1,823 matches
-
ce era secundar, să sintetizeze tot ce trebuia pledat și în cel mult o oră să spună tot. Era într-adevăr o "gură de aur", cum i se spunea. Farmecul și elocința lui au rămas în barou neuitate. Un mare orator făcea într-un discurs această imagine: Nimic nu este mai impresionant pe lume ca un cer înstelat și ca spectacolul unei strălucite inteligențe". Avocatul care a dominat baroul între cele două războaie mondiale, a fost Istrate Micescu. El a fost
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Minuțios și sistematic, el își scria pledoria pe de-a întregul. O citea a doua zi și ajutat de o memorie excepțională -, o pronunța la curte cu o dicție impecabilă, cu o vervă impresionantă. Titulescu era într-adevăr adevăr un orator neobișnuit. S-a aruncat curînd în valurile politicii mondiale și baroul l-a pierdut. Dar, agitat la bară, era agitat și în larga politică. Era celebrul nostru ministru de externe. Argint viu și un pachet de nervi. O inimă de
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
bizară figură mongolică, galbenă și spînă, figură așezată pe un corp înalt, figură extrem de nobilă, surîzătoare și parcă speriată, devenise mai cunoscută în străinătate, decît în țara noastră. Ionel Periețeanu, specialist talentat în dreptul penal. Era în acest domeniu un reputat orator și un scriitor excelent în revistele de drept. Frumos, fin și elegant ca o domnișoară. Vasilescu-Valjean, încărcat de clientelă, activ, cu un limbaj clar și spiritual, era un avocat în toată puterea cuvîntului. Scriitor de piese de teatru, a fost
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
și este numit ministru, fără portofoliu, pe lîngă președinția consiliului. Gheorghe Tătărăscu era originar din Gorj și se simțea mîndru că era din ținutul lui Tudor Vladimirescu, acest erou în care vedea simbolul unei revoluții naționale și sociale. Era un orator politic de talent. Chiar într-o conversație banală, Gheorghe Tătărăscu căuta să dea frazei o oarecare ținută literară și o sonoritate retorică. Și-a luat doctoratul în drept la Paris și, întors la Tg. Jiu, s-a înscris în barou
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
fie te vei concentra astfel, încît să pui în practică cele învățate. Ai, în sfîrșit, posibilitatea de a înfăptui un miracol și de a trasa cu totul alte linii directoare vieții tale. CICERO SAU DEMOSTENE? În antichitate au existat doi oratori minunați: Cicero și Demostene. Cînd Cicero își termina tirada, oamenii se ridicau în picioare exclamînd: " Ce discurs minunat!" Pe de altă parte, atunci cînd Demostene își termina discursul, oamenii se ridicau imediat în picioare strigînd: "Să trecem la fapte! Să
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
Lupașcu (1947-2003), iunie 2003, Iași, 14p. mss (în arhiva autorului)CORLĂȚAN, MIRELA, Miting de doliu la Universitatea „Al. I. Cuza”, „Ziarul de Iași”, nr.114 (3618), 21 mai 2003, p. 2A. MANOILESCU, MIHAIL (1891-1950) INGINER, ECONOMIST și OM POLITIC Inginer, orator, profesor, om politic, diplomat și, mai presus de toate, economist recunoscut pe plan internațional, Mihail Manoilescu s-a născut la 9 decembrie 1891, la Tecuci. După absolvirea Liceului Național din Iași, în 1910 a reușit la concursul de admitere la
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
fost președinte al Societății de Medici și Naturaliști în perioada 1946-1947. A creat o școală de pediatrie și a fost un „Senior al Pediatriei”. Excelent organizator și erudit savant, Ion Nicolau a fost, totodată, un profesor de neuitat, un mare orator, care, în prelegeri de o ținută ideală, de o structură didactică perfectă, a instruit generații de studenți și de pediatri ieșeni. Prof. univ. dr. Ion Nicolau a ilustrat în cel mai înalt grad școala medicală românească. A decedat fulgerător, în
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
anume căutarea unor criminali de război, misiune camuflată sub formula plauzibilă a repatrierilor (AMV). 26 Ioan Suciu (1907-1953), episcop român unit cu Roma (greco-catolic), auxiliar de Oradea al episcopului Iuliu Hossu, între 1941 și 1947, unul din cei mai mari oratori ai Bisericii și cunoscut prieten al tinerilor. Sub ocupația hortystă rămâne la Oradea unde e persecutat. După 1947, combate comunismul cu toată puterea. Trece prin calvarul închisorilor comuniste, sfârșind ca un martir la închisoarea de la Sighet (AMV). 27 Dragoljub (Draža
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
La fiecare banchet de aniversare a înființărei societății Junimea, d. Iacob Negruți avea specialitatea să stabilească în mod exact data întemeierii Junimei și totuși în curs de vreo 14 ani nu a reușit complet s-o stabilească. De ce? Fiindcă îndată ce oratorul - bine înțeles într-un discurs umoristic - determina o dată oarecare, o droaie de întrerupători, îi aruncau cele mai energice dezmințiri... Așa d. Negruți a stabilit deocamdată anul înființărei, acela de 1863. A ajuns domnia sa de asemenea să stabilească și luna, luna
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
coridoare lăturalnice pentru a nu fi văzut de public și se introducea în camera ale cărei uși dădeau în salon. La un moment dat - ora fix 2 (după ale surse ora 12) - un servitor deschidea brusc amândouă canaturile ușei, iar oratorul își făcea subit intrarea. Prelegerea începea cu cuvintele: <<Onorat auditor>>. Apoi erau lucruri sacramentale de la care conferențiarul nu se putea abate. Unul din acestea consta în folosirea obligatorie a două comparații mari și frumoase. Cea dintâi trebuia lansată chiar la
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
acestea consta în folosirea obligatorie a două comparații mari și frumoase. Cea dintâi trebuia lansată chiar la intrarea în subiect pentru a încălzi auditoriul, iar a doua, cea mare trebuia pusă în termeni aleși, fără de care nu era prelegere”. Apoi oratorul nu avea voie să se folosească de nici un fel de notițe; „El trebuia să apară brusc ca ieșit din pământ înaintea publicului, ca un fel de Mefistofel...senin stăpân pe dânsul și pe subiect, plutind în regiuni științifice înalte, el
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
să te uiți la mine, mai ales spre sfârșitul conferinței și când vei vedea că eu mișc din picior și tușesc încet, să știi că trebuie să închei. Apropo să nu uiți comparația”. O adevărată tortură consta în faptul că oratorul nu avea voie să aibă măcar un pahar cu apă pe masă. Vă spuneam mai devreme despre un conferențiar, și nu unul oarecare, căruia soarta i-a jucat festa. Este vorba despre Th. Rosetti, unul din cei cinci fondatori. Asta
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
întâmplat...În „Amintiri din Junimea”, Negruzzi se întreabă: „Cine ar fi putut crede că același Rosetti va deveni mulți ani mai târziu, în condiții neasemănat mai grele, fiind prezident al Consiliului de Miniștri (23 martie - 28 martie 1889 n. a.), un orator așa de interesant și de sigur pe sine!” Să revenim, însă, la începuturile Junimii. Noua societate literară, care abia își ițea nasul din scutece, trebuia să poarte un nume. Trebuia boteztă, altfel spus. Așa stând lucrurile, cei cinci fondatori au
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
sa română atât de frumoasă, de care nu-mi dam seama unde a găsit-o, claritatea expunerii, care contrasta așa de mult cu cursurile celor mai mulți profesori ce ascultasem în Germania, materia cea interesantă a prelegerilor, cunoștințele variate și bogate ale oratorului, într-un cuvânt strălucita lui elocvență îmi făcură efectul cel mai adânc”... Când pronunțăm numele lui Pogor, primul lucru care ne vine în gând este Junimea. El este „veselul volterian” numit de Maiorescu. Vorbind despre Pogor, Ana Conta Kernbach susține
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
nici ca expunere, nici ca public. Ele erau frecventate de tot ce societatea ieșeană avea mai ales și mai distins; jumătatea sălei era ocupată de damele cele mai elegante, restul din personagiile principale; prințul bezedea Grigore Sturdza se așeza în fața oratorului, stând foarte des în picioare [...] Ca public, pe lângă cel arătat mai sus, restul era format din profesori, preoți, elevi de la universitate și de la liceu"4 Asta deși Maiorescu nu dorea, în acel februarie al anului 1863, ca gestul său să
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
-te"; punctualitate de tip nemțesc, contra-pusă simbolic autohtonului "lasă-mă să te las", menită a introduce valențele simbolice ale unui "gentlemen's agreement"; cine nu se încadra în acest timp, notează Panu, "era descalificat"; înainte de a intra în sala principală, oratorul aștepta într-o cămăruță în care, în afară de unul sau doi prieteni, nu mai avea nimeni voie să intre. Se cultiva astfel solitudinea ca teren prielnic actului creației. Așteptarea în singurătate avea conotațiile nerostite ale unei purificări esențiale pentru îndeplinirea onestă
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
voie să intre. Se cultiva astfel solitudinea ca teren prielnic actului creației. Așteptarea în singurătate avea conotațiile nerostite ale unei purificări esențiale pentru îndeplinirea onestă a misiunii. "Clauza" intrării a maximum doi oameni avea ca scop observarea "stării sufletești a oratorului", și, dacă era cazul, încurajarea acestuia, ca și cum, observă ironic Panu, ar fi fost vorba despre un condamnat la moarte care primea vizita preotului. Nici după terminarea prelecțiunii, nu erau indicate convorbirile conferențiarului cu publicul, în așa fel încât aura de
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
ironic Panu, ar fi fost vorba despre un condamnat la moarte care primea vizita preotului. Nici după terminarea prelecțiunii, nu erau indicate convorbirile conferențiarului cu publicul, în așa fel încât aura de mister, de "semizeu" (Panu), să nu fie știrbite; "oratorul își făcea subit intrarea"; elementul de surpriză, important ca efect asupra unui public ce trebuia "preparat" pentru subtilele și uneori dificil de urmărit demonstrații ce urmau; formula standard de începere era "Onorat auditor"; dincolo de caracterul formal, o inteligentă flatare a
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
dogmă, dogmă care a dat loc la mari discuții iubitorilor de inovațiuni, dar dogma a rezistat la toate atacurile". În alt loc, Panu utilizează sintagma "lucruri sacramentale" 24 O cerință ironizată de "unii zeflemiști", care "susțineau că aparițiunea bruscă a oratorului în sală, ca un Deux ex machina, era cam burlească, în tot cazul, prea teatrală" (Panu, p.9). Se mai considera că "furișarea oratorului prin culuare obscure și nu tocmai igienice, avea ceva ridicol în ea" (ibidem) 25 "...el n-
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
sintagma "lucruri sacramentale" 24 O cerință ironizată de "unii zeflemiști", care "susțineau că aparițiunea bruscă a oratorului în sală, ca un Deux ex machina, era cam burlească, în tot cazul, prea teatrală" (Panu, p.9). Se mai considera că "furișarea oratorului prin culuare obscure și nu tocmai igienice, avea ceva ridicol în ea" (ibidem) 25 "...el n-avea note, prin urmare, senin, stăpân pe dânsul și pe subiect, plutind în regiuni științifice înalte, el trebuia să lase să curgă cuvintele din
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
avea note, prin urmare, senin, stăpân pe dânsul și pe subiect, plutind în regiuni științifice înalte, el trebuia să lase să curgă cuvintele din gură fără nici un efort, și o dată cu vorbele valuri de știință, de învățătură și de mărime! Un orator care vorbește după note poate să fie un avocat, un parlamentar, un profesor; conferențiarul însă e mai presus de avocat, de parlamentar, de profesor, el trebuie să se inspire de subiectul lui, iar izvorul să curgă, să curgă" (idem, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
pe de rost" derivau riscuri dintre cele mai neplăcute: uitarea textului, confuzia, încurcarea diferitelor fraze. Exemplul de amnezie totală îl constituie Theodor Rosetti, silit a se retrage după un singur cuvânt: "Imposibil". 26 idem, p.146. 27 "În orice prelegere oratorul trebuia să întrebuințeze două comparații mari și frumoase. Oratorul trebuia să o lanseze pe cea dintâi cum intra în subiect, pentru a încălzi sala [...] prelegerea trebuia să sfârșească printr-o comparație pusă în termeni aleși, fără de care nu era alegere
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
uitarea textului, confuzia, încurcarea diferitelor fraze. Exemplul de amnezie totală îl constituie Theodor Rosetti, silit a se retrage după un singur cuvânt: "Imposibil". 26 idem, p.146. 27 "În orice prelegere oratorul trebuia să întrebuințeze două comparații mari și frumoase. Oratorul trebuia să o lanseze pe cea dintâi cum intra în subiect, pentru a încălzi sala [...] prelegerea trebuia să sfârșească printr-o comparație pusă în termeni aleși, fără de care nu era alegere" (idem, p.143). 28 Observația o face Pavel Florea
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
literară, de limbă sau polemice renumite în volumele de Critice: „Despre scrierea limbii române‖ ă1866); „O cercetare critică asupra poeziei noastre de la 1867-; „Limba română în jurnalele din Austria ă1868); „Asupra poeziei noastre populare-ă1868); „Beția de cuvinte-ă1873); „Poeți și critici-ă1886); „Oratori, retori și limbuți-ă1902), etc. „În afara strălucitului lui talent de orator de catedră, domnul Maiorescu este un mare literar, om cu o înzestrare intelectuală în afară de orice concurs-. ăI.L.Caragiale) 12 „Prin Titu Maiorescu ia ființă întâia critică românească. Ea a
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Despre scrierea limbii române‖ ă1866); „O cercetare critică asupra poeziei noastre de la 1867-; „Limba română în jurnalele din Austria ă1868); „Asupra poeziei noastre populare-ă1868); „Beția de cuvinte-ă1873); „Poeți și critici-ă1886); „Oratori, retori și limbuți-ă1902), etc. „În afara strălucitului lui talent de orator de catedră, domnul Maiorescu este un mare literar, om cu o înzestrare intelectuală în afară de orice concurs-. ăI.L.Caragiale) 12 „Prin Titu Maiorescu ia ființă întâia critică românească. Ea a fost pătrunzătoare, senină, însuflețită de iubirea frumosului, luminată de principii
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]