3,686 matches
-
guvernarea de fier a pesedeilor societatea românească a trăit amorțită, dacă libera exprimare a ideilor devenise ceva periculos, dacă presa însăși era previzibilă, în funcție de cât putea să înșface din faimoasa ,reclamă guvernamentală", astăzi trăim în plin haos al potopului mediatic. Ororile aruncate în pagină indică, în cel mai bun caz, disperarea unor patroni ai trusturilor de presă că vor pierde startul în noua competiție pentru reclame, sponsori și alte binecuvântate avantaje ale economiei așa-numite de piață. Intrăm, așadar, în iarnă
Iarna înrăirii noastre by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11087_a_12412]
-
Constantin Țoiu Nu puțin după dobândirea libertății noastre, s-a petrecut un lucru neprevăzut, contrar celui pe care și l-ar fi închipuit o fire binevoitoare, optimistă și inteligentă... În loc să se lepede de rău și de toate ororile și aberațiile regimului trecut, în scurt timp apărură rele și mai întinse în raport cu cele pe care libertatea abia câștigată nici n-ar fi putut face să ni le imaginăm înainte de așa-numita eliberare... * Am fost și suntem martorii unei pervertiri
Alt soi de tâlhărie - reluare by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11119_a_12444]
-
cu educație superioară și a celor rezidente în București. Cu toate acestea, 73% dintre cei chestionați au auzit despre tragedia evreilor din Europa în timpul celui de al Doilea Război Mondial. Desigur că o mare majoritate a auzit despre Auschwitz și ororile petrecute acolo. Însă când vine vorba despre istoria României lucrurile se schimbă dramatic. Numai 28% dintre respondenți consideră că și în România evreii au avut parte de discriminare, deportare, exterminare, spoliere de bunuri etc.. În privința responsabilității, lucrurile nu stau mai
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
la inițiativa lui Alexandru Florian, presedintele Institutului Holocaustului "Elie Wiesel". Comunismul, în schimb, stă bine mersi, de parcă ar fi doar un vis din care nu ne trezim încă, si nu o realitate istorică în care s-au săvârșit crime și orori la fel de mari precum cele fasciste. Fac parte dintre cei care cred, si nu mi-e teamă să ascund asta, ca holocaustul și crimele comunismului sunt fetele aceleiași monede - crimă împotriva umanității - și că, legislativ și juridic, trebuie tratate la fel
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Declarația de la Praga din 3 iunie 2008. De altfel, chiar Curtea Constituțională consideră în 2010, în motivația să de respingere a Legii lustrației în formă adoptării ei de Senat, ca "lustrația se poate constitui ca reper moral, de rememorare a ororilor comunismului, dar și că măsura temporară de exculdere de la funcțiile de conducere a unor autorități și instituții publice a persoanelor care au lucrat sau colaborat cu regimul comunist", dar numai în limitele respectării drepturilor constituționale și a cadrului legal. "Lustrația
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
lor. Iar consecințele modelarii unor relații sociale, interpersonale bazate pe violență, crimă, abuz, frica, suspiciune, delațiune și neîncredere le resimțim încă"12. Grație demersurilor lui Constantin Ilaș, persoane despre care publicul nu stia până în prezent au putut să ne povestească ororile prin care au trecut în pușcăriile și lagărele comuniste și dramele pe care le-au trăit familiile lor. Oameni precum Spiru Tuțu, Radu Ralea, Sergiu Movila, Ion Năvodaru, Gelu Simionescu, Dumitru Vacariu și Dumitru Bazon ies din nedreptul anonimat în
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
căzut victimă (Șoah/ Holocaust pentru evrei, Aghet pentru armeni, Holodomor pentru ucrainieni), "fiecare dintre aceste cuvinte nu cuprinde nici descifrarea specificului sau, nici pe aceea a efectelor sale psihice asupra supraviețuitorilor", ele nefăcând altceva "decât să încerce să numească o oroare percepută că o orare de o natură necunoscută" (p. 187). Includerea în orice discuție asupra genocidului nu doar a victimelor, ci și a supraviețuitorilor și urmașilor acestora reprezintă al doilea specific al acestui tip de infracțiune care antrenează chestiunea memoriei
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
uitare" (p. 232), cu alte cuvinte se produce o transformare a violenței fizice (genocidul) în violență simbolică (memoricidul). Din punct de vedere cronologic, problema memoriei genocidului se pune imediat după căderea lui Robespierre (termidor). Memoricidul semnifică trecerea sub obroc a ororii prin instrumentul negarii generalizate efectul fiind dublu: "incapacitatea victimelor de a se defini în raport cu genocidul și drept corolar imposibilitatea justiției de a-și face datoria, deci de a vedea ieșind la suprafață memoria colectivă conformă a faptelor" (p. 230). Miza
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
de relativism (intenția și voință genocidare, bilanțul uman și material, aplicarea, istoria și legalitatea să), justificarea (necesitatea genocidului din punct de vedere militar, juridic, politic potrivit intenției superioare a națiunii, social potrivit nevoii de eliminare a străinilor, uman prin inventarea ororilor și filosofic) și încheiat cu ostracizarea (genocidaților și urmașilor acestora, scrierilor, cercetărilor istorice, activităților memoriale, cererile de recunoaștere). Ar fi fost probabil interesantă o discuție despre felul în care justificarea genocidului, spre deosebire de simplă negare și chiar relativizare, reprezintă o formă
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
trebuie să se găsească, în mod constant, "la mijloc". Se știe cu cîtă ușurință se poate merge prea departe în negativ. Lumea de azi trăiește în condiții atît de tragice și de înfricoșătoare, încît e foarte ușor să-i denunți ororile. Și la fel de ușor este să găsești cuvinte nobile, frumoase, de speranță și de ideal. Problema de nerezolvat este aceea de a face ca aceste două aspecte să coexiste, cu forță și convingere. Nimeni nu cutează azi să spună care sunt
Peter Brook - Discurs de recepție by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11168_a_12493]
-
al ziarului ROMÂNIA LIBERĂ din 7 octombrie și care trebuie adăugat la dosarul virtualului "Proces al comunismului". Pentru uzul tinerilor cercetători interesați să cunoască - și cum ar putea-o face mai bine decît din destine individuale? - în ce a constat oroarea dictaturii comuniste. După ce și-a comentat exemplar dosarul de Securitate în volumul Un tigru de hîrtie, scriitorul s-a simțit dator să meargă mai departe: să-l privească în ochi și să-l aducă și sub ochii noștri pe torționarul
În numele tatălui by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11198_a_12523]
-
om să o scape de celălalt mare om ,căci e foarte rău". Nu e clar dacă ,rău" înseamnă aici ,grav bolnav" sau mai degrabă ,violent, agresiv, intolerabil" etc. Peste ani, G.Călinescu găsește vorbe grele în legătură cu scrisoarea doamnei Slavici. Osîndește oroarea burgheză a gospodinei care nu poate răbda în casa ei demența unui mare poet și cere să fie ,scăpată de el". Deci dus la azil, căci altundeva unde?! G. Călinescu are, în ochii posterității lesne judecătoare, dreptate! Ce bestie, această
Biata doamnă Slavici by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11200_a_12525]
-
mediocri". Cer subvenții mereu și pensie de la tinerețe. Dar numai verbal, pentru că scrierea unei cereri, pentru a nu mai vorbi de anexarea documentelor, este o preocupare trivială care ar trebui lăsată pe seama unor slujbași mediocri. Măcar Eminescu, înainte de a stîrni oroarea doamnei Slavici, a predat și a fost inspector școlar. Urmașii lui (și ai Romei) cînd au predat cîte o oră, au lăsat o amintire teribilă, consemnată pe-alocuri cu sarcasm de elevi sau studenți. E vorba de aceia, puțini în
Biata doamnă Slavici by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11200_a_12525]
-
de apetit pentru teoria literaturii, partizanatul și critica de cumetrie, fie că ne acuză de precaritate filozofică și estetică, de carențe morale, tactice, strategice, generaționiste sau patriotice, cert e că există o fobie, o furie, o spaimă, o jale sau oroare, frică sau venerație piezișă față de autoritatea criticii." Despre rolul criticii în peisajul cultural consumist vorbește M. Chivu: , Arta presupune o ierarhie: unii sînt mai buni decît alții, chit că și unii și alții au publicul lor. Specialiștii nu pot face
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11176_a_12501]
-
cititor ,O să ai curajul să citești asta?" În același timp, după ce secolul XX a trecut, și a fost cel mai ucigaș din istorie, spuneți că literatura nu are nici o legătură cu eticul, ea trebuie să producă plăcere estetică. Intră șocul, oroarea, violența și spaima în categoriile esteticului? VS: Pentru mine, literatura înseamnă căutare, experiment. Iar experimentul incumbă element-surpriză, greșeli, căderi și zboruri. Cei care își închipuie că literatura este un fel de motan gras și castrat, care toarce drăgălaș la picioarele
"Pentru mine, literatura e un animal liber" by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/10707_a_12032]
-
motive foarte obiective, rudele lui Cerber în piesele de teatru. Apariția unui animal în scenă, e știut în teatre, distrage atenția spectatorilor, crează o rumoare, strică spectacolul. De aceea trebuie amintită notabila excepție Pussy, cel din Titanic Vals, care stîrnește oroarea comică a soacrei perfecte Chiriachița. Aici Mușatescu reliefează prin atitudinea față de cîini diferența între generații. Tînăra Miza vede în Pussy, căruia îi face baie, un semn exterior al ascensiunii sociale, în timp ce bunica ei, cu prejudecăți provinciale-anacronice nu vrea să asiste
Personaje patrupede by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10717_a_12042]
-
lipsiți de voce, dar care vor fi adulați și ridicați pe vârful postamentelor zidite cu multe chite de bani. Ei nu sunt de vină. De vină este numai isteria cererii, beneficiari nevricoși, care intră în tranșă când aud astfel de orori. Gusturile nu se discută, daca nu frizează calitatea, morală, la auzul unor versuri triviale. țoapa totdeauna trebuie să iasă în evidență cu ceva. Când trebuie să vorbească în șoaptă, ridică tonul pentru a fi observată. Se îmbracă țipător, în condițiile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
recuperați Dvs. Așa cum am văzut, avem de-a face cu elemente de-a dreptul fasciste”. Ce a urmat după aceste prețioase indicații este un coșmar care ne face și astăzi, după trecerea atâtor ani să ne cutremuram de groază și oroare. Capitala a trait trei zile de infern în care bande înarmate terorizau populația că intrun oraș asediat aplicând legea junglei. Prima Institie devastată a fost Institutul de Arhitectură, unde au găsit portarul de serviciu și o duzină de studenți care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
de a fost posibil? De ce atâta ură? De aș putea uita acest coșmar pe care l-am trăit aievea. În același timp gândurile mele fugeau departe, la copiii mei care emigraseră în țară frunzei de arțar după traumă cauzată de ororile mineriadei. Securiștii le depistaseră numărul mașinii pe care o parcau în acele zile incadescente în spatele Teatrului Național și îi luaseră în colimator. La secția 12-a de poliție fuseseră anchetați ore în șir, ceea ce i-a determinat să părăsească meleagurile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Răspunsul ei, care m-a răscolit profund, si este prea dramatic și informativ ca să nu-l redau: «Recunosc și mi-e rușine că nu am aflat deabea după 1989 despre acest masacru. Am aflat de altfel și despre alte multe orori și am trăit și eu cu familia mea destule nedreptăți și opresiuni. În 1940 în iunie sute de avioane sovietice au survolat teritoriul Basarabiei la mică înălțime îngrozind populația. Aveam 8 ani și am fost speriată de moarte când tata
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
cu țări din zone care nu au fost abandonate lui Stalin și comunismului precum Italia, Grecia, Turcia ne putem da mai bine seama de diferențe. În Canada au existat români cu dragoste de țară care au luptat și au demascat ororile dictaturii comuniste din țara lor de origine. Au organizat activități anticomuniste, au participat la demonstrații anticomuniste, au scris împotriva comunismului etc. Unii mai există, alții au dispărut. În funcție de mărturii și probe, se vor acorda maxim 20 de puncte candidaților din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
teoria a fost bună, doar experiența, nu se știe prea bine cum, s-a întîmplat să fie rea. Numai că președintele Băsescu nu are la îndemînă circumstanța atenuantă a parlamentarilor europeni, aceea de a nu fi trăit pe pielea lor ororile comunismului. Traian Băsescu a trăit pe pielea lui aberația comunismului, și totuși, aflat acum în situația de a osîndi oficial adevărul comunismului, refuză să o facă. Președintele parcă ar vrea să condamne doar experiența acestui adevăr atroce, dar nu și
Prudența președintelui by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10731_a_12056]
-
este prudent să faci atîta tevatură pe marginea comunismului. Și președintele Băsescu știe că ar fi o imprudență politică să săvărșească un asemenea gest, și tocmai de aceea nu-l face. Săptămîna trecută, omul a cărui experiență în materie de oroare comunistă îi dădea o îndreptățire morală indiscutabilă în privința condamnării comunismului, mă gîndesc la Ticu Dumitrescu, săptămîna trecută acest om a fost împiedicat să acceadă într-o funcție de la înălțimea căreia ar fi putut să-și exercite la propriu acest drept
Prudența președintelui by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10731_a_12056]
-
grotești, climatul este apăsător, imaginea străzii pare de pe altă planetă, totul este greu de înțeles pentru cineva din afară. Ritualurile barbare ale sacrificării porcilor în plină stradă în ajun de Crăciun sau a mieilor de Paști nu pot stîrni decît oroare celor din lumea civilizată. Chipul țării și metehnele oamenilor tranziției nu pot fi descrise unui străin, fără sentimentul că îi vorbești într-o limbă străină, în care cuvintele au o referențialitate incertă: tu vrei să-ți povestesc despre orașul meu
Viața în negru by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10734_a_12059]
-
Grigurcu N-avem ce face. Poezia Angelei Furtună care pare a se reduce la un dans demonizat al propriei sale materii include, și aceasta, alături de altele ale contemporaneității, o temă extranee, mărturisită de autoare într-o adnotare preliminară, cea a ororilor civilizației europene din secolul XX. Textul cuprinde o dedicație adresată ,mai ales femeilor victime ale acestor veritabile maladii ale istoriei" și, prin generoasă extensie, tuturor celor ,ce și-au aflat moartea prin gheara ideologiilor alimentate de intoleranță și prin politicile
Dansul demonizat al materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10739_a_12064]