2,905 matches
-
mâine într-o rană fără pansament. Bandajul nu mai poate acoperi plaga. Încrederea a devenit un cuvânt fără conținut. Citește mai mult Ca un șobolan hămesit, dorul meu roade amintirile... Nu știe că pe bucata de brânză s-a pus otravă? Ba știe, dar nu mai contează. Îi e foame... Între nimic și speranță, are doar atât: amintiri! Între ieri și azi, amintiri. Între azi și mâine? Nimic! Lacrima este oaza care-i alină setea. Și ce dacă ieri a trecut
LUCIA SECOŞANU [Corola-blog/BlogPost/360683_a_362012]
-
contează. Îi e foame... Între nimic și speranță, are doar atât: amintiri! Între ieri și azi, amintiri. Între azi și mâine? Nimic! Lacrima este oaza care-i alină setea. Și ce dacă ieri a trecut lăsând încă un bob de otravă pe bucata de brânză? Dorul meu vrea balsamul dulce al morții. Dar pic cu pic, otrava l-a imunizat. Nu poate muri. Moartea nu-și are loc în inima dorului. Doar durerea! E stăpână peste un imperiu de dorințe născute
LUCIA SECOŞANU [Corola-blog/BlogPost/360683_a_362012]
-
amintiri. Între azi și mâine? Nimic! Lacrima este oaza care-i alină setea. Și ce dacă ieri a trecut lăsând încă un bob de otravă pe bucata de brânză? Dorul meu vrea balsamul dulce al morții. Dar pic cu pic, otrava l-a imunizat. Nu poate muri. Moartea nu-și are loc în inima dorului. Doar durerea! E stăpână peste un imperiu de dorințe născute doar pentru a muri neîmplinite. Pic cu pic acidul realității arde speranța, transformând imaginea zilei de
LUCIA SECOŞANU [Corola-blog/BlogPost/360683_a_362012]
-
și cheamă,/ altul blesteamă,/ altul cu`ntreg cuțitul/ ucide granitul.../ Sub marii, amari bolovani,/ sângele temniței fierbe de-o mie de ani./ Aud, aud,/ cu urechea pe piatră plecată,/ gârla lui răsculată./ Îi simt, îi simt/ smoala aprinsă, fonta lichidă,/ otrava toridă./ Și carnea mea trosnește deodată,/ din zăvoare drăcești,/ prin mădulare să se deschidă/ ca niște uși, ca niște ferești:/-Intră , sânge al temniței, intră./ vino din funduri nepământești,/ vino să mă cotropești.../ Îl chem., îl chem, iar și iar
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
Pe drumul fericirii ce-i veșnic...înverzit! O viață ne-a fost dată și numai una...doar! De ce atunci amarul ia locul dulce-al mierii? De ce imensitatea o-nghesui în... culoar? De ce în ziua caldă simt pragul rece-al serii? Otrava trădării în inimă-mi pătrunde. Sufletul e-o rană ce nu se va închide. La orice întrebare, durerea-mi va răspunde, Chiar dacă Iertării... ușa voi deschide. Durerea din suflet este-atât de mare! Focul ce mă arde, nu pot să
O VIAŢĂ NE-A FOST DATĂ ŞI NUMAI UNA...DOAR! de DOINA THEISS în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360740_a_362069]
-
mă pune mereu Ca și ultimul strop să-nghit din veninul Trudirii de suflet și morții de ’’eu’’! Eu?! N-am drept la nimic, din... ce vreau eu să vreau! Eu sunt zdreanță umilă aruncată de soartă... Speranțele mele-s otrava ce-o beau, În care mă scald și care mă poartă, Mai adânc în durere și-n lacrimi, și-n dor Fiindcă vreau altceva decât îmi dă soarta... Și-aș vrea uneori, să nu fiu sau să mor, Să se
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
voi și pe-asta, înghițită de trecut... V-ați născut din carnea zării, ca un cancer fără milă Otrăvind pe cât puteți, tot ce-atingeți, la grămadă... Revărsați din zare-n zare valuri de război și silă Și nu credeți că otrava și pe voi o să vă ardă!... Nu-nțelegeți biete umbre că a voastră existență Tolerată de planetă, nimănui, nu-i necesară?! Că, sunteți... tot ce-i mai rău! Răul însuși, în esență... Și că existența voastră, e-un microb care
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
-ndrăzneață, cui te degustă... Și cei ce te au, cu toții devin Mai domni, mai boieri și au fața augustă... Pentru-o bucată din dulcele-ți miez, Din oameni normali, devenim niște fiare ! Ești unica țintă și unicul crez Ești dulcea otravă, dorită de-oricare... Ispită-aromată din drojdie și grâu, Întorci în demență, conștiințe pe dos ! Și nimeni nu-și poate ține pofta în frâu Când umpli văzduhul cu parșivu-ți miros..., Ce-adie suav și mintea-ți sucește... Și-n fața aromei
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
se spun E o furtună de spasme și urlet Lovesc, găuresc amețitor cu răsunet Cu toții vorbim, mimam fără sunet Înecați de zgomote ce răzbesc și un tunet. Piramide clădite din oase de robi Faraoni ce fură și ochii la orbi Otravă ți-e dată, fără să vrei o absorbi ... Citește mai mult Cad lemne de piatra-n morminteCa o grindină din mii de cuvinteLumea nu mai spune ce simteSe-ascunde, urăște și mintePrunci înjunghiați și vânduți prematurNici nu se nasc si-s
ANGHELUŢĂ LUPU [Corola-blog/BlogPost/360606_a_361935]
-
pe brațe, o duci. Tu nu știi, nici nu vrei, ori nu poți, Să curăți neamul nostru de hoți; Cât mai poți să înduri, fără rost, Să te creadă guvernul un prost? Te salut, generație-n blugi, Ce sub limbă otrava o sugi; Nu ai loc nicăieri să muncești, E un lux înc-o zi să trăiești. Ți-au scumpit și coltucul de pâine Tot sperând c-ai să mori până mâine, Dar noi știm rugăciuni pe de rost Și creștini tot
TE SALUT, GENERAŢIE-N BLUGI! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360101_a_361430]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > TREZEȘTE-TE ROMÂNE! Autor: Gabriela Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 1378 din 09 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Sunt tulburi vremuri astăzi pe pământ, Stă Diavolul la rang de Dumnezeu, Vărsăm otravă-n orișice cuvânt, Și ne-nchinăm unui malefic "Eu" Stăpânește dorința de putere, Nu contează ce suflete călcăm. Contează doar să adunăm avere, Uitând că "dincolo", nimic nu luăm! Zidim biserici cu-ngâmfare Și-n loc să ne rugăm, ne
TREZEŞTE-TE ROMÂNE! de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360204_a_361533]
-
cuțitul și-l împlântă; Cămașa dragostei nu mai e nouă. Totuși, catharsisul suferinței erotice este diminuat printr-o notă optimistă, prin resemnare, prin asumarea existenței în formele ei diverse, inclusiv a duererii, a martirajului: Călit eu sunt cu-a dragostei otravă; Ia calul nenorocului și du-te/ Căci fără Don Quijote lumea moare; Că-ntr-o ființă totul se adună:/ Și zbatere și cântec, roua nouă!; Poetul-Mag face smerit metanii; Rănit de spinii dragostei ucise/ Ne mântuie cu lacrimi trandafirii. Trandafirul apare
IUBIREA CARE MIȘCĂ SORI ȘI STELE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359795_a_361124]
-
În consecință, alimentația noastră, îndeosebi a bolnavilor, trebuie să respecte, să păstreze nealterat raportul respectiv. Zarzavaturile crude, chiar si cartofii cruzi, taratele și laptele crud corespund procesului de mai sus. O astfel de alimentație poate să neutralizeze și să distrugă otrăvurile acide excedentare. Un organism viu trebuie hrănit numai cu hrana vie. Temperatura de pregătire a hranei să nu depășească temperatura corpului nostru fizic. Enzimele se distrug începând de la 38 grade Celsius. Dacă omul folosește temperaturi mai mari de 36 grade
HRANA VIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359945_a_361274]
-
conservele, alcoolul, lichiorurile să fie eliminate din alimentație. Acestea scad foarte mult vibrațiile corpului fizic. Procesul tehnologic prin care trece sfecla de zahar distruge toate elementele vitale ale plantei, obținându-se un produs plăcut, arătos și gustos, dar toxic, o otravă ... Înlocuiți zahărul industrial cu miere de stup. Bacteriile patogene nu pot trăi în miere, pentru motivul că aceasta constituie o excelentă sursă de potasiu, iar potasiul extrage din bacterii apă esențială existenței lor. În miere se gaseste fier, cupru, mangan
HRANA VIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359945_a_361274]
-
m-a-nșelat și am rămas cu dorul. Te-am căutat pe cer în nopțile senine, Dar luna te-a ascuns, geloasă fiind pe tine. Mi-au dat să beau licoare, îngerii, pe tavă, Ca să rămâi la ei, dar eu am vrut... otravă. Nu m-au lăsat să mor, plecam cu tine-n moarte Și te-am găsit, prințesă, nu erai departe! Atunci eu te-am văzut, m-am luminat la față, Prințesa mea, stăteai zâmbind la mine-n brață! Prințesa mea de
PRINŢESA MEA DE SUFLET de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359588_a_360917]
-
trăiesc până la 150 de ani Oficialii Ministerului Agriculturii nu văd nicio problemă în faptul că România este prima țară din lume care testează acest produs chimic. “Este o chestiune care a ținut cap de afiș, că e initium, că e otravă. Toate dețin câte un produs care este otrăvitor, că altfel nu și-ar face efectul. Problemă care s-a discutat că de ce l-am luat noi primii. Este aprobat de laboratorul UE pentru siguranța alimentelor. Noi l-am luat în
ALIMENTELE MODIFICATE GENETIC DISTRUG RINICHII, FICATUL, PANCREASUL ORI APARATUL GENITAL de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359665_a_360994]
-
zestrea ta, averea vie grijă cui o lași în urmă că noi nu suntem o turmă ci doar lucrători în vie! nouă ni s-a dat averea ca s-o ducem mai departe și de ea nu ne desparte nici otrava și nici fierea! Referință Bibliografică: lucrătorii viei / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 454, Anul II, 29 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
LUCRĂTORII VIEI de ION UNTARU în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359728_a_361057]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > VAMĂ? Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 473 din 17 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului autor foto: Tompos Opra Agota titlu tablou: Eradelirium șarpele strecoară în inimi... otrava. toporul de gânduri doboară stejarul. verb cere inima. ochiul de veghe, punctul. între tine și teamă se așterne spirala... încrederea-i vamă? Referință Bibliografică: vamă? / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 473, Anul II, 17 aprilie 2012
VAMĂ? de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 473 din 17 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359155_a_360484]
-
iluzorii. Da. Am o problemă cu mâncarea. Să ne înțelegem, nu sunt scârbos, dau la o parte lucruri care n-ar trebui să fie în farfurie și continui să mănânc, dacă acestea nu sunt ace, cuie, bucăți de lemn sau otravă. Bolurile și sandvișurile din rafturi erau ambalate, dar frenezia de-a dreptul maniacală și lipsa de delicatețe cu care doamna le mânuia m-au făcut cumva să mă crispez, să îmi imaginez un mascat cu o drujbă intrând într-o
Micuța domnișoară Sano și misterioasele bufnituri din camera ei. Cum sunt privite bolile psihice în Japonia () [Corola-blog/BlogPost/338280_a_339609]
-
din ce în ce mai frecvent în lupta politică. Loviturile de palat devin un fenomen cotidian în viața politică a Imperiului. Împărații sînt detronați cu o iuțeală caleidoscopică. Numai puțini dintre ei au murit de moartea lor și nu de spadele pretorienilor sau de otrava eunucilor. În legiuni tot mai frecvent sînt recrutați barbarii. Pe legionarii de proveniență barbară îi interesează numai mărirea soldei și nu apărarea Patriei care, de fapt, nici nu era patria lor. Din armata Imperiului Roman care în anul 451 îl
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
cei care înainte de actul de la 23 august 1944 preferau „hitleriștii“ în locul „staliniștilor“, două elemente la fel de criminale în fața istoriei. Imediat după instalarea sa la cårma noului guvern comunist, Petru Groza avea să rostească: „Vă spun dumneavoastră, scoateți din sufletele voastre acea otravă care încă mai dăinuie. Noi dorim să simțim că sunteți luptători pentru libertate, că doriți ca noi să făurim o Romånie nouă, liberă, democratică, în locul aceleia călcată de picioarele dictaturii“. Proces „kafkian“ Între 22 iunie și 4 mai 1945, la
Nichifor Crainic, Pamfil Şeicaru, Radu Gyr, condamnaţi la moarte şi închisoare de soţia lui Brucan, acuzatorul public Sidorovici. DOCUMENTE () [Corola-blog/BlogPost/340017_a_341346]
-
concis oximoron. “Ea privi atunci în jos,/ Trece mâna pe la tâmple,/ Iară inima-i se umple/ De un farmec dureros.”( Povestea teiului). Poetul concentrează la extrem formularea definitorie a iubirii, redusă la doar două cuvinte, fie “suferință dulce” sau “dulci otrăvuri”, dar aceste cuvinte spun totul.” Conferențiara a răspuns întrebării Cum portretizează poetul Eminescu femeia iubită?, o întrebare-cheie, pentru care a luat un reper antitetic îndepărtat, pe Francesco Petrarca, poetul Renașterii italiene care a modernizat modul de a privi iubirea în
Ziua îndrăgostiților la Graiul Românesc din Windsor. Reportaj, de Doina Popa – West Bloomfield MI. () [Corola-blog/BlogPost/339250_a_340579]
-
sublimate. El apare implicat subtil în forța destinului, precum în „Descântec”: „Ne răsfețe ale sorții/ și-ale filei două fețe// Ale sorții și-ale filei: focul zilei, roua nopții./ În tipare de la mume,/ scriu în rune dulci-amare// despre tine și otravă,/ despre slavă și albine”. Sub vraja feminității fascinante femeia prelungește tinerețea, amână „marea trecere” în ritmurile bătăilor inimii” (“Andante”), poetul antrenând-o în jocul spiritual al sublimării trăirilor în cuvântul mântuirilor („Poezia”). Pasiunea cu care respirau împreună farmecul versurilor, poetul
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA () [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]
-
-mi iubesc modelul.” Eminescu venea după o experiență tragică în iubire când iubita de la Ipotești murise, lăsându-l dezamăgit. După acea deziluzie Mihai își făcuse plan de călugărie și-i jurase lui Eros că indiferent cu ce săgeată plină de otrava dragostei va mai trage în el, o va respinge: “Ea a murit- Am îngropat-o-n zare/ Sufletul ei de lume este plâns-/ Am sfărâmat harfa-și a mea cântare/ S-a înăsprit, s-a adâncit, s-a stins” Dar
Veronica Micle- „Îngerul blond” al lui Eminescu (II). Studiu, de Ion Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339372_a_340701]
-
atâtea muște lungi, subțiri? Ce cauta-ele aici, la mine-n casă? Le tot stropesc, și mor, ca niște mici Gângănii omenești, ce cad în plasă - De ar veni luceferi, pe aici, Aș mai putea, de vorbă lor gângava, Să dau otravă cetei de pitici, Când spița omenească e bolnavă? Tot matur, si arunc, furnici ce-au vrut Să zboare - ucigaș fără simbrie, O lume-ntreaga nu mă știe, mut Fără durere, cine, ce mai știe?... 4-5 iunie 2014 8 iunie 2014
Liviu Florian Jianu: Cantecul paianjenului. Din manuscrise () [Corola-blog/BlogPost/339454_a_340783]