CNA în legătură cu sistemul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
a programelor de tip 12 (interzise minorilor sub 12 ani) înainte de ora 20,00 sau a programelor de tip 16 (interzise minorilor sub 16 ani) înainte de ora 22,00. O plasare corespunzătoare a programelor TV ține cont, astfel, de filtrul orar și de practicile de televizionare ale telespectatorilor minori. Pe ansamblul intervalului monitorizat, sunt plasate cel mai corect programele de tip AP (100%), urmate, la egalitate, de programele de tip 12 și 16 (96,43%). În ceea ce privește erorile de plasare a programelor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
comise integral în cursul săptămânii. Tocmai în cazul programelor TV de tip 16 și 12 (programe TV cu un risc ridicat de impact negativ asupra minorilor) se produc unele erori de plasare, ignorându-se într-o anumită măsură respectarea filtrelor orare; totuși, criteriul plasării corespunzătoare a programelor TV în grilă rămâne unul dintre cele mai importante și mai respectate criterii utilizate pentru protecția telespectatorilor minori (pe locul întâi, înainte de alte criterii ca durata anunțului de avertizare, clasificarea programelor și, în sfârșit
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
să fie cel mai corect clasificate și semnalizate. Cu cât „riscul” de afectare a minorilor prin programe TV crește, cu atât atenția acordată respectării reglementărilor legate de clasificare și semnalizare tinde să se accentueze, iar erorile se reduc. Criteriul filtrului orar, al plasării corespunzătoare a programelor în grilă (la ore adecvate), rămâne unul dintre mai respectate criterii utilizate pentru protecția telespectatorilor minori: pe locul întâi, înainte de alte criterii ca durata anunțului de avertizare, clasificarea programelor și, în sfârșit, durata afișării semnului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
pot fi vizionate de către minorii sub 12 ani numai cu acordul sau împreună cu familia) sau chiar prin comparație cu programele TV de tip 12 (interzise minorilor sub 12 ani), sunt cel mai corect clasificate și semnalizate. În același timp, filtrul orar (plasarea programelor TV la ora potrivită) rămâne cel mai respectat și mai aplicat dintre toate criteriile de protecție a telespectatorilor minori. Dacă respectarea signalecticii este relativ asimilată de către televiziunile din România (programele TV sunt, în principiu, corect plasate, clasificate și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
noiembrie 2005), ambele realizate de CURS în colaborare cu CSMNTC, beneficiar fiind CNA-ul. Ca metodologie, prima cercetare este o analiză de conținut a programelor canalelor Fox Kids (actualmente Jetix) și Cartoon Network din perioada 29 octombrie-11 noiembrie 2004. Intervalul orar monitorizat a fost de 6 ore de emisie/zi, din care o parte dimineața (orele 9-10) și o parte seara (orele 18-22). Concret, s-a procedat la înregistrarea emisiunilor de pe respectivele canale și apoi s-au analizat de către operatorii de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
această dată, profilul canalelor este diferit, FK fiind mai violent în zilele de lucru, în timp ce canalul CN este mai violent în zilele de week-end. De asemenea, ne-a interesat, pentru indicatorii violenței, modul în care se repartizează pe anumite intervale orare (așa cum spuneam că zilele săptămânii nu au o scurgere uniformă, dat fiind că ritualurile cotidiene le individualizează tot așa, nu toate perioadele zilei sunt asemănătoare în economia vieții cotidiene). Rezultatele ne-au confirmat interesul, dovedindu-se că, cel mai violent
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
spuneam că zilele săptămânii nu au o scurgere uniformă, dat fiind că ritualurile cotidiene le individualizează tot așa, nu toate perioadele zilei sunt asemănătoare în economia vieții cotidiene). Rezultatele ne-au confirmat interesul, dovedindu-se că, cel mai violent interval orar este, din punct de vedere al frecvenței scenelor de violență, în cazul canalului FK, intervalul 9-11, iar, în cazul canalului CN, intervalul 18-20. Pentru ambele canale de desene animate, tendința este aceea de descreștere, pe parcursul zilei, a numărului de scene
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
intervalul 18-20. Pentru ambele canale de desene animate, tendința este aceea de descreștere, pe parcursul zilei, a numărului de scene de violență, descreștere care se manifestă mai pregnant în cazul canalului FK, unde aceasta este constantă, ajungându-se ca în intervalul orar 20-22 să fie mai puțin din jumătate din numărul de scene de violență din intervalul 9-11, așa cum se poate observa și din graficul de mai jos (figura 5). EMBED Excel.Chart.8 \s Figura 5. Analiza comparativă a variației numărului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
din numărul de scene de violență din intervalul 9-11, așa cum se poate observa și din graficul de mai jos (figura 5). EMBED Excel.Chart.8 \s Figura 5. Analiza comparativă a variației numărului de scene de violență pe diferite intervale orare într-o zi medie de monitorizare Sursa: Cercetarea CSMNTC, beneficiar CNA, decembrie 2004. Tipurile violenței televizuale și frecvența lor în desenele animate La acest capitol ne-a interesat care sunt tipurile de violență cel mai „bine” reprezentate pe canalele pentru
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
un acces scăzut la resurse materiale. Faptul că datele culese pe teren infirmă concluziile studiilor amintite poate fi pus pe seama diferențelor existente între societăți și în special pe inexistența unor delimitări clare între clasele sociale din societatea românească postcomunistă. Intervale orare de televizionare Cei mai mulți copii cu vârste cuprinse între 7 și 10 ani preferă să urmărească emisiunile TV în timpul săptămânii în intervalul orar cuprins între 13 h și 17h, adică între momentul în care se întorc de la școală până când revin părinții
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
între societăți și în special pe inexistența unor delimitări clare între clasele sociale din societatea românească postcomunistă. Intervale orare de televizionare Cei mai mulți copii cu vârste cuprinse între 7 și 10 ani preferă să urmărească emisiunile TV în timpul săptămânii în intervalul orar cuprins între 13 h și 17h, adică între momentul în care se întorc de la școală până când revin părinții de la serviciu (38,06% în zilele lucrătoare și 28,10% în week-end). De remarcat faptul că în afara canalelor specializate, în acest interval
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
cuprins între 13 h și 17h, adică între momentul în care se întorc de la școală până când revin părinții de la serviciu (38,06% în zilele lucrătoare și 28,10% în week-end). De remarcat faptul că în afara canalelor specializate, în acest interval orar nu există, sau sunt foarte puține, emisiuni destinate acestei categorii de vârstă. Acesta explică o constatare mai generală - circa 80% dintre programele vizionate de copii sunt destinate adulților. Figura 4. Consumatori TV în week-end Sursa: CURS și CSMNTC, noiembrie 2005
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
72 2,36 2,54 3,10 4,20 3,65 Total 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 Sursa: CURS și CSMNTC, noiembrie 2005. Tabelul evidențiază că vârfurile de audiență se situează în intervalul orar 13-17 și, de asemenea, că în prime-time, procentul copiilor aflați în fața televizoarelor este relativ apropiat de procentul mediu si adulților, ceea ce se încadrează în ceea ce se numește „televizionarea familială”. Acest lucru este confirmat și de răspunsurile la întrebarea „cu cine
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
0,19 0,00 0,18 NS/NR 2,58 9,57 1,77 0,96 1,72 0,00 2,54 Sursa: CURS și CSMNTC, noiembrie 2005. Cei care declară că în timpul săptămânii se uită la TV în intervalul orar 13-17 provin din orașele mici, cu 30-100 de mii de locuitori (48,67%) și din comunele reședință (44,55%), în timp ce în „urbanul mare” și în orașele cu 100-200 de mii de locuitori și în orașele mici, cu mai puțin de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
reședință (44,55%), în timp ce în „urbanul mare” și în orașele cu 100-200 de mii de locuitori și în orașele mici, cu mai puțin de 30 de mii de locuitori, copiii preferă să se uite la TV mai ales în intervalul orar 17-19. În mediul rural, mai precis în rândul rezidenților în sate aparținătoare, intervalul orar preferat de cei mai mulți copii este cel cuprins între 19-22, (36,54%), integrându-se în total în categoria și intervalul standard al televizionării familiale. Acest interval este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de locuitori și în orașele mici, cu mai puțin de 30 de mii de locuitori, copiii preferă să se uite la TV mai ales în intervalul orar 17-19. În mediul rural, mai precis în rândul rezidenților în sate aparținătoare, intervalul orar preferat de cei mai mulți copii este cel cuprins între 19-22, (36,54%), integrându-se în total în categoria și intervalul standard al televizionării familiale. Acest interval este preferat și de un sfert dintre copiii din urbanul mare (25,77%) și de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
6 și 9 este mai ridicat în rândul copiilor din „urbanul mic”, localități sub 30 de mii de locuitori (4,81%), Copiii din orașele cu 30-100 de mii de locuitori preferă să se uite în week-end la TV în intervalul orar 9-13 (40,71%,) iar cei din comune aleg aceast interval în procent, de asemenea, ridicat (44,15%). În satele aparținătoare, intervalul orar preferat în week-end de cei mai mulți copii este între 13 și 17 (29,41%). Acest interval este, de asemenea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
din orașele cu 30-100 de mii de locuitori preferă să se uite în week-end la TV în intervalul orar 9-13 (40,71%,) iar cei din comune aleg aceast interval în procent, de asemenea, ridicat (44,15%). În satele aparținătoare, intervalul orar preferat în week-end de cei mai mulți copii este între 13 și 17 (29,41%). Acest interval este, de asemenea, preferat de un procent semnificativ de către copiii din mediul urban mare (27,32%), precum și de către un procent semnificativ dintre cei ce locuiesc
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
ce s-ar putea obține prin utilizarea completă a timpului de lucru se stabilește prin înmulțirea timpului total neutilizat, care depinde, la rândul său, de numărul mediu efectiv de personal și de pierderile de timp pe o persoană cu productivitatea orară a muncii, care poate fi cea efectivă din perioada precedentă sau cea proiectată pentru perioada curentă. Diminuarea volumului producției poate fi stabilită fie în funcție de totalul timpului neutilizat, fie numai în funcție de pierderile de timp din cauze nejustificate, ceea ce este mai indicat
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
de afaceri sau valoarea adăugată. Nivelul productivității muncii stabilit pe baza indicatorilor valorici ai producției trebuie apreciat prin prisma avantajelor și deficiențelor pe care le prezintă acești indicatori. În funcție de unitățile de exprimare a timpului de muncă, productivitatea muncii poate fi orară, zilnică și anuală. Pentru calculul productivității muncii orare sau zilnice, timpul de muncă se exprimă în ore-om și, respectiv, zile-om, iar în cazul productivității anuale, ca unitate de exprimare a consumului de muncă se folosește indicatorul numărul mediu
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
stabilit pe baza indicatorilor valorici ai producției trebuie apreciat prin prisma avantajelor și deficiențelor pe care le prezintă acești indicatori. În funcție de unitățile de exprimare a timpului de muncă, productivitatea muncii poate fi orară, zilnică și anuală. Pentru calculul productivității muncii orare sau zilnice, timpul de muncă se exprimă în ore-om și, respectiv, zile-om, iar în cazul productivității anuale, ca unitate de exprimare a consumului de muncă se folosește indicatorul numărul mediu de muncitori sau de salariați. Atunci când se ia
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
de sporire a volumului producției și a nivelului productivității muncii anuale pe seama eliminării zilelor nelucrate. Productivitatea muncii zilnice nu surprinde însă modul de folosire a timpului de lucru în cursul unei zile, motiv pentru care se calculează nivelul productivității muncii orare, care pune în evidență rezervele de sporire a producției și a productivității muncii zilnice și anuale pe seama folosirii complete a timpului de lucru în cursul unei zile de muncă. c) Productivitatea muncii orare - se determină ca raport între producția exercițiului
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]