1,886 matches
-
situație e asta? Ce caut eu aici? Ajung mult prea repede pe aleea dintre birourile comandamen tului. Îl urmăresc pe Turturică cum trece, cu o figură transpusă, el nu mă vede, are obrajii rumeni, dar e o rumeneală nesănătoasă, de otrăvit. Încerc să văd semne de violență, e greu să-ți dai seama. Chiar dacă aș fi putut să-l Întreb ceva, nu cred că ar fi fost În stare să răspundă. Ce dracu’ se Întîmplă? Intru În oficiul În care mi
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Ceaușescu știu cum să ducă această luptă, trag de timp cu abilitate, În timp ce piața e străbătută de zvonuri menite să șubrezească moralul protestatarilor. Se spune că va avea loc o contraofensivă a forțelor de Securitate, că rețelele de apă sînt otrăvite, că se pregătesc trenuri cu contramanifestanți În alte orașe din țară. Dintre toate aceste noi Încercări de intimidare, singura adevărată e ultima. A doua zi dimineața, pe 21, În gara din Timișoara vor ajunge trenuri cu muncitori din orașele din
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
trăiri), rămînem la geamuri ascultînd (deși se vorbește din ce În ce mai mult despre lunetiști care trag la Întîmplare În clădiri, probabil niște securiști nenorociți - au aruncat În aer o clădire În care se aflau rezervele de sînge destinate răniților din Revoluție, au otrăvit apa În cîteva orașe, vor să arunce În aer cîteva baraje și chiar centrala nucleară de la Cernavodă). Nu ne vine să plecăm de lîngă televizorul În care se Întîmplă ceva incredibil. Timp În care discutăm. Despre Securitate și teroriști, despre
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
e destoinică, a salvat poporul de multe ori. Ce mă, voi n-ați Învățat istorie la școală? Și ăștia din Partid... să nu li se mai dea voie să facă politică. Să-i pună la muncă, că destul ne-au otrăvit viața. (profesorul de chimie) — Păi și cum au desființat-o? Le-au..., dă să spună doctorul. — Mai taci, dom’ne, din gură, n-auziși că are grijă armata? (cineva din spate) — Și oricum vor fi alegeri, trebuie să fie alegeri
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
În București, făcea armata la o unitate de transmisiuni și au primit un ordin să meargă să apere o poștă ori o fabrică de pîine sau nu se știe exact ce de teroriștii care voiau să pună bombe sau să otrăvească apa, știi ce nebunie a fost În zilele alea... Ei bine, tipul ăsta s-a pierdut de trupa lui și a fost prins de niște gărzi care au crezut că e terorist și l-au bătut, l-au dezbrăcat, a
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
ce frică mă cuprinde, de cât ajutor aș avea nevoia acum că vine el. De ce trebuie ca eu să fiu întotdeauna cel care să sufere? E un adevărat iad.“ Resentimente negre, familiare, îi încolțiră în inimă și în gâtlej. „Sunt otrăvit“, se gândi George. — Uite-o pe Alex, spuse Stella, strunindu-și plânsul. George se ridică repede și se îndreptă spre ușă. Mama lui se dădu la o parte, făcându-i loc să treacă. Schimbară între ei o privire fugitivă, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
putut supraviețui într-o lume în care spiritul feroce al lui John Robert exista doar ca să-l insulte în asemenea hal. Pentru prima dată, George simți un suflu de moarte. Relația lui cu Rozanov fusese nefericită chiar de la bun început, otrăvită de gelozie și umilințe, teamă și dorințe frustrate, totuși continuase și constituise, așa cum adeseori asemenea nefericiri pot constitui, o rațiune de existență, un obiectiv al visurilor, un imbold, un pinten, dar nu un pumnal în inimă. George intui în ferocea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
un fel, dominată de John Robert. Dar eram convinsă că în dimineața asta o să vină înapoi, alergând. Și am așteptat. Dar nu a venit. Asta înseamnă fie că a dus-o la Londra, fie direct la aeroport... sau i-a otrăvit mintea împotriva mea; o fi convins-o că sunt un fel de ... intrigantă josnică. — Nu se poate, sări Tom, Hattie n-ar putea niciodată crede una ca asta. Probabil că au plecat. O să... o să-ți scrie, o să vină înapoi. — Prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
plin cu apă. Nu spunea locotenentul Făgurel că de foame mai poți răbda, da’ de sete ba? Și să nu-ți treacă prin cap că ai să găsești o fântână de unde ai să bei apă... ferita Sfântului! Dacă inamicul a otrăvit fântâna? N-ai sfeclit-o? Și apoi, ce îi avea de mâncare la tine să drămăluiești firimitură cu firimitură, că cine știe? Ai plecat în misiune pentru o zidouă și rămâi între dușmani trei-patru zile!... Dacă îi vară sau toamnă
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
învins și orb lângă oglindantoarsă / copilăroasa mască ne revarsă / în împietriri acvatice de toamnă. Între exaltare și hipnoză (hypnotica rodire - imaginile sunt deseori oximoronice: parfume de țărână; vestala aventură; copacii văd cu frunze orbi de cânt / șerpii în logodnă îndulcesc otrăvi -, eul hipersensibil retrăiește Geneza: Mă voi culca acolo lângă râu / în muzica de trestii și smarald, încât dintr-o coastă o femeie lin / răsare vie repetând un mit / mărind uimiri în ochiul adormit / între iertare vină și orfin, vegheată de
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Care cucu? LELLA Cucu Cuculescu, fostul soț, nu fuse împădurit suficient. ȚACHE Și acum? LELLA Acu te conjur să spui: lichidul ăsta incolor, inodor și insifon e cumva...a - păăăă?! ȚACHE Apă. LELLA Apă?!? Huauhî! Om la apă! Am fost otrăvită. Dă repede un compensativ de wiscky că deja văd dublu și-i motiv de dambla prin deces. ȚACHE Aveți rău de spațiu închis? LELLA Nu drăguță. Eu am rău de mare. Și nu te uita ca prostu, că orice apă
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
m-a împins să-i fac curte, fiindcă ― altminteri, nu mă simțeam atras de ea. Am vrut să mi-o fac amantă, dar văzând că nu izbutesc, am lăsat-o în plata Domnului. Din pricina asta fata a încercat să se otrăvească. După câteva săptămnii de suferință în spital, a scăpat cu viață. Un amănunt nelipsit de importanță: viața mea ordonată și cuminte de școlar ținea toată ziua; cum se lăsa noaptea începea cealaltă viață, hoinară și aventuroasă. Această delimitare avea în
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
că ei se așteptau să le povestesc lucruri extraordinare despre mine și aceasta mă punea, cum e de înțeles, în încurcătură. Într-o zi, ducîndu-mă la Fundație să ascult o conferință, am dat peste Ninon, școlărița care încercase să se otrăvească din pricina mea. Era schimbată mult, se îngrășase, sprinteneala și zburdălnicia de odinioară îi pieriseră ca să facă loc unei rigidități de femeie matură, ordonată, care se potrivea cu firea ei ca nuca-n perete. Am întîlnit-o și pe Dolly, țipător de
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
Ceea ce mă miră însă e că bărbatu-său i-a cruțat viața. ― Așa se întîmplă de obicei: suprimi pe adversarul cel mai periculos, care, la rîndu-i, te-ar putea ataca, am spus eu. ― Racine a făcut altfel, reluă Mihaela, a otrăvit-o pe femeia infidelă, pe actrița La Duparc. ― Care Racine, autorul Andromacăi...? făcu Amely. ― Da, da,' chiar el. ― Habar n-aveam că a fost autorul unei drame familiale. ― Și cum s-a întîmplat, Mihaela, tărășenia asta? ― Nu se știu prea
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
întîmplat, în fond? ― Ceea ce, fatal, trebuia să se întîmple. O femeie ca La Duparc, curtată de celebritățile vremii, Corneille, Moliere, Boileau, și ea însăși fără virtuți deosebite, nu putea să rămână credincioasă unui singur bărbat. Racine a preferat s-o otrăvească decât să i-o fure alții. Aceasta este Le Drame des Poisons. Ministrul justiției scria consilierului de stat Bazins de Bezons, însărcinat cu anchetarea cazului: "Ordinul regelui pentru arestarea lui Sieur Racine vi-l trimit îndată ce-l cereți". Bineînțeles, consilierul
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
convinse în cele din urmă. Probabil îi evocă spectrul mizeriei îndurate după moartea tatălui lor, când fuseseră silite să locuiască în mansarda din str. Amzei, îi aminti că din salariul viitorului soț nu va putea să trăiască fără lipsurile care otrăvesc viața, până când Mihaela vrând-nevrând se hotărî să accepte. De atunci n-o mai zării nici la înfățișările procesului. Sora ei motiva: ― Îi e rușine să dea ochii cu tine. V Alexa n-a crezut că voi duce divorțul până la capăt
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
omul strânsese cât să-i ajungă de-un vapor până-n Long Island. Devora seria romanelor de 15 lei, cu submarinul Dox (oarecum 007-ul de azi), Wilkie Collins & Co, mă înghesuia cu Mihail, câine de circ - marota lui -, m a otrăvit, pe când aveam vreo 13 ani, cu o țigară (ca să mă dezvețe, cică!), după care mi-a dat în extaz să citesc viața lui Fouchă, inoculându-mi pasiunea culiselor, a subteranelor cu șobolăneli prin care se coace dintotdeauna istoria. Revin. Nu
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
și Cartea junglei) au lăsat locul stilisticii pustiirii. Concavitățile aglutinante, huruitul de șenile, tiru rile asurzitoare și urletele cotropitoare au alungat melodi cul, susurul naturii, farmecul șoaptelor, iar lentorile pufos amețitoare au fost spulberate în numele iuțimii agresiv-ha lucinante, cea care otrăvește mintea, golește sufletul, robotizează reacțiile; pe scurt - dezumanizează. Dacă le adăugăm nenoro cirea dublajului la filme, în locul subti trării, scopi rea mental-emoțională a noilor generații e asigurată. 215 Mi-am întrebat profesorii congeneri de când n-au mai îndrăznit să le
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
decembrie ’89 eram conștienți că N. Ceaușescu e gata „să moară cu noi de gât“, adică să sacrifice țara pentru propriul tron, punând tunurile pe Ardeal și aruncând la canal cenușa tuturor insur genților, astăzi vedem fesenismul „liberal“ gata să otrăvească orice aduce a adiere dinspre Cotroceni. Pe scurt, cu vorba cui știm: „Ori toți să muriți, ori toți să scăpăm!“ Sfârșit de rubrică. Cu acest text mi-am încheiat, în iunie 2012, rubrica din Dilema veche începută în aprilie 2010
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
necesar. Nu e deloc greu de imaginat că Ovidiu, spre deosebire de noi, se va fi uitat cu antipatie la apele acestei mări. Mai ales iarna. În timp ce viscolul se năpustea peste Tomis, însoțit de urletele lupilor, va fi visat, probabil, cu inima otrăvită de tristețe, la petrecerile Romei care-l răsfațase, cândva, și care, pe măsură ce treceau anii, îl uita, nerecunoscătoare. Și va fi suferit, cred, chiar mai mult decât de frig, din pricină că viața continua fără el. Rafinatul care inițiase protipendada Romei în "arta
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
apoteoză? Dacă e eșec, de ce acest eșec e privit ca un triumf? Dacă e apoteoză, de ce e deplînsă? În loc sa simplifice lucrurile, grecii le-au complicat atât de rău încît "muncile" lui Heracles capătă sens abia când eroul, îmbrăcînd cămașa otrăvită de filtrul lui Nes-sus, ia foc și, simțindu-și sfârșitul aproape, își înalță singur un rug; la lumina flăcărilor se vede, atunci, că de-a lungul celor douăsprezece isprăvi senzaționale am asistat, fără să ne dăm seama, la o parabolă
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
e bolnavă în pat! N-o vizitați?" au spus, abia la urmă, croncănii. . . Lina e bolnavă, fetelor! Ca să se așeze ea în pat, trebuie să fie pe moarte. Să mergem s-o vedem. Biata femeie, singură, cu conspiratorii! O fi otrăvit-o Rim cu duloaica și cu gemenii. - Poate că e mâhnită de ce vede prin casă! spuse serioasă Elena. - Nu, nu cred eu să se sinchisească de sughițurile sentimentale ale lui Rim, și, de mâhnire, Lina noastră nu se bolnăvește. Mini
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
cu tentacule și dincolo de ea, caracatițe jefuitoare a acestui leagăn străbun, până să nu mai rămână niciun firișor de iarbă din el și apoi să-l dea la fier vechi pe te miri ce... Gheorghiță Savel vede bine acest păienjeniș otrăvit din sânul societății românești și crede, în inocența sa, în naivitatea sa că „monarhia poate salva România”... cum s-o salveze, spun susținătorii tezei “singura soluție, înc-o revoluție!”. În adevăr, cum s-o salveze când parlamentari de meserie, adică îmbătrâniți
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
și cumpără. Permanent. Orice și pe oricine. În orice fel de împrejurare. Acționariat peste acționariat. Cu hălci de profit, tot mai groase și tot mai grase. Stârliciul curge, necontenit, pentru viață, ca o substanță urât mirositoare, mânjind fața curată și otrăvind conținutul apei râului curgător al vieții, lăsând în urmă, pe unde trece, numai duhoare de scârnăvie. Unii, de o vreme, au început a se întreba: până când? Și eu, lângă acei unii: până când, oare, domnule; până când, cu așa ceva,în viața acestei
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
nada" ("nimic") și că disperarea poate fi o formă greu suportabilă de a iubi. Și la ce-mi folosesc, oare, recapitulările? Un singur adevăr important ar trebui spus. Că viața interioară, pe care am socotit-o un privilegiu, mi-a otrăvit viața. Ea a fost marele meu dușman. Încă din adolescență! Dacă-i reproșez ceva "unchiului George" e că m-a lăsat de capul meu, că mi-a dat prea multă libertate. 6. De abia m-am întrebat la ce-mi
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]