1,898 matches
-
timp de o săptămână la toate materiile, rezolvând astfel spinoasa problemă a ascultatului pe timp de șase zile! * În clasa a V-a, năzbâtiile noastre nu prea au excelat. Totuși, s-au petrecut câteva întîmplări, nu extraordinare, dar care merită osteneala de a mă opri la ele. Printre colegii de curs inferior, care veniseră cu noi la modern, era și Constantinescu Teodor, zis Chiorul, un băiat foarte simpatic și cu ochi frumoși chiar, dar poreclit astfel pentru că, de câte ori era ascultat, căsca
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
semnele exterioare nu i se păruseră a avea vreo importanță Într-o Întâlnire care nu avea cum să devină dialog. Nu era o negociere și nu era o solie adevărată. Era doar o tentativă orgolioasă de intimidare, ce nu merita osteneala adunării Sfatului domnesc. De fapt, Sfatul fusese adunat pentru ceea ce avea să urmeze. - Care e numele tău, solule? Întrebă domnitorul, cu aceeași curiozitate, ca și cum ar fi fost vorba de un musafir sosit dintr-o țară exotică, plin de daruri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
niște surori, cu toată curăția. 3. Cinstește pe văduvele care sunt cu adevărat văduve. 4. Dacă o văduvă are copii sau nepoți de la copii, aceștia să se deprindă să fie evlavioși întîi față de cei din casa lor, și să răsplătească ostenelile părinților, căci lucrul acesta este plăcut înaintea lui Dumnezeu. 5. Cea cu adevărat văduvă, care a rămas singură, și-a pus nădejdea în Dumnezeu, și stăruiește, zi și noapte, în cereri și rugăciuni. 6. Dar cea dedată la plăceri, măcar că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85043_a_85830]
-
este drept, cît voi mai fi în cortul acesta, să vă țin treji, aducîndu-vă aminte de lucrurile acestea, 14. căci știu că dezbrăcarea de cortul meu va veni deodată, după cum mi-a arătat Domnul nostru Isus Hristos. 15. Îmi voi da osteneala dar, ca și după moartea mea, să vă puteți aduce totdeauna aminte de aceste lucruri. 16. În adevăr, v-am făcut cunoscute puterea și venirea Domnului nostru Isus Hristos, nu întemeindu-ne pe niște basme meșteșugit alcătuite, ci ca unii care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85049_a_85836]
-
pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, și de la Domnul Isus Hristos. 2. Mulțumim totdeauna lui Dumnezeu pentru voi toți, pe care vă pomenim necurmat în rugăciunile noastre; 3. căci ne aducem aminte fără încetare, înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, de lucrarea credinței voastre, de osteneala dragostei voastre și de tăria nădejdii în Domnul nostru Isus Hristos! 4. Știm, frați prea iubiți de Dumnezeu alegerea voastră. 5. În adevăr, Evanghelia noastră va fost propovăduită nu numai cu vorbe, ci cu putere, cu Duhul Sfînt și cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85042_a_85829]
-
ce-și crește cu drag copiii. 8. Astfel, în dragostea noastră fierbinte pentru voi, eram gata să vă dăm nu numai Evanghelia lui Dumnezeu, dar chiar și viața noastră, atît de scumpi ne ajunseserăți. 9. Vă aduceți aminte, fraților, de osteneala și munca noastră. Cum lucram zi și noapte, ca să nu fim sarcină nici unuia din voi și vă propovăduiam Evanghelia lui Dumnezeu. 10. Voi sunteți martori, și Dumnezeu de asemenea, că am avut o purtare sfîntă, dreaptă și fără prihană față de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85042_a_85829]
-
dinainte că vom avea să suferim necazuri, ceea ce s-a și întîmplat, cum bine știți. 5. Astfel, în nerăbdarea mea, am trimis să-mi aducă știri despre credința voastră, de teamă ca nu cumva să vă fi ispitit Ispititorul, și osteneala noastră să fi fost degeaba. 6. Dar chiar acum a venit Timotei de la voi la noi, și ne-a adus vești bune despre credința și dragostea voastră, că totdeauna păstrați o plăcută aducere aminte despre noi, și că doriți să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85042_a_85829]
-
Lina la Prundeni, în ziua scenei celei mari, lucrurile nu mergeau bine. Lina nu încetase de a se duce acolo aproape regulat de două ori pe săptămână. Nu de plimbare ca altădată, ci de mare nevoie și cu adaosul unei osteneli la toate celelalte. Așadar, starea Lenorei nu se mărginise la scena cunoscută. Nu fusese, cum s-ar fi putut crede, un apogeu al supărărei, ci numai primul semnal de alarmă al unei stări prelungite. Lenora urmase să aibă mult timp
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
știa deloc contabilitate, dar copia cu bunăvoință. Doru, la început, se arătase plictisit de prezența ei. Mereu nevoit să facă pe cavalerul, când era așa de supărat și ocupat. Mereu pe drumuri, ducînd-o și aducînd-o. Nu putea însă ocoli nici o osteneală, deoarece Lenora o luase subt ocrotirea ei în așa fel că devenise persoană inviolabilă, în urmă Doru, față de serviciile aduse de prezența ei, începuse a o mai îngădui; totuși simțea nevoia să pună capăt balamucului care era pe capul lui
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
o sămânță care putea fructifica în gândul altuia. Tăceau chiar în mintea ei orișice gânduri. Le păstra, le învăluia cu grijă, ca pe un coș cu fructe de toamnă, ca să le aducă întregi și proaspete. Nu mai purta grija și osteneala de a înțelege, ci nădejdea de a dărui cugetarea și apoi de a o primi înapoi ci pe o bucurie. ..... timid al ..... ei, melodia va trece în strunele de orgă. Din mișcarea unduioasă a gesturilor ei feminine, sforțarea de a
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
de poticnire, pentru ca slujba noastră să nu fie defăimată. 4. Ci, în toate privințele arătăm că suntem niște vrednici slujitori ai lui Dumnezeu, prin multă răbdare, în necazuri, în nevoi, în strîmtorări, 5. în bătăi, în temnițe, în răscoale, în osteneli, în vegheri, în posturi; 6. prin curăție, prin înțelepciune, prin îndelungă răbdare, prin bunătate, prin Duhul Sfînt, printr-o dragoste neprefăcută, 7. prin cuvîntul adevărului, prin puterea lui Dumnezeu, prin armele de lovire și de apărare, pe care le dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85045_a_85832]
-
14. Nu ne întindem prea mult, ca și cînd n-am fi ajuns pînă la voi, căci în adevăr, pînă la voi am ajuns în Evanghelia lui Hristos. 15. Nu ne lăudăm peste măsura noastră, adică, nu ne lăudăm cu ostenelile altuia, ci avem nădejdea că, dacă credința voastră crește, va crește și cîmpul nostru de lucru între voi, nespus de mult, după măsura noastră. 16. Așa că vom putea propovădui Evanghelia și în ținuturile care sunt dincolo de al vostru, fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85045_a_85832]
-
Sunt ei Evrei? Și eu sunt! Sînt ei Israeliți? Și eu sunt! Sunt ei sămînță a lui Avraam? Și eu sunt! 23. Sunt ei slujitori ai lui Hristos? - vorbesc ca un ieșit din minți - eu sunt și mai mult. În osteneli și mai mult; în temnițe, și mai mult; în lovituri, fără număr; de multe ori în primejdii de moarte! 24. De cinci ori am căpătat de la Iudei patruzeci de lovituri fără una; 25. de trei ori am fost bătut cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85045_a_85832]
-
în călătorii, în primejdii pe rîuri, în primejdii din partea tîlharilor, în primejdii din partea celor din neamul meu, în primejdii din partea păgînilor, în primejdii în cetăți, în primejdii în pustie, în primejdii pe mare, în primejdii între frații mincinoși. 27. În osteneli și necazuri, în priveghiuri adesea, în foame și sete, în posturi adesea, în frig și lipsă de îmbrăcăminte! 28. Și, pe lîngă lucrurile de afară, în fiecare zi mă apasă grija pentru toate Bisericile. 29. Cine este slab, și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85045_a_85832]
-
păstrat chiar înțelepciunea. 10. Tot ce mi-au poftit ochii, le-am dat; nu mi-am oprit inima de la nici o veselie, ci am lăsat-o să se bucure de toată truda mea, și aceasta mi-a fost partea din toată osteneala mea. 11. Apoi, cînd m-am uitat cu băgare de seamă la toate lucrările pe care le făcusem cu mîinile mele, și la truda cu care le făcusem, am văzut că în toate este numai deșertăciune și goană după vînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
-
nenorocită, și el are un fiu, fiului nu-i rămîne nimic în mîini. 15. Cum a ieșit de gol din pîntecele mamei sale, din care a venit, așa se întoarce, și nu poate să ia nimic în mînă din toată osteneala lui. 16. Și acesta este un mare rău, anume că se duce cum venise; și ce folos are el că s-a trudit în vînt? 17. Ba încă, toată viața lui a trebuit să mănînce cu necaz, și a avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
-
de mîncare curate, căci mare este Numele Meu între neamuri, zice Domnul oștirilor. 12. "Dar voi Îl pîngăriți, prin faptul că ziceți: Masa Domnului este spurcată, și ce aduce ea este o mîncare de disprețuit!" 13. Voi ziceți: Ce mai osteneală!" și o disprețuiți, zice Domnul oștirilor și aduceți ce este furat, șchiop sau beteag: "Iată darurile de mîncare pe care le aduceți! Pot Eu să le primesc din mîinile voastre? zice Domnul. 14. "Nu! blestemat să fie înșelătorul, care are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85113_a_85900]
-
a făcut să crească: 7. așa că nici cel ce sădește, nici cel ce udă nu sunt nimic, ci Dumnezeu care face să crească. 8. Cel ce sădește și cel ce udă, sunt totuna și fiecare își va lua răsplata după osteneala lui. 9. Căci noi suntem împreună lucrători cu Dumnezeu. Voi sunteți ogorul lui Dumnezeu, clădirea lui Dumnezeu. 10. După harul lui Dumnezeu, care mi-a fost dat, eu, ca un meșter-zidar înțelept, am pus temelia, și un altul clădește deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
este păcatul, și puterea păcatului este Legea. 57. Dar mulțumiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne dă biruința prin Domnul nostru Isus Hristos! 58. De aceea, prea iubiții mei frați, fiți tari, neclintiți, sporiți totdeauna în lucrul Domnului, căci știți că osteneala voastră în Domnul nu este zadarnică. $16 1. Cît privește strîngerea de ajutoare pentru sfinți, să faceți și voi cum am rînduit Bisericilor Galatiei. 2. În ziua dintîi a săptămînii, fiecare din voi să pună deoparte acasă ce va putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
cheamă, Majestatea Voastră? — Ai vrea să fii amabilă să-mi reamintești? Dacă vreau? A mai avut cineva de pe acest tărâm norocul să-l audă pe Fiul Cerului spunând „Ai vrea să fii amabilă“? — Haide! Cum te cheamă? La ce bun osteneala? — Majestatea Sa vrea să se ostenească. — Ar fi mai bine să nu o facă. O să-i dea coșmaruri. — Cum așa? — Habar nu am dacă mă voi transforma într-o fantomă bună. Iar o fantomă rea îi bântuie pe cei vii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
care, fără să-mi dau seama în ce fel, mi-o doream în acea clipă cu ardoare: pe trotuar, un pavagiu se odihnea mîncînd un castravete. Lepădase lîngă cuburile de granit barosul gros și se sprijinea cu brațul pe genunchi. Osteneala grea din trup îl abandona clipei, plin de rostul propriei sale existențe. Cred că începusem să sufăr din pricina unui trai din cale afară de trîndav. Amestecînd în dragostea ei mila, mama înlătura din calea mea spinii, fără a cugeta mai mult
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Știam că era o cerere nerezonabilă, dar, după ce l-am onorat, în repetate rânduri, trimițând palanchinuri și escorte, am considerat că de data asta ar fi mult mai elegant - și mai plăcut - dacă el era cel care-și dădea puțină osteneală ca să mă întâlnească. De-asta l-am invitat atât de neașteptat în acest loc. Dar, cum era de așteptat, Shoha nici măcar nu s-a prefăcut bolnav. A alergat pe munte de îndată. Cu doi călugări mergând în frunte și însoțitorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
expresie întrebătoare, iar tăcerea stranie a nopții îi făcea glasul să răsune ușor înfiorat. Atât Hayato, cât și Osaki fură cuprinși de o senzație de neliniște. — Așa este, răspunse Hayato. — Ați acceptat deja invitația, stăpâne? — Da. De vreme ce și-a dat osteneala să-mi trimită o invitație, i-am expediat un mesager cu acceptul meu. Când ați trimis mesagerul, stăpâne? — Astăzi, pe la amiază. — Atunci, trebuie să fie exact vicleșugul la care mă așteptam! — Vicleșug? — Mâine dimineață, nu trebuie să mergeți nici în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
în grabă, din Shizugatake pentru a vorbi el. Nagahide era un vizitator de vază, iar Hideyoshi îl trata cu o reală politețe. — Nici nu mai știu ce să spun acum, zise el. De azi dimineață, ți-ai dat foarte multă osteneală. Cu aceste câteva cuvinte, începu să împartă postul de comandă cu Nagahide, ulterior întrebându-l despre situația inamicului și relieful regiunii. Din timp în timp, glasurile vesele se auzeau în vântul de noapte, care sufla peste culmea muntelui. Tot atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
ascunde temerile. Adunându-se laolaltă, priviră scrisoarea de la Gamo. Nu încape nici o îndoială, spuse unul, pare să fie scrisă de mâna lui. — Nu se poate face nimic altceva, replică un altul. Dacă Seniorul Shonyu și Seniorul Gamo și-au dat osteneala să ducă atât de departe problema, nu-i putem refuza. Și astfel, se luă hotărârea ca Nobuo să fie însoțit la Otsu de cei patru vasali superiori. A doua zi, Nobuo porni spre Otsu. Când ajunse la Templul Onjo, Gamo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]