2,390 matches
-
de la răsărit”. În seara de anul nou umblă cu uratul toți cei care doresc indiferent de vârstă. În ziua de anul nou umblă cu semănatul atât copii cât și vârstnicii (care de obicei sunt mascați) : colindătorii aruncă boabe de grâu, ovăz, rostind urârea „ Anul nou cu sănătate și la mulți ani”. Alți umblă cu ursul sau capră. Cea mai prețuita datina era crila. Înainte de anul nou tinerii care joacă la hora formează un grup deo 20-30 înși care se deghizează cum
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
constipația și diareea, prin creșterea greutății și mărimii scaunelor. Fibrele insolubile, găsite în făină integrală, nuci și legume, stimulează în special peristaltismul - contracția ritmică a musculaturii intestinului subțire, care mișcă alimentele de-a lungul tractului digestiv. Fibrele solubile, găsite în ovăz, mazăre, fasole, și în mai multe fructe, se dizolvă în apă în tractul intestinal producând un gel care încetinește deplasarea alimentelor prin intestine. Acesta ar putea ajuta la reducerea nivelului de glucoză din sânge, încetinind absorbția de zahăr. În plus
Nutriție () [Corola-website/Science/317376_a_318705]
-
în traducerea "Fragmentelor"... cât și în "Scrisoarea III", datorită elaborării sincrone, ilustrează și teritoriul transpunerilor: a) «...îndrăznețul Sultan, simțindu-se mare în puterea să, se fălea că de pe pristolul bisericii Sf. Petru din Romă își va pune sirepul să mănânce ovăz» (HF, I, 270); Am jurat că peste dânșii să trec falnic, fără pas, Din pristolul de la Romă să dau calului ovăs..." b) «...căci începuseră a roi numeroase cete ce călăreți româno-cumani împrejurul mandrei rezidente a împăraților...» (HF, I, 81); «...o
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
practicau. Moșia satului constituia 3800 desetine terenuri agricole, cu productivitate la desetină (1 desetină = 1,09 ha) semănat/cultivat: grâu - 6/60 chile (1 chilă = 4,57 hectolitri), secară - 5/50 chile, orz - 2/180 chile, porumb - 4/180 chile. Ovăz și mei nu se cultivau. În anul 1827 noul proprietar al moșiei Temeleuți, boierul Ioan Borcar, zidește în sat Biserica cu hramul Sf. Arhanghel Mihail, în formă de cruce. Informațiile pentru 1 ianuarie 1843 arată că satul Temeleuți era locuit
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
lemne de foc, fructe, unt, păsări, pește etc. Astfel, racovicenii din „partea scăunală”, anterior anului 1700, erau obligați în fiecare iarnă să plătească castelanului de la Turnu Roșu: 50 de care de lemne, 4 care de fân și 16 "câble" de ovăz. În anul 1749 valoarea taxelor plătite a fost de 1458,47 florini, echivalent cu prețul a 140 de boi, în timp ce „partea iobăgită” a plătit impozite în valoare de 290,10 florini. În plus față de plata acestor taxe, se executau diverse
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
trăind din pensie sau ajutoare sociale , merg la munci sezoniere , au plecat în străinătate Alții lucrează pământul cu ce au în proprietate adică calul și sapă. Dintre suprafețele cultivate pe un loc fruntaș se află porumbul, apoi grâul și secara , ovăz și floarea soarelui. Mai nou, sau cultivat suprafețe cu răpită. În zona de șes se mai cultiva legume, tutun și pepeni dar și fasole și cartofi. Ruinele bisericii construite în Mânzați în 1761 ar putea fi considerat un obiectiv turistic
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
Dările mărinanilor în natură constau în: boi de jug, găini, stupi de albine, oi, porci, căprioare. În următoarele urbarii mai apar: vaci, iepuri, gâște, capre. Din conscripția satelor din comitatul Crasna din 1720-1722 rezultă că în Marin se cultiva orz, ovăz, porumb, în timp ce, cultura viței de vie este absentă. De menționat că, la acea dată, porumbul nu era cultivat decât în 20 de sate din totalul de 49. Mărinanii, ca și ceilalți locuitorii ai comitatului obțineau, în general, producții mici de
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
oi, 837 păsări de curte, 46 coșnițe de albine. Măgarii și catârii nu se regăsesc în statistică. În prezent, terenurile agricole ale Marinului sunt cultivate cu cereale, legume, pomi fructiferi și viță de vie. Cerealele cele mai prezente sunt porumbul, ovăzul și grâul. Legumele sunt cultivate doar în grădini, pe suprafețe care asigură necesarul familiei. Dintre speciile de pomi fructiferi, prunul deține în mod categoric locul întâi. Marinul a fost multă vreme cunoscut prin producția mare de țuică de prune. Practic
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
Grădinari (Sud); Ogrezeni (Vest). Argeș (Sud și Vest) Șabăr (Est) Mihăilești, Neajlovu, Ogrezeni, Pădureni, Palanca, Podișor, Poenari, Poștă, Săbăreni, Sterea, Teișori, Trestieni, Ulmi, Bacu, Moșteni, Joița, Buturugeni, Căscioarele Ulmi, Cosoba, Coteni. Locuitorii cultiva în special cereale, precum porumb, grâu, orz, ovăz și secara. Aici se mai cultivă și floarea soarelui, legume, si pomi fructiferi (legume: roșii, castraveți, varză, fasole, salată, cartofi, gulii, ridichi, morcovi, dovleci, vinete, dovlecei etc.; fructe: zmeura, căpșuni, pepeni, struguri etc.; pomi fructiferi: caiși, piersici, meri, corcoduși, pruni
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]
-
de pasăre, vită sau iepure, pește și fructe de mare, proteine vegetale - tofu, lactate cu 0% grăsime și ouă de găină), 28 de proveniență vegetală (în special legume verzi). În ultimii ani, regimul a adăugat listei alimentelor permise tărâțele de ovăz, uleiul de măsline sau de rapiță și fructele goji, consumate în cantități limitate. Regimul are în total patru etape, iar recomandarea este de a le parcurge pe toate pentru ca eficiența lui să fie maximă, atât în ceea ce privește pierderea în greutate, cât
Dieta Dukan () [Corola-website/Science/328917_a_330246]
-
și băuturi răcoritoare light, cu condiția ca acestea să nu aibă mai mult de o calorie per pahar și să nu conțină pulpă de fruct. În plus, în această etapă este recomandat consumul unei linguri și jumătate de tărâțe de ovăz în fiecare zi. Tărâțele de ovăz, fără a aduce un aport caloric semnificativ, sunt bogate în pectine și fibre solubile, contribuind la stabilizarea nivelului de zahăr din sânge și la diminuarea nivelului colesterolului. Tot în această etapă este permis consumul
Dieta Dukan () [Corola-website/Science/328917_a_330246]
-
ca acestea să nu aibă mai mult de o calorie per pahar și să nu conțină pulpă de fruct. În plus, în această etapă este recomandat consumul unei linguri și jumătate de tărâțe de ovăz în fiecare zi. Tărâțele de ovăz, fără a aduce un aport caloric semnificativ, sunt bogate în pectine și fibre solubile, contribuind la stabilizarea nivelului de zahăr din sânge și la diminuarea nivelului colesterolului. Tot în această etapă este permis consumul a unei linguri de fructe goji
Dieta Dukan () [Corola-website/Science/328917_a_330246]
-
la stabilizarea nivelului de zahăr din sânge și la diminuarea nivelului colesterolului. Tot în această etapă este permis consumul a unei linguri de fructe goji pe zi, fără ca acest lucru să fie obligatoriu, cum se întâmplă în cazul tărâțelor de ovăz. Faza I durează între 1 și 10 zile în funcție de numărul de kilograme de slăbit. În mare, se recomandă o fază de atac de 3 zile pentru mai puțin de 10 kilograme de pierdut, de 5 zile pentru o țintă de
Dieta Dukan () [Corola-website/Science/328917_a_330246]
-
de sud-est a satului. Mai întâlnim și arbuști că: măcieșul, cătina, șocul, ș.a. Plante specifice zonei: Principala ocupație a locuitorilor din satul Muncelul de Sus o reprezintă agricultură (cultură cerealelor și a plantelot tehnice). Se cultivă cereale că: grâul, orzul, ovăzul și porumbul; iar plante tehnice: sfecla de zahăr, floarea-soarelui și cartoful. Pădurea Călugăra - situată în partea de nord a satului, iar numele ei vine de la schitul de călugări greci, ea aparținînd mănăstirilor grecești. În această pădure cea mai mare parte
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
labele posterioare și întinzându-și trompa de 2 m, putea atinge obiecte aflate la 7 m înălțime. Rația zilnică de alimente a lui Jumbo era alcătuită din 200 funți (aprox. 90 kg) de fân, 2 obroace (aprox. 70 l) de ovăz, 2 l de ceapă, un bidon de cartofi și 10-15 pâini. Mai mult, supraveghetorul Matthew Scott, cu care elefantul a fost de nedespărțit până la sfârșitul vieții, îl servea din când în când cu câte un bidon de bere tare sau
Jumbo () [Corola-website/Science/328951_a_330280]
-
suprafeței. În regiunea Coadă Stâncii, instabilitatea solului a provocat dese alunecări de teren. Terenurile arabile de pe șes sunt propice cultivării tuturor tipurilor de plante agricole: porumb, cartofi, floarea soarelui și în special legume. Dealurile sunt propice cultivării de păioase - orz, ovăz - si leguminoase - mazăre și linte. În regiunea dealurilor sunt de asemenea cultivate vii și livezi de pomi. Apele de suprafață constituie un element de relief important. Pe langă râurile Prut și Jijia, există un numar de bălti, alimentate de precipitații
Comuna Ungheni, Iași () [Corola-website/Science/301318_a_302647]
-
ocru roșu, olistrand prezența ritualurilor funerare, pe model occidental sau sub influențe orientale. Neoliticul s-a încheiat în conformitate cu schimbările climatice, geografice și demografice, principalele ocupații fiind modificate, iar mobilitatea triburilor locale a sporit. Erau cultivate graminee-grâu, orz, secară, mei și ovăz, precum și leguminoase că bob, mazăre și linte, plante tehnice-in și cânepă, și pomi fructiferi ca mărul, atestat doar în aria Cucuteni. Probabil cultivau "Triticum monococcum", cea mai veche specie de grâu, ce descinde din triticum boeticum, originar din Orient și
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
economice mai bune decât a celorlalți locuitori din Transilvania. Principalele taxe pe care le plăteau localnicii, direct la Sibiu, erau: Astfel, în 1721 taxele plătite de „partea scăunală” au constat din: 800 florini, 64 găleți de grâu, 69 găleți de ovăz și 40 care de fân, cerealele predându-se în natură iar fânul în bani. În anul următor, pe lângă bani și grâu s-au mai predat și 54 „"câble"” de orz precum și 36 care de fân. În anul 1748, pe lângă cei
Comuna Racovița în Evul Mediu () [Corola-website/Science/311047_a_312376]
-
Lee Parton, un fermier care cultiva tutun, și a soției sale, Avie Lee (născută Owens). Parton descria mai târziu starea familiei sale ca fiind "săraci lipiți pământului." Plata doctorului pentru nașterea viitoarei vedete fusese de un sac de fulgi de ovăz. În primele sale cântece, muziciana a descris sărăcia lucie a familiei sale. Câteva dintre aceste melodii sunt "" și "In the Good Old Days (When Times Were Bad)". Familia locuia departe de orice așezare umană, într-o cabană, având doar o
Dolly Parton () [Corola-website/Science/331886_a_333215]
-
practicarea unei [[agricultură|agriculturi]] sedentare trienale, după modelul [[sași|săsesc]], numit „Dreifelderwirtschaft” . Potrivit acestuia suprafața arabilă a satului era împărțită în trei „trupuri” (părți), pe fiecare dintre ele semănându-se prin rotație [[toamnă|toamna]], [[grâu]] sau [[secară]] și [[primăvară|primăvara]] - [[ovăz]], [[porumb]] sau [[cartof]]i, în al treilea an terenul fiind lăsat ogor „să se odihnească” conform tabelului. O singură suprafață de teren nu avea nevoie de un astfel de sistem trienal:lunca Oltului precum și „Mestecănișul” care trebuia să fie „gunoit
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
mâncarea finlandeză tradițională din vestul țării, în vreme ce în est mâncarea conține adesea legume și ciuperci. Refugiații din Karelia invadată de Rusia au contribuit cu felurile lor de mâncare specifică la bucătăria est-finlandeză. Alimentele finlandeze utilizează adesea produse din ([[secară]], [[orz]], [[ovăz]]) și fructe de pădure ([[afin]]e, [[Merișor (plantă)|merișoare]], [[zmeură]] și [[cătină albă]]). Laptele și lactatele sunt utilizate adesea ca alimente, băuturi sau ingrediente. Diferite rădăcinoase sunt folosite în bucătăria tradițională, dar au fost înlocuite în mare parte cu cartoful
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
stepa. Dintre plantele ierboase cele mai întâlnite sunt gramineele, dintre arbuști, porumbarul și măceșul. Pe malul apelor întâlnim sălcia și arinul, în livezi întâlnim mărul, părul, prunul, cireșul și nucul. Plantele cele mai frecvent cultivate sunt cerealele (grâu, secara, orz, ovăz, porumb), floarea soarelui și trifolienele. În satul Briheni vegetația este de deal, pădurile și pășunile ocupând o mare suprafață. c.) Colectivitatea asupra căreia își exercită autoritatea Consiliul local al comunei Lunca se compune din: - Satul Lunca cu o populație de
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
teren arabil, iar din acesta nicio parte nu poate fi folosită pentru culturi permanente. Pășunile permanente însumează 3% din suprafața Canadei. Suprafața de teren irigată este de 7,200 km², potrivit unei estimări din 1993. În Canada se cultivă in, ovăz, grâu, porumb, orz, sfeclă de zahăr, secară, cartofi. Fructele și legumele sunt cultivate în primul rând în Valea Annapolis din Nova Scoția, în Ontario, de-a lungul coastei sudice a Golfului Georgia, în Valea Okanagan din Columbia Britanică. În prerie
Geografia Canadei () [Corola-website/Science/299659_a_300988]
-
în localitatea Cârțișoara. Ocupația predominantă a localnicilor constă în creșterea animalelor. Clima Țării Făgărașului, puțin prielnică practicării agriculturii, i-a obligat pe săteni să se rezume la cultivarea doar a unor soiuri de plante cerealiere printre care se numără orzul, ovăzul și porumbul. Date relativ complete cu privire la economia localității în evul mediu sunt oferite de urbariile Țării Făgărașului. Între anii 1785-1835, familia Teleki a ridicat la Oprea Cârțișoara o manufactură, care producea hârtie.
Cârțișoara, Sibiu () [Corola-website/Science/301702_a_303031]
-
publicat în cadrul ziarului. Acesta este despre Alexandru cel Mare și este scris de un conferențiar universitar de istorie, Alexandru Andronic. Grigore Bucșan este un puternic om de afaceri care se pregătește de Afacerea Protar - o lovitură pe piața cerealelor (a ovăzului). Datorită greșelilor de tipar, articolul lui Andronic stârnește suspiciunile lui Bucșan care se crede șantajat. Directorul ziarului întrezărește aici o portiță de scăpare de unele datorii și încearcă și el să-l șantajeze pe Bucșan. Încurcăturile se țin lanț, în
Ultima oră (piesă de teatru) () [Corola-website/Science/300014_a_301343]