1,525 matches
-
repararea băii, fuseseră prevăzute în bugetul comunității importante sume de bani dar atât furniturile cât și o foarte mare parte din manoperă au avut ca numitor comun comerciantul evreu sau lucrătorul de aceeași etnie, românilor nerămânându-le decât firimiturile unui ospăț grandios! Prima investiție la această baie a constat în procurarea „... furniturilor de materiale de ferărie și țevărie”, în cuantum de 7.477 de lei. Potrivit „Ordonanței de plată” nr.249/10 septembrie 1929, beneficiarul acestei sume a fost „D-l
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
șeful biroului armistițiului Alex. Botez, cereau urgent Comisiei Române de Aplicare a Convenției de Armistițiu din localitate, cu adresa nr.547/1 septembrie 1945, următoarele bunuri „absolut necesare” pentru a se putea lua poziția de „drepți” în fața invadatorilor neinvitați la ospețe și chiolhanuri cazone: „...vă facem cunoscut că unitatea militară sovietică aflată în localitate, ne cere până în ziua de 10 septembrie (subl.ns.), când urmează să sosească în Huși mai multă trupă și ofițeri sovietici, următoarele obiecte: 308 scaune și 85
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
stopa lungul șir de crime nejustificate. Dar nu i se promite decât „un leac de frică”, care va fi reprezentat de înfiorătoarea piramidă de capete ale altor boieri uciși, cu deosebit sânge rece, chiar în incinta palatului domnesc, la un ospăț. Romanticii au cultivat cu precădere antitezele, iar dacă Lăpușneanu este imaginea tiranului sângeros, doamna Ruxanda păstrează în ea ceva angelic, delicat. Cu toate acestea, în calitate de mamă reușește, pentru a-și salva fiul amenințat de tată să fie ucis, deoarece i-
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
folosit pentru prepararea azimei; alteori, o altă parte este păstrată de participanții la sacrificiu pentru a fi folosit în niște monstruoase libații familiale. Prin modul tradițional de desfășurare, acesta e, de fapt, pînă în cele mai mici amănunte, un adevărat ospăț al vampirilor, la care abatele Desportes pare a-și invita cititorul. Absorbția periodică a sîngelui omenesc nu pare a ține de un capriciu sau de un accident individual. Ea constituie un imperativ cvasibiologic, căruia poporul evreu nu i se poate
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
mai bună de a se întîlni decît la masa luată împreună. Era un semn care părea că ridică unirea la rang de unitate. Era deci un sentiment universal, religia a făcut din el fundamentul marii sale taine; și, cum orice ospăț, care satisface instinctul tuturor, înseamnă împărtășanie din aceeași cupă, religia a vrut ca această comuniune să fie un ospăț. Hrana este necesară și pentru spirit, și pentru trup. Același organism slujește și pe unul, și pe celălalt. La un astfel
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
la rang de unitate. Era deci un sentiment universal, religia a făcut din el fundamentul marii sale taine; și, cum orice ospăț, care satisface instinctul tuturor, înseamnă împărtășanie din aceeași cupă, religia a vrut ca această comuniune să fie un ospăț. Hrana este necesară și pentru spirit, și pentru trup. Același organism slujește și pe unul, și pe celălalt. La un astfel de ospăț, oamenii devin un singur om, potolindu-și foamea cu o aceeași hrană, toată pentru toți [...] Din boabele
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
satisface instinctul tuturor, înseamnă împărtășanie din aceeași cupă, religia a vrut ca această comuniune să fie un ospăț. Hrana este necesară și pentru spirit, și pentru trup. Același organism slujește și pe unul, și pe celălalt. La un astfel de ospăț, oamenii devin un singur om, potolindu-și foamea cu o aceeași hrană, toată pentru toți [...] Din boabele de grîu și de struguri se fac aceeași pîine și același vin, tot așa cum această pîine și acest vin mistic, puse nouă pe
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
duminica, joia dinaintea nunții mireasa era adusă cu alai la casa mirelui. Se spune că În această scurtă perioadă s-ar testa calitățile ei de gospodină. Mirele era Însoțit În alaiul lui de druște, vornici și nași. După un mic ospăț la casa miresei, acesteia i se da zestrea care se Încărca În care trase de boi cărora li se puneau În coarne colaci și ștergare. Zestrea se punea Într-o ladă mare (coastăn), sau În mai multe, În funcție de situația ei
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
despre noroc și nenoroc; * divinizarea; * încercări de a controla vremea; * interpretarea viselor; * credințe și povestiri; * proverbe, zicători; * poezie/retorică; * vindecare, practici, medicină; * obiceiuri legate de nașterea copiilor; * ritualuri de trecere; * muzică, ritm, dans; * joc; * jucării; * ritualuri de înmormântare, de jale; * ospețe; * podoabe corporale; * coafuri; * mituri despre dragoni; * creație, mituri despre sfârșitul lumii. D. Tehnologie: * adăpost; * controlul focului; * unelte, fabricarea de unelte; * arme, suliță; * containere; * gătit; * pârghie; * legarea materialelor între ele (cu sfoară, de exemplu), realizarea țesăturilor. 1. 3.2. Inovația culturală
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
a pururea cu noi; pe cînd viețuitoarea dinainte te rog să iei aminte! n-ar fi în stare să ne facă, zău, nicicînd un rău... Ba poate chiar ții minte ce te-nvăț? ne-am înfrupta din ea la vreun ospăț. În schimb, Cotoiul, fiule e-o cutră, ce prin cruzime sau prin viclenie își bizuie pe șoareci, cum toată lumea știe, întreaga lui bucătărie. Să nu mai judeci lumea, băiete, după mutră!" (La Fontaine, Fables) Observăm că fabula în general restrictivă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
însuți, că „trezia” înseamnă provocare întru (re)cunoaștere și întru anticipare a ceea ar trebui să fie menirea unui artist. Iar acest proces al zămislirii nu putea trece decât prin „necuvânt”, prin „necreat” și, ca „Iărâmă”, firește, înspre un generos „ospăț al minții”. Cu-atât este mai merituoasă recunoașterea, sinceră și nedisimulată, cel mai frumos dar, ca o prosternare în fața unui prinț al poeziei românești. Bucuria de a se adăpa la fântâna dătătoare de miresme a poeticului nichitian a avut un
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
pămîntul și cerul și marea, Soarele-n veci călător și luna rotată și plină, Stelele toate, ale cerului zodii și mîndra-i cunună, [...] Plăsmuie două frumoase cetăți locuite de oameni, 480 Unde se văd niște nunți și chef de nuntași și ospețe, Și-unde sub zarea de facle miresele ies din iatacuri Și sînt pornite-n oraș. Și cîntec de nuntă răsună Tare, la horă se prind jucăușii și-acolo-ntre dînșii Fluiere și alăute țin hangul. Femei grămădite 485 Stau în
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Nu mai aveam nici o grijă în privința mea; alții se însărcinaseră să-mi poarte de grijă. Mergeam astfel cu inima ușoară, liberă de această povară. Tot ceea ce vedeam în cale mi se părea chezășia viitoarei mele fericiri. În case îmi închipuiam ospețe rustice; pe cîmpuri, jocuri nebunatice; de-a lungul apelor scăldări, plimbări, pescuit; în pomi, roadele cele mai gustoase; la umbra lor voluptoase îmbrățișări; pe munți, hîrdaie cu lapte și smîntînă, o trîndăvie fermecătoare, pacea, simplitatea, plăcerea de a merge fără
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
dai un prânz sau o cină, nu-i invita pe prieteni, nici pe frați, nici rudele, nici vecinii bogați, ca nu cumva să te invite și ei la rândul lor și asta să-ți fie răsplata. Dimpotrivă, când dai un ospăț, invită-i pe cei săraci, etc.» (Lc 14,12-13). Eu auzeam aceste vorbe, fiindcă el era acolo aproape. Atunci fratele care servea l-a întrebat pe guardian: «Atunci, pe cine să chem?». El i-a răspuns: «Fă cum îți spune
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
acum încolo numai cu sufletul, în imaginație așadar, implicându-se atât cât să poată gusta plăcerea, dar luând totodată o înțeleaptă distanță. Asemeni poetului care elogia viața la țară din mijlocul forului dar care, coborât la rusticitate, ajungea să regrete ospățurile lui Mecena, eroul lovinescian descoperă în horațianism o mixtură de scepticism și idealizare foarte potrivită cu temperamentul său pasiv, înclinat la visare. Astfel, deși atribuia iubirii "un caracter mistic, de eternitate", ce-l condamna să fie victimă sigură a "eternului
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Buruienile și ierburile se vestejiră, copacii se uscară și nu mai dădură muguri și mlădițe noi. Pășunile se vlăguiseră, izvoarele secătuiră. În țară se răspîndi foametea, astfel încît oamenii și zeii piereau de foame. Marele zeu al Soarelui orîndui un ospăț și pofti pe cei o mie de zei. Ei mîncară dar nu-și astîmpărară foamea, ei băură dar nu-și potoliră setea”. Lucrurile se reglementează, în cele din urmă, prin eforturile comune ale zeilor mari, de sus, și ale vietăților
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
grăbit cu batista din dantelă. Tata, din capul mesei, vorbea încontinuu, politică și numai politică, aruncând priviri furișe spre fiică-sa. Din celălalt capăt al mesei, străbunica, stăpâna casei, foarte preocupată să-și încarce farfuria din toate felurile rămase de la ospățul de nuntă, ofta din când în când aprobativ spre nepotul ei, tata. Și bunica și străbunica, îmbrăcate în negru, aveau un mod de a-și ține capul cu un fel de autoritate jignită. Ani de zile îi serviseră umile pe
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
îți începi slujba de tălmaci? se miră colegul, zâmbind. Tăcură un timp, apoi ca la un gând năstrușnic, prietenul spuse râzând: — Tu mustață, eu mustață, tu smead, eu smead, hai să ne schimbăm hainele și merg eu la exaporit, la ospăț în locul tău, să fiu tălmaci în franțuzește. Se lasă noaptea și nu ne-or cunoaște, că avem și aceeași statură. Locul tău este lângă nevestică. E păcat s-o faci să plângă, așteptându-te. Când unchiul Nicos s-a strecurat
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și mulțimea tipsiilor de aramă și de argint aurit gata să fie puse pline în fața celor veniți, se înspăimântă și se duse repede în chilioara ce-i fusese rezervată ca să-și pregătească ierburile de leac pentru indigestiile ce vor urma ospățului din seara aceea. Valahii ăștia mănâncă prea mult, lucruri prea... grele, își termină gândul doctorul înghițindu-și saliva, doar la amintirea mirosurilor din cuhnie. Freca încetișor într-un fel de macorteață mititică frunzulițe și floricele uscate până le făcea pulbere
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Mogoșoaia grădinile își revărsau prinosul de floare până spre lacul albit de nuferi. Mâine e praznicul Sfinților Mari Împărați Constantin și Elena, cei deopotrivă cu apostolii, și după sfânta liturghie de la Mitropolie, unde este și zi de hram și după ospățul de la curte, Constantin Vodă, plecând spre Târgoviște, va poposi spre seară pentru trei zile aci la palat. Pentru asta, doamna Stanca și prințul Ștefan veniseră să vadă dacă toate pregătirile erau pe măsura celor așteptați. Frățiorul mai mic, beizadea Mateiaș
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
scos și clanțele de la uși, că erau din alamă aurită și aveau pe deasupra lucrătură din filigran de argint cu vulturul cantacuzinesc din aur. — Auzi, să scoață și clanțele de la uși! Doamne ferește, se pomeni spătarul Mihai exclamând, pe când era la un ospăț domnesc. —Ți-o fi părând rău după clanțe, se miră marele stolnic Constantin. Și ca și cum ar fi știut despre ce este vorba, se băgă neîntrebat și marele ban Constantin Știrbei, văr după mamă cu Ștefan Vodă: — Cine spune că au
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pe gânduri marele spătar. — Da, da, Constantin Știrbei, se bucură stolnicul, pentru că într-o clipă înțelese că acesta era omul de care aveau nevoie. Doamna Păuna făcu câțiva pași, deschise ușa și porunci unui dorobanț să-l aducă din sala ospățului pe domnia sa banul Constantin Știrbei. Banul intră în spătărie și, deși bătrân, mersul său elastic și expresia șireată a feței stârniră admirația spătarului. — În cât timp poate să ajungă domnia ta la Stambul? spuse doamna Păuna direct, după ce răspunse la salutul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
adăugă banul Știrbei ieșind pe ușă. Rămași singuri Cantacuzinii între ei, o stânjeneală grea îi făcea pe fiecare dintre cei patru să-și audă zvâcnind sângele. Spătarul fu primul care nu mai suportă și rupse tăcerea: — Ar fi bine ca ospățul din sala mare să se sfârșească, cred că măria ta ar trebui să te duci acolo; cât despre mine, înțeleg că astăzi nu mai am ce face aci, aș merge la vecernie la Mitropolie. Înțeleg că mâine Curtea nu mai
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
se luptă cu arme egale; cei fără experiență trebuie să ia seama. Dacă unele averi se prăbușesc, se ridică altele. Se citează un jucător foarte îndemânatic și norocos, arhimilionar, ce dă serate din O mie și una de nopți și ospețe de Balthazar; care construiește castele, spitale, biserici! Acest ales nu a întâlnit încă o soartă contrară; se spune că pe portalul uneia dintre cele mai fastuoase locuințe ale sale e sculptat un joc de cărți în evantai cu un as
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
semințe de viermi de mătase) se duseseră să facă o excursie în împrejurimile Bucureștiului, pe heleștee pline de raci și de broaște; soseau înarmați cu instrumente de tot felul; astfel realizară curând un pescuit abundent, din care își promiteau un ospăț copios. Zadarnică speranță! Niște țărani urmăriseră cu indignare surdă prinderea și băgarea în saci a broaștelor; românii au o repulsie invincibilă pentru aceste animale cu sânge rece. E o carne scârboasă; prejudecățile religioase interzic folosirea lor și chiar contactul cu
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]