4,332 matches
-
realitatea înconjurătoare, de gradul de adecvare a relațiilor individuale psiho-voliționale; dependenții de alcool și stupefiante, cei din urmă fiind expuși în primul rând autovictimizării; imigranții, psihicul acestora fiind afectat de probleme de ordin comunicațional, de lipsa mijloacelor materiale și de ostilitatea băștinașilor; etnicii care se confruntă cu problema integrării sociale din partea lor, și a discriminării rasiale din partea majoritarilor; indivizii normali dar cu inteligența redusă, nu au capacitatea de a anticipa rezultatele acțiunilor lor în raport cu influențele mediului; indivizii temporar deprimați la care
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
bolnav”, când „non-bolnav”; este vorba de un refugiu, sau o „fugă de sănătate”; o veritabilă plăcere a bolii, sau „plăcerea de a fi bolnav” la care se asociază o „reacție negativă față de tratament”, o respingere sau chiar refuzul manifestat ca ostilitate față de acesta; e) boala-salvatoare este legată de ideea că „suferința” reprezintă un eveniment deosebit în viața persoanei, eveniment care îi pune la încercare propria sa existență, în sensul că „o exaltează”, o „iluminează” sau o „eliberează”; gândirea creștină consideră boala
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dobândite de caracter, întâlnite în cursul evoluției clinice a nevrozelor, al unor procese organice cerebrale, în psihoze etc. Agresivitatea și violența Agresivitatea și violența ocupă un loc important în tematica psihopatologiei. Pentru O. Klineberg, cuvântul de „agresiune” presupune noțiunea de „ostilitate”. Ostilitatea are o conotație negativă, pe când agresivitatea este orientată într-o anumită direcție sau asupra unui obiect precis. Trebuie făcută deosebirea între agresivitate și actul agresiv. Agresivitatea face parte din componentele psiho-afective și comportamentale ale persoanei umane, ca un potențial
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de caracter, întâlnite în cursul evoluției clinice a nevrozelor, al unor procese organice cerebrale, în psihoze etc. Agresivitatea și violența Agresivitatea și violența ocupă un loc important în tematica psihopatologiei. Pentru O. Klineberg, cuvântul de „agresiune” presupune noțiunea de „ostilitate”. Ostilitatea are o conotație negativă, pe când agresivitatea este orientată într-o anumită direcție sau asupra unui obiect precis. Trebuie făcută deosebirea între agresivitate și actul agresiv. Agresivitatea face parte din componentele psiho-afective și comportamentale ale persoanei umane, ca un potențial de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
limita gradului oferit de oligofrenie. Din punct de vedere psihogenetic, factorii psihopatologici incriminați în geneza acestor tipuri de sindroame psihopatologice sunt următorii: - constituția heredo-psihică de tip dezechilibrat, - inducția modelului parental (familie dezorganizată, răul model, frustrări, carențe educaționale), - rezonanța psihogenă (respingere, ostilitate, excludere, agresivitate în familie), - carența de autoritate (absența modelului, incapacitatea de a putea dobândi un rol), - mediul social de supraviețuire, - episoadele spectaculare și accidentale ale vieții, cu valoare reactivă, care vor conduce la anumite „fixații caracteriale” patogene. Sindroamele afective Sindroamele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
semnul unui debut al disociației schizofrenice (variații ale dispoziției afective, lene, tendință la izolare etc.). c) La adulți, tulburările de comportament, pot fi semnul unui acces periodic iminent (maniacal sau depresiv-melancoliform), el poate anunța organizarea unor stări de tip delirant (ostilitate, neîncredere, gelozie). Se mai notează modificări patologice de comportament în fazele de debut ale PGP, la alcoolicii cronici și toxicomani. d) La persoanele în vârstă, schimbarea comportamentului este legată de slăbirea generală a proceselor intelectuale, de dificultățile de adaptare etc.
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
delir apare mai ales la bătrâni și în demențele presenile. 10) Delirul simbiotic Acesta se mai numește și „delir în doi” (folie à deux). De regulă, un bolnav delirant se lovește de o atitudine de neînțelegere, de respingere sau de ostilitate agresivă și izolare din partea celor din jurul său. Rareori însă acest bolnav delirant găsește o acceptare din partea unei persoane apropiate din anturajul său, care începe ca să participe activ la viața delirantă a bolnavului, sfârșind prin a-și însuși convingerile acestuia. În
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
delirantă. Ulterior se constată schimbarea modului de existență a bolnavului, acesta fiind în totalitate preocupat de efortul de „realizare” practică a propriilor sale idei delirante (erotice, reformiste, pasionale, de prejudiciu etc.), Treptat se ajunge la o stare de tensiune, de ostilitate deschisă, între persoana bolnavului și lumea exterioară, care se va adânci progresiv, declanșând conflicte sau chiar acte de agresivitate antisocială. Regresiunea personalității Starea de tensiune psihică duce, în timp, la o epuizare internă a forței psihice a bolnavului, precum și la
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fi: credulitatea, confuzia între dorință și experiență, minciuna (tendința la mitomanie), teama în fața evenimentelor neobișnuite ale vieții, atitudini defensive, compensări inadaptate. R. Perron notează la această categorie de indivizi, diferite tipuri de reacții, cum ar fi următoarele: reacții de compensare, ostilitate față de anturaj, admirație pentru persoanele mai bine dotate și dorința de „a face” și de „a fi” ca ei, atitudine generală de pasivitate, regresiune, reacții paradoxale în cazurile de eșec sau de reușită, aderență la un model de gratificare infantilă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dat de sentimentul nesiguranței, neliniștea dată de pierderea încrederii în lume, în instituțiile sociale, resimțite ca o amenințare a persoanei și a vieții individuale. Această stare de angoasă va trezi suspiciuni care vor duce la o alterare a relațiilor interumane, ostilitate, neîncredere, suspectare reciprocă. Resimțind ca ostilă lumea, nesigură, amenințătoare, incapabilă de a-i mai oferi un suport moral și material, grupul uman, va apela, ca „soluții” la conduitele de refugiu. Într-o primă etapă va încerca să-și explice starea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sunt cunoscute din cele mai vechi timpuri, că ele s-au manifestat în forme deosebit de variate, exercitând prin prezența lor o importantă influență asupra stării de spirit sociale. Întotdeauna societatea a adoptat o atitudine de rezervă, de frică sau de ostilitate deschisă față de grupele de indivizi atinși de psihoze colective. Prin manifestările lor ei apăreau complet diferiți de restul societății, fapt care a dus la convingerea că la baza psihozelor colective stă o etiologie ocultă, în raport cu influențele malefice care acționează din
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
durată, cu consecințe negative atât pentru persoanele „intrate” în noul lor mediu socio-cultural, cât și pentru autohtoni, care se vor simți incomodați de cei nou-veniți. Aceste „întâlniri” cu caracter de „interculturalitate” va fi sursa unor ciocniri, conflicte sau situații de ostilitate deschisă. Care sunt raporturile persoanelor care emigrează cu noul lor mediu socio-cultural? Aceste raporturi decurg din modalitatea în care emigrantul percepe țara gazdă în raport cu țara sa de origine și de modalitatea în care este perceput emigrantul în țara gazdă de către
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
au surse în nemulțumirile și frustrările existente în țara sa de origine și pe care le proiectează ca „posibilități” reale și sigure în țara gazdă. Însă nu întotdeauna aceste expectative sunt valide, realizabile. Emigranții sunt întâmpinați cu rezerve, chiar cu ostilitate, adesea refuzați. Aceasta va reprezenta o frustrare mai puternică decât cea resimțită în țara de origine. Cei care se adaptează, vor suferi o „schimbare notabilă a identității” adoptând noile norme de comportament și gândire, specifice modului socio-cultural al țării gazdă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
din logică și psihologie. Între 1901 și 1916 a fost profesor la Göttingen. Din 1916 i-a urmat la catedră lui H. Rickert la Freiburg im Breisgau, unde a rămas până la pensionare (1928). A murit la 27 aprilie 1938. În ciuda ostilității cu care l-a înconjurat regimul nazist, n-a vrut să se expatrieze. În timpul vieții a publicat doar câteva opere importante: Idei pentru o fenomenologie pură și o filosofie fenomenologică (Ideen zu einer reinen Phänomenologie und phänomenologischen Philosophie, 1913). În
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de a se supune autorității, docilitatea lor se prezintă ca un comportament profund înrădăcinat, ca un impuls predominant de natură etnică, afectivă și socială. Concluzia esențială a studiului său, crede psihosociologul american, este aceea că oamenii obișnuiți, despovărați de orice ostilitate, au tendința să se achite pur și simplu de sarcinile lor, devenind agenți ai unui atroce proces de distrugere. Dacă autoritatea le cere să facă ceva împotriva normelor fundamentale ale moralei, rari sunt cei care posedă resurse interioare pentru a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
învățământul superior a dus la înrăutățirea climatului universitar. S-a realizat astfel o infiltrare de agenți printre cadrele didactice. A apărut o sursă de tensiune permanentă între vechii profesori și cei nou-veniți. Aceștia se simțeau în inferioritate, ceea ce le ascuțea ostilitatea, favorizând apariția intrigii, bârfei, a delațiunii (mă gândesc la sensul franțuzesc al acestui cuvânt: „denunț secret în vederea unei recompense”). Ei doreau să scape de persoane cu care comparația îi defavoriza. Mai târziu a apărut și dorința avansării rapide în ierarhia
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
producție, care reprezintă un mod de a prezerva și spori puterea. Un astfel de „dispreț” față de bunurile de consum îl regăsim și în relația dintre furnizori/vânzători și clienți, în care aceștia din urmă sunt tratați cu indiferență sau cu ostilitate. În socialismul real, orice bun care nu revine la centru, care este vândut/consumat reprezintă o scăpare de sub control, o diminuare a puterii. Cea mai sigură formă de a nu vinde produse, de a nu le înstrăina este de a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în persoanele care conduceau, mai ales în clanul Ceaușescu, era mult mai mică decât în instituții sau în ideologia comunistă. Acolo unde nu mai există încredere și nici interes (ca în cazul nomenclaturii), perceperea imoralității sistemului creează insatisfacție, dezgust și ostilitate sau revoltă, ce e mai mult decât lipsa de încredere, aspect asupra căruia nu m-am oprit deloc. Fenomenul cozii focalizează atenția asupra inechității distribuției bunurilor centralizate de sistem ca sursă a imoralității regimului, considerând că regimul se legitimează, în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
aspirații, opțiuni profesionale etc. Dintre cele mai cunoscute chestionare/inventare de personalitate enumerăm: - Inventarul de personalitate 16 PF (R.B. Cattel); - Inventarul de personalitate Freiburg - FPI; - Inventarele de personalitate ale lui Eysenck; - Chestionarul caracterologic al lui Gaston Berger; - Chestionarul O - de ostilitate; - Chestionarul de anxietate morală (L.R. Good și Catherine C. Good); - Chestionarul W‑M (Woodworth‑Mathews); - Inventarul de temperament Guilford‑Zimmerman; - Chestionarul de personalitate Guilford‑Zimmerman; - Chestionarul de temperament Strelau - STIR; - Bateria G.C. Bontilă; - Chestionarul pentru determinarea temperamentului (elaborat de D.
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și tulburări de comportament; - debut școlar necorespunzător care determină dificultăți în învățarea actului lexic, grafic și de calcul; - tulburări/carențe afective care determină inhibiția proceselor intelectuale (frica de eșec, reacții și atitudini agresive din partea părinților sau cadrelor didactice, atitudine de ostilitate sau de pasivitate etc.); - carențe educaționale și culturale datorate unui mediu social sau familial deficitar sau consecutive unor programe de școlarizare inadecvate. Sintetizând concluziile diferitelor cercetări în domeniu (A. Rey, J.L. Faure, G. Artur, L. Moor, apud Păunescu și Mușu
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
ca în cazul așa‑numiților „idioți‑savanți”); - din punct de vedere afectiv, prezintă un grad accentuat de imaturitate și labilitate manifestate prin crize de plâns, negativism față de anturaj, indiferență, izolare, atașament exagerat față de persoanele care se ocupă de ei, puerilism, ostilitate; au o mare nevoie de securitate, iar în situații de abandon din partea părinților (singurul lor sistem de referință și singura experiență relațională) prezintă conduite reactive pe fondul cărora se pot dezvolta structuri mentale obsesive, fobice sau ipohondrice, deliruri de revendicare
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
inițiativa și respectul de sine, fiind o sursă de dependență. Frecvent, părinții respectivi, simțindu‑se vinovați, devin exagerat de atenți, transformând copilul într‑un individ dependent și solicitant pentru familie. Uneori, această permanentă solicitare va genera reacții de nemulțumire și ostilitate din partea părinților, reacții care‑l vor face pe copil să devină nesigur. Pe acest fond, atunci când va fi confruntat cu greutățile vieții, el nu va fi capabil să le facă față, deoarece nu și‑a format abilitățile necesare cu ajutorul cărora
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
pentru altă clasă”, preocupată fiind de existența categoriilor sociale productive, rurale și urbane, dar mai ales de „țăranul social”, adică „țăranul sărac [...] care avea nevoie de reforme, de ridicare, de transformare”, prin „distrugerea totală a formelor vechi”. De aici decurge ostilitatea față de rămășițele economice feudale, de țărănismul și tradiționalismul conservator, de țăranul patriarhal „cu plete și chimir, care nu știe să citească și stă în poeticul bordei, cântând din trișcă”, dar și față de Neoiobăgia lui C. Dobrogeanu-Gherea, considerându-se că România
POPORANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288959_a_290288]
-
la I.L. Caragiale, ale cărui comedii sunt prețuite mai mult pentru autenticitatea personajelor și a mediului. Cu toate acestea, dacă unele mărturii sunt adevărate, R. ar fi pus la cale, la premiera cu D-ale carnavalului, o zgomotoasă manifestație de ostilitate. Excedat de inflația piesei istorice, falsă și grandilocventă, Sphinx recomandă inspirația din viața societății românești, precum și „compilarea” de „documente omenești”, deziderat ce exclude zugrăvirea de „ființe ideale”. Ironizează „căznitele producțiuni dramatice” ale lui Schiller și teatrul, „ruină măreață”, al lui
RACOVIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289083_a_290412]
-
Aura Buzescu, George Vraca, Romald Bulfinski, Ion Iancovescu ș.a. Debutul ca prozator îl reprezintă romanul Mâl (1934). În 1935 comedia Bursa neagră i-a fost pusă în scenă de George Mihail Zamfirescu la Teatrul Național din Iași; originea dramaturgului stârnind ostilitatea unor cercuri antisemite, acestea au obținut suspendarea spectacolului după doar două reprezentații. În 1939 un scenariu pe care îl realizează după o nuvelă a lui N. Porsenna, Se aprind făcliile, stă la baza unui film realizat în regia lui I.
RACACIUNI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]