1,115 matches
-
Codul Penal). Un Regulament general al Casei Centrale de minori stipula înființarea unui penitenciar sub denumirea de "Casa de Educație corecțională" pentru minorii delincvenți sub 15 ani "osândiți că au lucrat cu pricepere", pentru minorii între 15 și 20 ani, osândiți conform art. 63 C.P., și pentru minorii între 8 și 15 ani, "socotiți că au lucrat fără pricepere, din care, în loc de a fi retrimiși în familie, au fost trimiși de justiție spre a fi supuși educațiunii corecționale pe un timp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
se judeca procesul lui Iuliu Maniu. Lucrarea nu i-a mai fost luată în seamă. Exilul interior a lui V. Voiculescu coincidea și cu cel al altor scriitori, Nichifor Crainic sau Radu Gyr, cărora li se pregătea trimiterea în închisori, osândiți cu privarea de libertate. Tudor Arghezi, interzis și el de a mai fi publicat, vindea cireșe pe stradă, la Mărțișor, ca să trăiască. Oficiosul Partidului, Scânteia, îl ataca violent prin faimosul articol semnat de Sorin Toma, cu titlul „Poezia putrefacției sau
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
căminul de studenți flămânzi și înghețați din clădirea fostei închisori din spatele tribunalului, a fost mare scandal și mare anchetă când studenții au cântat gălăgios și ostentativ celebrul imn comunist Internațional, care suna cam așa: „Sculați voi oropsiți ai vieții, voi osândiți la foame sus...” În vremea aceea prietenul meu Nelu, mi-a povestit multe din viața lui. Provenea dintr-o familie foarte săracă de la Găiești, mama colectivistă muncitoare la câmp iar tatăl, fost cizmar, care a murit foarte timpuriu. Mi-a
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Eminescu, rămâne de-a pururi valabil: Spuneți-mi ce-i dreptatea? Cei tari se îngrădiră Cu-averea și mărirea în cercul lor de legi; Prin bunuri ce furară, în veci vezi cum conspiră Contra celor ce dânșii la lucru-i osândiră Și le subjugă munca vieții lor întregi. Eroii merită respect și recunoștință. Îndrăznesc însă să spun că marele eroism nu e neapărat înfăptuit într-un moment de surescitare și de surplus de adrenalină, care împinge la ignorarea instinctului de conservare
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
al poeților, al ovreicuțelor tempe ramentale, al refugiatelor aventuroase și al „Învârtiților“ din comandamente. - O galerie cu portretele câtorva militari În război, printre care și câțiva „patrioți de anticameră“, cum Îi numea Stendhal. - King Kong, cuadrumanul din Borneo, judecă și osândește la moarte pe sublocotenentul Ciulei, Împușcat ca tră dător la 10 septembrie 1917, dar recunoscut inocent și decorat chiar a doua zi, 11 septembrie 1917. „Hotărârile Justiției sunt uneori mai criminale decât toate crimele la un loc“, ar adăuga Montaigne
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Sava, Emanoil Popescu, și-ar fi permis-o față de un coleg al său care nu pusese până atunci băutură În gura lui, silindu-l să bea, făcându-i-se de aceea rău, ispititorul având după ispravă remușcări și, ca pedeapsă, osândindu-se la o absti nență totală pe tot restul vieții lui, cum și la o acțiune de misio nar pe acest tărâm pustiu al abstinenței. Temperament chiar de abstinent Într-ale vieții nu avea Însă Emanoil Bucuța, fiindcă, În ciuda afectației
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Eu, fiind cunoscut de ei ca având origine italiană am fost tolerat. În cei patru ani de ocupație maghiară și mai cu seamă în timpul luptelor ce s-au dat pentru ocuparea Orăzii am riscat percheziții, ca la urmă să fiu osândit la moarte prin împușcare, scăpând în ultimul moment prin intervenția unui căpitan maghiar care m-a întors din drum, trimițându-mă la poliție. Fiind eliberat Ardealul, conventul a fost organizat ca secție pentru teologie de rit greco-catolic. În 13 decembrie
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Scînteia, 24 ianuarie 1984) „Tovarășul Nicolae Ceaușescu ne-a făcut stăpânii cu adevărat nu numai ai propriului nostru prezent. Ca să fim cu adevărat stăpânii propriului nostru prezent tovarășul Nicolae Ceaușescu ne-a restituit trecutul, vatra fără de care orice prezent e osândit pieirii.“ („Vatră de suflet“, Luceafărul, 24 ianuarie 1987) „În acest decembrie-simbol, sub arcada ce unește cele două monumentale coloane - ziua Unirii și ziua Republicii - s-a desfășurat evenimentul de largă rezonanță istorică, marele forum al comuniștilor, Conferința Națională a partidului
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
pot ajuta să ader cu o energie sporită la ceea ce iubesc. Să stai de vorbă cu Ulise, cu Sisif, ori cu alții, mii și mii, spune Socrate, să-i iscodești, iată o nespusă fericire. Căci, fără Îndoială, ei nu te osîndesc la moarte pentru asemenea fapte, adaugă el... Auzind nisipul scîrțîind sub tălpile lui Belerofon, ar trebui totuși să ne aducem aminte că pentru omorîtorul Himerei melancolia este mai degrabă un viciu labirintic. Există printre marmurile de după Praxitele piese care mă
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
resursele. Proteu mi se pare un zeu trist. Fiecare formă nouă a sa se sustrage unei Întrebări, e o fugă din fața sfinxului. Abia trăiește un timp liniștit și simte din nou răsuflarea sfinxului pe urmele sale. Trebuie să fugă. E osîndit să rămînă un vagabond. Oricare dintre cei veniți să-l caute În insula unde dormea Într-o grotă, putea să-i vorbească astfel... (...PÎnă și marea are o limită, un loc unde goana valurilor Încetează, unde poate crește o floare
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Când un gând este păcat ușor și când este păcat greu”2? Și aceasta, deoarece el deslușea astfel de lucruri, deși nu era învățat. El răspunse: „Dacă acesta este adevărul sau nu, veți hotărî voi; iar dacă nu este adevărul, osândiți-l”. În cele din urmă, ei plecară fără a mai osândi nimic. 69. Multă lume venea să vorbească cu el în temniță și, printre aceștia, veni într-o zi și don Francisco de Mendoza - care a fost numit mai târziu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
2? Și aceasta, deoarece el deslușea astfel de lucruri, deși nu era învățat. El răspunse: „Dacă acesta este adevărul sau nu, veți hotărî voi; iar dacă nu este adevărul, osândiți-l”. În cele din urmă, ei plecară fără a mai osândi nimic. 69. Multă lume venea să vorbească cu el în temniță și, printre aceștia, veni într-o zi și don Francisco de Mendoza - care a fost numit mai târziu cardinal de Burgos, însoțit de licențiatul Frías. El îl întrebă în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
hotărârii, judecătorii le arătară multă dragoste, ca și cum ar fi dorit ca aceasta să fie primită de întemnițați. Pelerinul spuse că va face tot ceea ce era silit să facă prin hotărârea judecătorească, dar că nu o primea, întrucât, fără a-l osândi cu ceva, i se închidea gura încât să nu-l mai poată ajuta pe aproapele după putința sa. Și doctorul Frías, care se arăta foarte mișcat, stărui în zadar; Pelerinul se mulțumi să repete că va face ceea ce i s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
contemplația este despre înviere, să cerem bucurie cu Cristos cel bucuros; daca este despre pătimire, să cer durere, lacrimi și chin cu Cristos cel chinuit. Aici va fi să cer răvășirea și rușinarea de mine însumi, văzând câți au fost osândiți pentru un singur păcat de moarte și de câte ori am meritat eu însumi să fiu osândit pe veci din pricina multelor mele păcate. 49. Notă: înaintea fiecărei contemplații sau meditații trebuie să se facă mereu rugăciunea pregătitoare, fără nici o schimbare, și cele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
să cer durere, lacrimi și chin cu Cristos cel chinuit. Aici va fi să cer răvășirea și rușinarea de mine însumi, văzând câți au fost osândiți pentru un singur păcat de moarte și de câte ori am meritat eu însumi să fiu osândit pe veci din pricina multelor mele păcate. 49. Notă: înaintea fiecărei contemplații sau meditații trebuie să se facă mereu rugăciunea pregătitoare, fără nici o schimbare, și cele două introduceri de mai sus, schimbându-le uneori în funcție de materia propusă. 50. Primul punct va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Spun să se facă același lucru cu privire la cel de-al treilea păcat, cel personal, al fiecăruia, aducându-mi aminte de gravitatea și răutatea păcatului împotriva Creatorului și Domnului, cugetând cu înțelegerea cum, păcătuind și împotrivindu-se bunătății nesfârșite, a fost osândit pe bună dreptate pe veci; și să-l ducă la bun sfârșit șacest al treilea punctț cu voința, așa cum s-a spus. 53. Dialog. Înfățișându-mi-L dinaintea mea pe Cristos, Domnul nostru, răstignit pe cruce, să intru în dialog
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
carton, pe care erau zugrăvite flăcări și chipuri de draci”, cum o descrie Le Sage În 1715, În romanul Gil Blas, la o ardere pe rug În Toledo), un alt semn infamant pe care erau obligați să-l poarte ereticii osândiți la arderea pe rug era un veșmânt de culoare galbenă, numit de inchizitorii spanioli san-benito, pentru că semăna cu veșmântul purtat de călugării benedictini. După incinerarea publică a ereticilor, stigmatele lor vestimentare (carochas și san-benitos) erau expuse În biserica parohială, ca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În cea românească, În special. În reprezentările iconografice ale Judecății de apoi de pe zidurile bisericilor românești În secolele XVII-XVIII, „crâșmarul” arde În „râul de foc”, alături de „fermecător” <endnote id="(3, p. 217)"/>. Interesant este că la „chinurile Iadului” nu este osândit anume cârciumarul necinstit, ci cârciumarul pur și simplu. Oricum s-ar purta, acesta este iremediabil sortit Iadului, fiind considerat un agent al Diavolului. Având În vedere faptul că În satele din estul Europei cârciumarul era, de regulă, evreu, demonizarea cârciumarului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și 1919), și-a imaginat personajele Într-un roman (intitulat 1916 și publicat În 1936) referitor la participarea românilor la primul război mondial : „Căpitanul [Costache] Ursu este un erou care luptă fără convingere”, iar „fiul său e un trădător”. „În loc să osândească agresiunea - a comentat criticul -, [Aderca] ironizează rezistența, glorificând Într-un cuvânt defecțiunea și dezertarea.” Pentru G. Călinescu, motivul acestei atitudini a scriitorului n-ar fi „lașitatea” evreilor, ci „pacifismul” lor, ceea ce schimbă nuanța, dar păstrează esența : „Ca mai toți scriitorii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
el la luptele de la Mărășești) - roman a cărui acțiune se petrece tot În timpul primului război mondial -, G. Călinescu a reluat tema : „Ca toți evreii, dintr-un pacifism rău Înțeles, care convine apatrizilor dar nu și celor aparținând unei nații, autorul osândește orice luptă, chiar și aceea dusă pentru patrimoniul național” <endnote id="(130, p. 851)"/>. Astfel de mentalități și sentimente apar și la personajele lui Liviu Rebreanu din romanul Pădurea spânzuraților. Locotenentul evreu Gross, din multinaționala armată austro-ungară, este acuzat de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
jidovilor”, cei care au trăit „mai [Î]nainte de Hristos” (considerați mai puțin vinovați) și cei „de la venire[a] lui Hristos, până-n sfârșit”, apoi asupra „jidovilor Închinători la idoli”, asupra ismaeliți lor, a păgânilor, a creștinilor sectanți etc. Toți sunt osândiți pe veci la chinurile Iadului (cf. mss. BAR nr. 1064, din 1742 ; <endnote id="vezi și 19, II, p. 213 ; 20, p. 288"/>). Cam aceleași categorii apar și la mitropolitul Antim Ivireanul, la Începutul secolului al XVIII-lea : „limbile [= păgânii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
au adăugat alte două vicii stereotipe : mirosul urât pe care - din cauza blestemului proferat de Sfânta Maria - l-ar răspândi corpul său (vezi capitolul „Jidan murdar, jidan Împuțit”) și veșnica rătăcire prin lume, la care - conform tradiției populare - l-ar fi osândit prin blestem Isus Cristos Însuși (vezi capitolul „Legenda jidovului rătăcitor”). Adevărata ispășire a păcatului de deicid se produce pe lumea cealaltă, unde „jidovii ceia ce-au răstignit pre Domnul nostru Iisus Hristos” au parte de „un râu de foc și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
miscelaneu românesc din secolul al XVIII-lea. La fel ca În tradiția vest-europeană <endnote id="(4, p. 168)"/>, sunt prezentate păcatele pe care le-ar fi săvârșit fiecare dintre cele douăsprezece triburi „jidovești”, precum și pedepsele veșnice la care au fost osândite, conform unei stranii aplicări a legii talionului. Jidovii din „Neamul lui Simion”, de exemplu, care „au pironit pre Isus pre cruce și l-au Încununat cu cunună de spini”, suferă „tot anul” de „dureri de cap” și de „uscăciunea mâinilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de spini, au fost pedepsiți să aibă „bubuoaie mari În cap, care sparg”, astfel că sângele li „să scurge pre păr și pre barbă” ș.a.m.d. <endnote id="(19, II, p. 117)"/>. La pedepse și mai crunte a fost osândit Irod, „regele iudeilor”, „pentru omorârea pruncilor Vifleaimului și pentru jalele maicelor” <endnote id="(19, II, pp. 116-117)"/>, conform unei legende apocrife cuprinse Într-o Cazanie din 1753 (mss. BAR nr. 701). Între „cele 6 sbiciuri” la care a fost condamnat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe care o notează Alecu Russo În ale sale Amintiri (1855) din copilărie : „Vedeam În Lună chip de om rănit [Abel], culcat pe un pat [...] și sângele bolborosind Îi pica alăturea Într-un ciubăr spart ; iar pe fratele ucigaș [Cain], osândit din poronca lui Dumnezeu, până se va umplea ciubărul, a bea sângele nevinovat ce nu Încetează a curge de la Începutul lumei...” <endnote id="(844, p. 114)"/>. De altfel, același Alecu Russo a contribuit și la perpetuarea legendei infanticidului pascal, săvârșit
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]