2,272 matches
-
dep]șesc justific]rile bazate pe istoria să. Actualele programe de tratament preferențial cu scopurile lor viitoare nu pot fi justificate doar pe baza evenimentelor precedente în virtutea c]rora pentru inc]lc]rile principiului egalit]ții de șanse. iii. Argumentul orientat c]tre viitor Așa cum discutăm anterior, scopurile tratamentului preferențial sunt de a face posibil] egalitatea de șanse și, nu în ultimul rând, de a determina societatea s] acorde o considerație egal] intereselor membrilor s]i. Un caz plauzibil poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pozițiilor strict pe baza calific]rilor pe care le dețin pentru aceste poziții. Ceea ce se neag] este faptul c] tratamentul preferențial încalc] cu necesitate aceste drepturi ale b]rbaților albi. Deși tratamentul preferențial nu trebuie s] încalce drepturile cuiva, argumentul orientat c]tre viitor este vulnerabil altor tipuri de obiecții. În particular, lucrul acesta depinde de observațiile factuale ale consecințelor tratamentului preferențial. Scepticii nu sunt de acord cu aceste observații. Ei afirm], de exemplu, c] tratamentul preferențial puternic încurajeaz] credință c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
b]rbaților albi f]r] ajutor. Acesta a fost principalul argument al criticii aduse de Charles Murray tratamentului preferențial, opinie citat] la începutul acestui eseu. Ins] chiar dac] scepticii se înșeal] și tratamentul preferențial este justificabil doar pe baza argumentului orientat c]tre viitor, considerațiile bazate pe trecut r]mân semnificative. Oamenii au interesul de a ști c] beneficiaz] de poziții morale egale. În momentul în care, cum este cazul Statelor Unite, o societate a exclus în mod sistematic membrii unei minorit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dintr-un punct de vedere egocentric și, prin dezvoltare cognitiv], atât datorit] efortului nostru de a rezolva conflicte din ce in ce mai complexe, cât și a capacit]ții noastre de împ]rt]sire, ajungem s] avem o perspectiv] moral] din ce in ce mai altruist] și mai orientat] spre alții, perspectiv] a c]rei deplin] expresie este atins] în Etapa 6. Kohlberg susține c] fiecare etap] superioar] reprezint] o form] de dezvoltare cognitiv] care constituie de fapt și o form] de dezvoltare moral]. El scrie: Prezint o teorie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
identificată. Așadar, cunoașterea este obiectivă, poate fi verificată empiric, în realitatea concretă. Aplicată în educația adulților, această abordare a dus, de exemplu, la elaborarea de „reguli” asupra predării, în urma unor observări și experimentări sistematice. Abordarea științifică se vrea riguroasă și orientată practic (în sensul că dă indicații de acțiune); - paradigma interpretativă (numită uneori comunicativă sau umanistă), care vede cunoașterea ca fiind subiectivă și construită social, pornind de la asumpția că indivizi diferiți înțeleg lumea în mod diferit. Interpretativiștii consideră că, în educație
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
capabilă să se dezvolte. 5.1.4. Constituirea echipeitc "5.1.4. Constituirea echipei" Nucleul elementar al oricărei organizații nu îl reprezintă individul, cum am putea crede într-o primă fază, ci echipa. Organizațiile de educație a adulților sunt structuri orientate social, care păstrează acest caracter la toate nivelurile lor. Astfel, de câte ori ne referim la concepte ca acțiune, încredere, planificare sau prudență în context organizațional, trebuie să le imaginăm în contextul unei echipe, nu într-unul individual. Constituirea unei echipe este
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
să devină și manager de resurse umane, poate aborda diferite tipuri de strategii în acest complex domeniu al resurselor umane (Iosifescu, 2001): a) strategii de selecție și recrutare de resurse umane cu un potențial deosebit pentru instituția respectivă; b) strategii orientate către investiția în resursele umane, care pun accentul pe elemente de natură să faciliteze sensibilizarea acestora în raport cu strategia de dezvoltare organizațională, diminuarea rezistenței la schimbare și amplificarea deschiderii către nou și inovare; c) strategii orientate către seturi axiologice, care pun
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pentru instituția respectivă; b) strategii orientate către investiția în resursele umane, care pun accentul pe elemente de natură să faciliteze sensibilizarea acestora în raport cu strategia de dezvoltare organizațională, diminuarea rezistenței la schimbare și amplificarea deschiderii către nou și inovare; c) strategii orientate către seturi axiologice, care pun accentul pe valori cum ar fi echitatea, dreptatea, performanța, relațiile sociale, comunicarea, informarea, transparența sau pe valori specifice unei anumite organizații, cuprinse în ceea ce numim cultură organizațională; d) strategii orientate către resursele existente la nivelul
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
nou și inovare; c) strategii orientate către seturi axiologice, care pun accentul pe valori cum ar fi echitatea, dreptatea, performanța, relațiile sociale, comunicarea, informarea, transparența sau pe valori specifice unei anumite organizații, cuprinse în ceea ce numim cultură organizațională; d) strategii orientate către resursele existente la nivelul organizației, ce pun, în principal, accentul pe dezvoltarea resurselor umane disponibile. 5.2.2. Recrutarea, selecția și încadrarea resurselor umanetc "5.2.2. Recrutarea, selecția și încadrarea resurselor umane" Primul pas al managerului unei instituții
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
angajatului. Pentru ca astfel de discuții să-și atingă scopul, este nevoie ca managerul să respecte anumite reguli, cum ar fi (Nuissl, 2002): - convorbirile cu angajații au funcția de a duce la îndeplinirea sarcinilor și de a coordona angajații; - convorbirea trebuie orientată conform situației și conform individului. Așadar, nu există rețete și tipare fixe pentru derularea unei convorbiri; - înainte de a fi inițiată convorbirea, este necesară o recapitulare a rolului șiobiectivelor acesteia, atât din punctul de vedere al managerului, cât și al angajatului
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
doar organizații similare ca misiune și structură pot fi partenere în programele de educație a adulților, programe ce susțin o mare parte dintre finanțările acestora. Organizațiile private care desfășoară activități de educație a adulților sunt, ca orice alt agent economic, orientate, la rândul lor, către profit. Această premisă le diferențiază, succesul acestora raportându-se la cifra de afaceri. Mediul economic are însă avantajul unui feedback cvasiinstantaneu raportat la performanțele unei activități de educație a adulților, ceea ce duce la o adaptabilitate și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
identificată. Așadar, cunoașterea este obiectivă, poate fi verificată empiric, în realitatea concretă. Aplicată în educația adulților, această abordare a dus, de exemplu, la elaborarea de „reguli” asupra predării, în urma unor observări și experimentări sistematice. Abordarea științifică se vrea riguroasă și orientată practic (în sensul că dă indicații de acțiune); - paradigma interpretativă (numită uneori comunicativă sau umanistă), care vede cunoașterea ca fiind subiectivă și construită social, pornind de la asumpția că indivizi diferiți înțeleg lumea în mod diferit. Interpretativiștii consideră că, în educație
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
capabilă să se dezvolte. 5.1.4. Constituirea echipeitc "5.1.4. Constituirea echipei" Nucleul elementar al oricărei organizații nu îl reprezintă individul, cum am putea crede într-o primă fază, ci echipa. Organizațiile de educație a adulților sunt structuri orientate social, care păstrează acest caracter la toate nivelurile lor. Astfel, de câte ori ne referim la concepte ca acțiune, încredere, planificare sau prudență în context organizațional, trebuie să le imaginăm în contextul unei echipe, nu într-unul individual. Constituirea unei echipe este
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
să devină și manager de resurse umane, poate aborda diferite tipuri de strategii în acest complex domeniu al resurselor umane (Iosifescu, 2001): a) strategii de selecție și recrutare de resurse umane cu un potențial deosebit pentru instituția respectivă; b) strategii orientate către investiția în resursele umane, care pun accentul pe elemente de natură să faciliteze sensibilizarea acestora în raport cu strategia de dezvoltare organizațională, diminuarea rezistenței la schimbare și amplificarea deschiderii către nou și inovare; c) strategii orientate către seturi axiologice, care pun
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pentru instituția respectivă; b) strategii orientate către investiția în resursele umane, care pun accentul pe elemente de natură să faciliteze sensibilizarea acestora în raport cu strategia de dezvoltare organizațională, diminuarea rezistenței la schimbare și amplificarea deschiderii către nou și inovare; c) strategii orientate către seturi axiologice, care pun accentul pe valori cum ar fi echitatea, dreptatea, performanța, relațiile sociale, comunicarea, informarea, transparența sau pe valori specifice unei anumite organizații, cuprinse în ceea ce numim cultură organizațională; d) strategii orientate către resursele existente la nivelul
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
nou și inovare; c) strategii orientate către seturi axiologice, care pun accentul pe valori cum ar fi echitatea, dreptatea, performanța, relațiile sociale, comunicarea, informarea, transparența sau pe valori specifice unei anumite organizații, cuprinse în ceea ce numim cultură organizațională; d) strategii orientate către resursele existente la nivelul organizației, ce pun, în principal, accentul pe dezvoltarea resurselor umane disponibile. 5.2.2. Recrutarea, selecția și încadrarea resurselor umanetc "5.2.2. Recrutarea, selecția și încadrarea resurselor umane" Primul pas al managerului unei instituții
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
angajatului. Pentru ca astfel de discuții să-și atingă scopul, este nevoie ca managerul să respecte anumite reguli, cum ar fi (Nuissl, 2002): - convorbirile cu angajații au funcția de a duce la îndeplinirea sarcinilor și de a coordona angajații; - convorbirea trebuie orientată conform situației și conform individului. Așadar, nu există rețete și tipare fixe pentru derularea unei convorbiri; - înainte de a fi inițiată convorbirea, este necesară o recapitulare a rolului șiobiectivelor acesteia, atât din punctul de vedere al managerului, cât și al angajatului
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
doar organizații similare ca misiune și structură pot fi partenere în programele de educație a adulților, programe ce susțin o mare parte dintre finanțările acestora. Organizațiile private care desfășoară activități de educație a adulților sunt, ca orice alt agent economic, orientate, la rândul lor, către profit. Această premisă le diferențiază, succesul acestora raportându-se la cifra de afaceri. Mediul economic are însă avantajul unui feedback cvasiinstantaneu raportat la performanțele unei activități de educație a adulților, ceea ce duce la o adaptabilitate și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sociale și umaniste. Mai mult chiar, el și-a consolidat prezența. Nu avea cum să fie altfel, astăzi, În epoca relativismelor postmoderne, când Însăși noțiunea de „realitate obiectivă” este abandonată de tot mai mulți cercetători, În favoarea diferitelor versiuni particulare, subiective, orientate ideologic, versiuni care, zice-se, alcătuiesc de fapt realitatea socială. În pofida tonului ușor ironic și detașat cu care Înregistrez acest lucru, trebuie să mărturisesc că și propriile mele cercetări au fost și mai sunt orientate de amintita perspectivă relativistă, chiar dacă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
frapante cu modul În care erau Înfățișați de către maghiari. Acest lucru arată că, la ora respectivă, maghiarii nu considerau necesar să Îi Înfățișeze pe români Într-o lumină specială, să Îi denigreze sau să le construiască o imagine tendențioasă, ferm orientată ideologic, În vederea promovării unor interese politice. În aceste condiții, singurele elemente care par să moduleze această imagine sunt prejudecățile „banale” ale oricărui intelectual, orășean și occidental, cu privire la „niște țărani” din Europa Răsăriteană. De obicei, românul imaginat de către maghiari nu era
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pusă inițial, dar pot fi investigate, În lumina acesteia, și celelalte aspecte, cu deosebire cele ținând de orientările ideologice din societatea transilvăneană. 5. Mesajul italian la emițător După cum arătam anterior, la mijlocul secolului al XIX-lea exista un mesaj revoluționar italian orientat, În mod consecvent, În direcția popoarelor din răsăritul și centrul Europei. Importanța majoră pe care coalizarea acestor populații Împotriva Austriei o putea avea pentru cauza italiană constituia o evidență pentru mișcarea risorgimentală, În ansamblul ei. Se urmărea, În consecință, la
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
situată între cei 2 ochi este netedă, nereticulată. Coxele posterioare prezintă de o parte și de alta a lor organe stridulante de formă semilunară (fig.40c, pag.40 )................................................................2 hyalinus Deg. -.Cele 2 jumătăți ale bazei pronotului sunt ușor oblice, orientate antero-posterior (fig.40b, pag.40 Capul prezintă între ochi o zonă microreticulată, fină. Coxele posterioare sunt lipsite de organe stridulante...........................................3 minutus L. 1 Laccophilus poecilus Klug (ponticus Sharp, variegatus Germ.) Ovalalungit, lățit anterior, rotunjit și ușor îngustat în partea
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
Corpul galben sau galben-verzui. Elitrele maroniuverzui, de nuanță închisă sau deschisă, marginile lor laterale prezintă o tivitură laterală gălbuie și câte 4 pete laterale confluente, 3 pete bazale și alte câteva pete discale, dispuse liniar. Este vizibilă o pată humerală orientată oblic-intern, lățită spre marginile laterale ale elitrei. În partea postmediană elitrele mai prezintă câte o pată laterală. Vârfurile antenelor și a palpilor nu sunt maronii. Apofiza prosternului nu depășește coxele mediane. Coxele posterioare dispun de organe stridulante. Specie comună, frecvent
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
apele curgătoare și stătătoare din zona montană. l=2,7-3,5 mm. 2 Anacaena limbata Fabricius (ovata Reiche, carinata Thoms.) Se deosebește de specia precedentă prin conturul corpului oval, și prin conformația deosebită a mezosternului care prezintă un dinte ascuțit, orientat posterior. Capul negru-unicolor, cu câte o pată oculară de nuanță mai deschisă. Ultimul articol al palpilor maxilari în întregime negru. La forma tipică partea dorsală a corpului este maroniu negricioasă, iar marginile laterale ale pronotului și elitrelor au de regulă
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
0 cu genunchiul extins, cu vârful întins, după care se coboară și se așează pe sol pe pingea . Mișcarea de ridicare a unui picior este simultană cu mișcarea de coborâre a celuilalt picior. Trunchiul este ușor înclinat înapoi, cu privirea orientată înainte. Succesiunea metodică: Exercițiile metodice pentru învățarea/ consoli - darea acestui tip de alergare pot fi împărțite în 3 categorii: ►exerciții de pe loc ►exerciții din mers ►exerciții din alergare Exerciții de pe loc - cu sau fără sprijin, ridicări alternative la 45 0
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]