7,411 matches
-
Acasa > Poeme > Antologie > DE-ATÂTA TOAMNĂ... Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 991 din 17 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului de-atâta toamnă îmi vine să mă-mbăt, să prind la fluturi orbi, loviți de streche, să dau foc la pădurea de pe deal, să văd cum fug prin ceață noaptea cerbii. de-atâta toamnă s-au umplut cărări de frunze moarte și de-argint de rouă, de-atâta toamnă nu mai vreau să
DE-ATÂTA TOAMNĂ... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 991 din 17 septembrie 2013 by http://confluente.ro/De_atata_toamna_ion_ionescu_bucovu_1379400153.html [Corola-blog/BlogPost/365058_a_366387]
-
de 30 mai 1941, un incendiu devastează incinta schitului, arzându-i chiliile de lemn, acoperișul bisericii și paraclisul. După incendiu, Schitul Sihăstria supraviețuia din ce în ce mai greu. Bătrânul stareț Ioanichie, în vârstă de 82 de ani, era tot mai bolnav și aproape orb. Nu mai putea sluji Sfânta Liturghie și cu greu spovedea și dădea sfaturi. În iunie 1942, la numai 30 de ani, Părintele Cleopa Ilie este adus în schit și numit locțiitor de egumen, întrucât starețul Ioanichie Moroi era în incapacitate
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie by http://confluente.ro/Despre_conceptia_si_viziunea_stelian_gombos_1386060411.html [Corola-blog/BlogPost/363067_a_364396]
-
01 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Să nu lăsați povestea descheiată, Sunt vorbele prescrise de un vraci Care sculpta pe-o inimă-nsetată, O pajiște, un munte și doi maci Înnebuniți de dor și rătăcire. Când îi zărea, prin veacul orb și mut, Le tot șoptea ceva despre iubire (Dar preciza că-s vorbe de-mprumut). Cândva a stat un ceas cu ei la masă, I-a dojenit că nu s-au pregătit Să-și strângă straiele de după coasă, Că sigur
PE-UN FAPT DIVERS, DOI MACI ÎMBRĂŢIŞAŢI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Pe_un_fapt_divers_doi_maci_i_gina_zaharia_1378046943.html [Corola-blog/BlogPost/340544_a_341873]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > PĂIANJENUL... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 138 din 18 mai 2011 Toate Articolele Autorului 6/17 Mai 2011. Prietene, lasă-mi un loc lângă tine, te rog, acolo, în peștera oarbă și surdă, să-mi țes din liniște Singurătatea... Referință Bibliografică: Păianjenul... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 138, Anul I, 18 mai 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
PĂIANJENUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Paianjenul_.html [Corola-blog/BlogPost/343177_a_344506]
-
Acasa > Strofe > Atasament > CREAȚIE Autor: Nicolaie Dincă Publicat în: Ediția nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului CREAȚIE de Nicolaie Dincă Cu dalta minții îți sculptez lumina, Cu palme oarbe te remodelez, Cu roua sufletului îți spăl vina, Te gust cu dor flămând și te pictez. Din magma visurilor te scot pură, Cu șoapte vii privirile-ți mângâi, Te-nveșmântez în soare și natură Și de declar iubirea mea dintâi
CREAȚIE de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1451722512.html [Corola-blog/BlogPost/349940_a_351269]
-
ambiguă. Astfel, ne întrebăm în ce măsură o persoană pregătită pentru a poza nu este ea însăși un obiect estetic autonom, opera de artă neputând fi o transpunere perfectă, o clonă, ci un fel de imagine secundă, analogă, dar care refuză mimesis-ul orb. În bună măsură, creația apare ca distanțare între ceea ce artistul vede și ceea ce el își reprezintă. De multe ori, femeile care pozau s-au arătat însă „nemulțumite” de transfigurare, pentru că nu este vorba de o oglindire „realistă”. Cu toate acestea
ARTISTUL ŞI MODELUL de DAN CARAGEA în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_artistul_si_mod_dan_caragea_1376222209.html [Corola-blog/BlogPost/364952_a_366281]
-
cazna ce mă știe În peisajul calm și desuet. În jurul meu rugina țese-n crâng Hrănindu-se cu suspinări confuze Silabele au înghețat pe buze Rămase vorbe. Palide le strâng Pe unde se arată gândul nud Vestindu-mi-o o oarbă canonadă. Un trandafir petale în cascadă Desfașă și se bucură zălud Uitându-și lin elanul apostat În dansul de surzenie-n surdină Și ne întreabă Doamna-n crinolină: Cine-a plecat? Și cine n-a mai stat? Se-nchid tăceri
PIANINA VIOLETĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Pianina_violeta.html [Corola-blog/BlogPost/348092_a_349421]
-
Acasa > Versuri > Minipoeme > Haiku > POEME HAIKU Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 742 din 11 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului orb cu baston o noapte continuă mă simt vinovat * câte războaie juste poate duce o țară dincolo de granițele sale? * pomul de Crăciun alături poza lui mort în Afganistan * din volumul Poeme cu ochii ingusti Referință Bibliografică: poeme haiku / Ion Untaru : Confluențe
POEME HAIKU de ION UNTARU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Poeme_haiku_ion_untaru_1357963619.html [Corola-blog/BlogPost/349823_a_351152]
-
pruncii Lepădați la alții-n prag, Nu făcuți de neamț săpun, ci Traficați pe alt meleag... Nu salvăm țara cu tute Dezbrăcate la chiloți Și-un primar cu parașute Puse-s să voteze hoți... Nu salvăm țara cu lelea Surdă, oarbă și... amin!, Ce votează toate celea Moartă vie-n buletin... Nu salvăm țara cu lobby La țigani, unguri, evrei, Să ne vindem precum robii, Deși robi ne-au fost chiar ei... Nu salvăm țara de rele Cu actuali foști securiști
NU SALVĂM ŢARA CU... ŢARA (MANIFEST) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Nu_salvam_tara_cu_tara_romeo_tarhon_1384724245.html [Corola-blog/BlogPost/363124_a_364453]
-
veniți / La nunta mea de priviți Mă mărit tânără floare / Cu moartea cea răpitoare Bucura-te, cimitire / Că o frumoasă floare vine Dar nu vine să înflorească, / Ci vine să putrezească. “Bucuria-i mică, omule, căci copilul s-a nascut orb!” După câteva luni, lui Ion Vulc îi moare și soția, iar apoi, la scurtă vreme, băiatul, Ion. Mai rămăsese doar Ana, din cei trei copii. Ana își pune pirostriile cu Gheorghe Bobanga, dar nu are parte de fericire. La o
TREI ISTORISIRI DE DEMULT DIN SEBESUL DE SUS, SIBIU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 by http://confluente.ro/Trei_istorisiri_de_demult_din_sebesul_de_sus_sibiu.html [Corola-blog/BlogPost/344242_a_345571]
-
ii naște fiica, bătrânul Vulc se duce să o vadă la spital, bucuros că are un urmaș care-i va duce mai departe numele. Aici, doctorul îl întâmpină cu vești rele: “Bucuria-i mică, omule, căci copilul s-a nascut orb!”, îi spune el proaspătului bunic. Nepotul lui Ion Vulc a invatat, totuși, o brumă de carte (știe să scrie în alfabetul braille și să cânte la acordeon). Dramă lui Ion Vulc încheie întâlnirea noastră, de azi. Timpul parcă stătuse în loc
TREI ISTORISIRI DE DEMULT DIN SEBESUL DE SUS, SIBIU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 by http://confluente.ro/Trei_istorisiri_de_demult_din_sebesul_de_sus_sibiu.html [Corola-blog/BlogPost/344242_a_345571]
-
plin de seve cu dalta mâinile mi-am amputat rostogolesc cuvintele pe limpezi dale șirag de perle ce-mi atârnă la picioare calin le-așez în suflet ca-n sertare creez din scânduri moarte vii hotare te-mbrac în vegetații oarbe ca-ntr-o pădure de cuvinte mute ți-astâmpăr setea narcisistă cu Roua Cerului parșiv dintr-o oglindă spartă lașă te recompun lasciv hedonic schelet de arbori decorat eroic pictând pe Lună o sintaxă spartă sunt fiare slobode-n cuvinte
GALA(TEIC) de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 by http://confluente.ro/Angi_cristea_1404632395.html [Corola-blog/BlogPost/343557_a_344886]
-
iar astăzi, după 20 de ani, sunt acoperit de rușinea cuvintelor rostite cu bunăcredința unui părinte. Astăzi, după 20 de ani, îmi este rușine să deschid în fața lor televizorul, pentru că nu aș putea explica, care dintre cei prezenți în bătălia oarbă pentru putere sunt cei care luptă pentru România promisă de mine. Pentru că nu nu aș putea explica cu nimic diferența celor 20 de ani. Și dacă eu, un om simplu, am muncit mult să-mi pot acoperi măcar o parte
ÎMI ESTE RUŞINE ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Imi_este_rusine.html [Corola-blog/BlogPost/367158_a_368487]
-
și fulgere și trăznet Se-abăteau ca din senin, Dacă zeului sub râset Nu se aplecau în chin. Din suflarea lor de ură, Se sfârșeau copaci, sălașuri. Gloatei ca adunătură Îi țipau prin tunet glasuri De supunere umilă Și de oarbe proorociri. Zeii toți fără de milă Se-ntreceau în năluciri. Și-ncărcau stoguri de nouri Ce potopuri descărcau, Iar la urmă-n curcubeuri, Pronia lor proclamau. Iernile puneau să urle Crivețe și vijelii, Ce făceau să țipe-n turle Clopote peste
FURTUNI TRECUTE PE PĂMÂNT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1422865514.html [Corola-blog/BlogPost/376208_a_377537]
-
din 18 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Ziua a VI-a DORUL (partea a II-a) Povești de dor M-o-mpins diavolu-ntr-o seară Să-mi iau ceata și pe-afară Să pornim hai-hui prin sat La fete de măritat. Oarbă, luna ne pândește, Mândrele le-adăpostește, Prin cotloane și unghere Chicotind a îmbiere. Nu-i nici vorbă de bujori Arși și-ntinși în obrăjori. Numai ochii strălucesc, Flăcăii-i-ademenesc. Strânse-n brațe, se feresc De sărutul fecioresc, De pe buze să li
DORUL [PARTEA A II-A] de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1455777799.html [Corola-blog/BlogPost/380282_a_381611]
-
geamul de colțul mesei și am strâns cioburile de sticlă în palmă și le-am pus în scrumieră și am smuls limbile și le-am pus în scrumieră. Ceasul bătea mai departe. L-am întors cu fața în jos, cadranul orb și rotițele ticăind, ticăind înăuntru, n-aveau ce să facă...” Comparabil cu gestul lui Polichinelle, rupând pe furiș flila cu articolul încriminator din codul penal, gestul lui Quentin de distrugere a ceasului, care, în mod paradoxal, continuă să ticăie și
ZGOMOTUL ŞI FURIA de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1480385278.html [Corola-blog/BlogPost/372978_a_374307]
-
aș putea suporta!"... * Vis-realitate. Alb-negru. Dorință-tăcere. Se va termina vreodată? Nu, fiindcă niciunul dintre noi nu a fost capabil să iasă, cu adevărat, în afara jocului. Să-și modeleze un viitor sigur, fericit, neamenințat nici de monștrii ego-ului, nici de pasiunile oarbe. Fiecare a încercat, după putință, și chiar a reușit să imprime o notă de autentic întregului story. Necesar, dar nu și suficient. Pasiune-durere. Strigăt-prezență mută. Noapte-zi. 12.00. Miezul zilei. Vom trăi, mereu și mereu, aceiași actori, aceeași scenă. Până când
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (III) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1487282398.html [Corola-blog/BlogPost/350228_a_351557]
-
Fiecare cuvânt pus unde trebuie mângâie pulsul inimii chiar și când suferința sapă adânc. Uitarea ne va îmblânzi durerea, vom trăi mai departe-n culorile timpului așezat pe umerii tot mai apăsați. Deși orizontul se apropie ochii devin tot mai orbi și întunericul înghite distanța. Cine să oprească această evoluția predeterminată? Noi îmbogățind fiecare clipă cu lumina înțelegerii și acceptării. Știu nimeni nu va opri timpul dar îl va prelungi în suflet și trup, teama fuge de noi, ne umplem cu
TEAMA FUGE DE NOI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/llelu_nicolae_valareanu_1422283982.html [Corola-blog/BlogPost/382025_a_383354]
-
avide. * Nimic, nimicul, însetatul nimic, petele, unduitoare, șerpuiesc peste perdea, nimic, la fel cu miriada de stropi, stropi rătăcitori purtați de vânt peste mare în fața falezei dimineața merg la nimicul lor, vin din nimicul lor, saltă, urcă, coboară, traversează aerul orb și se-ntorc la apa fulgurantă. * Înveșmântează-te cu acest nimic, trup din umbră. Acele semne, soarele, reflexele ce dansează, au oare mai puțină existență sau zvâcnet decât mâinile, ochii, cuvintele tale? Nimic sunt, totuși. Dansează și se risipesc, se
ANDRES SÁNCHEZ ROBAYNA, UMBRA ŞI APARENŢA de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 by http://confluente.ro/Andres_snchez_robayna_umbra_si_apar_eugen_dorcescu_1328634993.html [Corola-blog/BlogPost/346695_a_348024]
-
o umbră în destrămare. Te prefaci în corb și planezi în sine căutând ceva ca să-ți fie pradă, fără să observi că mereu îți vine să faci rocadă. Crezi că înțelegi, dar nu știi esența. Vezi până în miez dar ești orb afară. Suferi când pricepi că ți-e chintesența falimentară. Izgonit, te-ntorci spre-a pleca aiurea, colindând invers lumea idolatră, tăind furios trunchiuri ca-n pădurea ta să-ți faci șatră. Ce urmează-a fi n-are importanță atât timp cât simți
PULS de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1444413113.html [Corola-blog/BlogPost/343198_a_344527]
-
mai pot să respir, mi se întunecă vederea, amețesc, în trei zile orbesc și cad într-o gaură de canal, fără grătar. Și atunci cine mă mai scoate pe mine din Groapa Comună a Europei? Eu știu că, atunci când o oarbă ține de mână o altă oarbă, amândouă cad în șanț! De ce nu vreți voi să vedeți și să înțelegeți acum că, fără acest sânge proaspăt, care întreține arderea sufletului vechi, noi nu vom mai putea vedea ce se întâmplă cu
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 2 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 by http://confluente.ro/Reportaj_imaginar_la_un_congres_interna_constantin_milea_sandu_1336997198.html [Corola-blog/BlogPost/357886_a_359215]
-
palimpsest „Convorbiri ...”, mai ales filosofia acesteia, la caracterul metaforic al limbajului.” Problematici în Prima convorbire: * Literatura, o carte scrisă de toți oamenii? * Vizibilul, reflexul invizibilului * Jucăm roluri aparent antitetice în Marele Teatru al Lumii * Regele, Poetul și Curtea * Întrebările de „orb” ale lui Pedro * Supremația autocenzurii * Blestemul creației * Ideea de (ne)sfârșit * Literatura, vis dirijat * Zădărnicia nemuririi * Labirintul perfect * Memoria universului * Roata, șarpele și crucea * Răzbunarea cărților necitite * Predestinarea * Suntem simultan victima și călăul * Dreptatea este (in)umană? * Sămânța unui infern
CONVORBIRI IMAGINARE CU JORGE LUIS BORGES- PROF. PETRE ISACHI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1455431760.html [Corola-blog/BlogPost/373715_a_375044]
-
vină doar pe soarta O fi existând și-acea predestinare, Dar în moment nodal, îndrăznește, speră Viitorul nu-i implacabil, intuiția-i singură salvare! La răscruce mi-e destinul, știu, Dar n-am nevoie de nici o profeție Spre o predestinare oarbă, chiar vreau să fiu Supusă unui test divin de-nțelepciune! -Aleg să-mi fie Viața, Provocare! Referință Bibliografica: La răscruce mi-e destinul ! / Gabriela Docuță : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1975, Anul VI, 28 mai 2016. Drepturi de Autor
LA RĂSCRUCE MI-E DESTINUL ! de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 by http://confluente.ro/gabriela_docuta_1464460200.html [Corola-blog/BlogPost/369174_a_370503]
-
însoțit de vociferările dezbrăcaților, fiecare dintre aceștia băgându-și membru, în termeni neacademici, cam pe unde nimeresc, țintele fiind, cu precădere, gradații, care se distrează de minune și mai ales mamele lor. Distracția gradaților se transformă în furie, o furie oarbă. Încep să aplice lovituri sub centură celor aflați în apropierea lor, fără discernămât; lovituri ce l-ar fi putut încovoia până și pe legendarul Hercule. Între cei mulți, care icnesc de durere, este și Bert. Durerea este crâncenă pe moment
VII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1474258290.html [Corola-blog/BlogPost/365287_a_366616]
-
planetoid viu si de necesitatea transformării planetei noastre într-o Stea nobilă cu lumina și căldură proprie, pe suprafața căruia locuim, pe un maxim de spațiu într-un maximum de conținut, șapte miliarde de oameni în ceasul acesta, ori e orb, ori încăpățânat la culme sau pur și simplu e prost, snob, incult, mediocru și lipsit de viziune. Desigur, schimbarea Axei pământului reprezintă doar una din numeroasele schimbări esențiale ce se petrec în lume, în chiar clipa aceasta, deși e cea
SCRISOAREA NR.53 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1015 din 11 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_despre_s_constantin_milea_sandu_1381483028.html [Corola-blog/BlogPost/352415_a_353744]