2,408 matches
-
DE ARME / A / ROMÂNIEI / FONDATĂ ÎN TIMPUL DOMNIEI / LUI / ALESSANDRU IOAN I° / FIIND MINISTRU DE RESBEL / GENERALUL IOAN: EMAN: FLORESCU / ANUL 1863 / LUNA IUNIE (fig. 71av). Secularizarea averilor mânăstirești este consemnata în 1863 pe „Medalia județului Tecuci lui Cuza-Vodă” (de forma ovala cu toarta, 46/40 mm, argint și bronz, gravor Stern-Paris), cât și pe o altă „în 700 de exemplare, plus două de aur pentru domn, în semn de omagiu” și una dintre ele pentru doamna Elenă Cuza{\cîte 81}. Cu
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
ceafa efigiei și marginea medaliei, A. LAVRILLIER (arcuit), IASSI / 1918 pe două rânduri puțin mai jos, mult înclinate spre dreapta. Nu avem informații în legătură cu numărul de exemplare turnate și nici nu putem preciza de ce imaginea fotografiată de noi apare ușor ovala. Medalia, neîndoielnic piesă de patrimoniu, de mare rărițate și valoare artistică de excepție, este expusă în laboratorul condus de domnul profesor universitar Dumitru Buiuc, la Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr.T. Popa” din orașul Iași{\cîte 102}. În afară de aceasta, mai
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Heine, tălmăcit de I. Bentoiu și N. Budurescu), traducerile se opresc la scriitorii care premerg ori, pe anumite laturi ale operei lor, aderă la spiritul modernității. Încât, după E. A. Poe (prezentat de Pompiliu Păltănea cu poeme și cu nuvelele Portretul oval și Moartea roșie) și Théophile Gautier (tradus și recenzat de N. Davidescu), Baudelaire se află în centrul interesului, versurile sale fiind tălmăcite de Const. T. Stoika, Titu Dinu, Al. Westfried, G.M. Răceanu, Leon Feraru, iar poemele în proză și cugetările
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
mesei de conferințe. Vietnamul de Nord a propus una în formă de pătrat sau patru aranjate într-un model circular sau sub formă de diamant, ori o masă rotundă. Pe de altă parte, Statele Unite au propus două jumătăți de mese ovale, puse una în fața celeilalte, sau două în formă de semicerc formând un cerc rupt, sau aceleași mese în formă de semicerc, separate oarecum una de alta prin două mese dreptunghiulare destinate secretarilor. SUA au făcut concesia ca aceste două mese
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pentru soluționarea programelor (predicțiilor) cutremurelor. în câteva țări, printre care și România, cercetătorii științifici au determinat un organ sensibil la microtrepidații situat pe picioarele porcilor și ale porumbeilor. Acest organ este de mărimea unui bob de orez, având o formă ovală, capabil să capteze vibrații cu amplitudinea de o fracțiune de micron (!). După cutremurul din 4 martie 1977, în țara noastră s-a acordat o atenție sporită amplasării unei “rețele biologice” destinate predicției cutremurelor. în consecință, au fost organizate “puncte biologice
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
prieteni, încât, atunci când se pornește ploaia, Pascal își adăpostește balonul sub umbrelele trecătorilor, mergând alături de ei o bucată de drum. Și, dacă mă credeți sau nu, balonul roșu își întoarce la un moment dat capul după o baloneasă albastră și ovală, ținută în mână de o fetiță. Nici o poveste de dragoste însă, om fi noi la Paris, dar Pascal e încă prea mic pentru așa ceva Ăla fel și balonul). În loc de dragoste, invidia puștanilor din cartierul băiețelului, care vor să pună mâna
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
putem spune despre expectorație - abundentă, cu aspect de puroi. Pneumoconioză. Sarcoidoză. Pneumonie. Hodgkin din mediastin. Micoze cronice. Portretul de Tuberculinum Aspectul fizic: Emaciere și marasm. Aspect longilin. Adus de spate. Înalt, subțire, cu piept îngust. Piept escavat. Fața slabă sau ovală. Păr moale și mătăsos. Acoperit cu păr fin peste tot. Gene foarte lungi. Textura foarte fină a pielii. Note clinice: Stări de recurență, recădere. Simptomele locale sunt exacerbate repetat. De exemplu: - impregnare TBC (condiții pretuberculinice - primoinfecția) - febră intermitentă, - subfebrilitate recurentă
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
spre faldurile bogate ale rochiei. Fotograful nu-i cere să nu se miște sau să-și țină puțin respirația, deoarece Miss Jeanette, cu aerul ei distins și absent, în ținuta ei elegantă de sărbătoare, e, de fapt, moartă. În jurul portretului oval, câteva rânduri brodate în trei direcții, detaliază: "Fotografie făcută la nouă zile după moarte. Domnișoara Jeanette Glockmeyer, fiică a cărei fotografie de mai sus a fost făcută la 9 zile după moarte. Mama nu s-a putut despărți de singura
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
produce pierderi medii de 5 % din recoltă. La noi în țară este considerată ca fiind cea mai periculoasă rugină a grâului. Simptome. Boala poate apărea încă din toamnă și continuă în primăvară când se observă pe frunzele atacate puncte eliptice, ovale sau circulare de 1-2 mm lungime și 0,5-0,8 mm lățime, de culoare ruginie, răspândite pe ambele fețe ale limbului (toamna punctele apar la baza frunzelor). Cele mai multe puncte de atac se observă însă pe fața superioară a frunzelor dar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
țara noastră Septoria tritici este semnalată în zonele mai secetoase, în timp ce Septoria nodorum predomină în Moldova centrală, Crișana și Transilvania (C. Gheorghieș, 1980). Simptome. Ciuperca Septoria tritici atacă frunzele de grâu încă din toamnă când se observă pe acestea pete ovale, verzi-gălbui, apoi brune, ce se extind și chiar se pot uni. În centrul zonelor uscate se observă puncte mici negre, fructificații (picnidii) cu spori. În timpul primăverii și verii atacul se extinde de la frunzele inferioare spre cele superioare, pe frunze apărând
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
culturile de ovăz din mai multe țări ale Europei. În România a fost semnalată și în 1939 de V. Ghimpu și studiată de E. Docea și V. Severin (1965). Simptome. Pe plantele tinere boala se manifestă prin apariția unor pete ovale, umede, în dreptul cărora țesuturile se înroșesc și se usucă. Pe frunzele plantelor mature apar, începând de la vârf și de la margini, răni mici, brune, lungi de unul sau mai mulți milimetri (fig. 22). În jurul țesuturilor afectate apare o zonă de decolorare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
largă arie de răspândire în toate țările cultivatoare de ovăz însă pierderile sunt de regulă nesemnificative. Simptome. Boala se observă după apariția paniculelor sau în faza de umplere a semințelor, fiind afectate numai frunzele, pe care se observă pete mici, ovale sau circulare, răspândite neuniform. În aceste pete, pe fața superioară a frunzelor se deschid grupurile de spori de vară de culoare galbenă-portocalie care sunt inițial subepidermice, apoi devin prăfoase. În jurul acestora, apar grupurile sporilor de rezistență care se deschid tot
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
climat umed și cald, răspândirea ei fiind condiționată de sensibilitatea hibrizilor cultivați iar pierderile se pot ridica până la 30 %. Simptome. Pe frunzele bazale apar pete galbene cenușii, mărginite de un chenar brun. Petele la început sunt mici, de 1-2 cm, ovale apoi devin eliptice, mari de 15-20 cm lungime și 2-4 cm lățime. Pe timp umed, pe fața inferioară a frunzei, în dreptul petelor apare un puf fin cenușiu de miceliu cu spori (fig. 32). Datorită sporilor ce dau infecții repetate, apar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
prezența ei în toate zonele mai umede ale țării și în anii cu precipitații în exces. Simptome. Boala se manifestă pe organele plantei începând de la cotiledoane pe care apar pete mici, brune, punctiforme sau chiar de 2-3 mm în diametru, ovale sau circulare, ușor denivelate. Pe axa hipocotilă, apar pete ruginii alungite și ușor adâncite. Plantele tinere atacate au și rădăcinile putrezite, așa încât se usucă. Pe frunzele atacate apare o brunificare parțială a nervurilor, vizibilă pe partea inferioară a limbului foliolelor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în zonele sau în perioadele secetoase și călduroase, putând produce pagube similare cu ale manei, 25-50 % când este semnalată pe foliaj și chiar mai mari dacă boala se extinde la tuberculi. Simptome. În cursul lunilor mai-iunie pe frunze apar pete ovale, circulare sau colțuroase, pe suprafața cărora se observă cercuri concentrice. Petele mari de 1-2 cm sunt produse de Alternaria porri f. sp. solani, în timp ce A. tenuis produce pete mici de 1-2 mm. Atacul pe tuberculi se observă prin pete brune-închis
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
plantei în întregime. Pe primele 2 frunzulițe ale răsadurilor, apar pete circulare de 1-5 mm, albicioase, apoi prin unirea petelor, suprafața acestora se încrețește. Petele albicioase de pe frunze devin răni galben verzui, iar pe tulpină în zona bazală, apar pete ovale mici de culoare alb-crem, ce devin mici răni adâncite (fig. 99). Frunzele plantelor bolnave din câmp, solarii sau seră se ofilesc, își răsucesc marginea spre partea superioară, apoi nervura principală se curbează și planta se usucă. În secțiune, tulpina prezintă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
semnalată în America și în Europa. Din anul 1953 boala este prezentă și pe teritoriul României. În 1999 ea a produs pagube însemnate în culturile de ardei gras din jud. Vaslui și Iași. Simptome. Pe frunze apar pete colțuroase sau oval alungite, de culoare albicioasă, cu marginea delimitată de o dungă subțire, brună-negricioasă. Petele inițial au 1-5 mm, dar se pot uni și în acest caz acoperă porțiuni mari din frunzele care se brunifică și cad. În centrul petelor se observă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se observă zonalități concentrice, iar pe fața inferioară a frunzei în dreptul petelor apar puncte mici, negre. Țesuturile afectate se brunifică și cad, așa încât frunza apare perforată. Atacul pe fructe este rar întâlnit și se manifestă prin pete brune, circulare sau ovale, dar fără fructificații ale ciupercii. Pe vreme secetoasă, țesuturile brunificate se scufundă și formează pe margini un inel de plută. Tulpinile plantelor atacate prezintă la bază pete mici, ovale, brune-cenușii, în dreptul cărora țesuturile se adâncesc, crapă longitudinal, iar ca urmare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
este rar întâlnit și se manifestă prin pete brune, circulare sau ovale, dar fără fructificații ale ciupercii. Pe vreme secetoasă, țesuturile brunificate se scufundă și formează pe margini un inel de plută. Tulpinile plantelor atacate prezintă la bază pete mici, ovale, brune-cenușii, în dreptul cărora țesuturile se adâncesc, crapă longitudinal, iar ca urmare partea superioară a plantei se veștejește (fig. 110). Ca factori favorizanți ai apariției și evoluției acestei boli se pot enumera: excesul de îngrășăminte organice, umiditatea și căldura, temperatura optimă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în toate țările Europei între care din 1953 și în România (E. Docea și V. Severin). Simptome. Boala apare în a doua jumătate a lunii august și începutul lui septembrie, când pe fructe se constată apariția unor pete circulare sau ovale, de culoare brună. Țesuturile din centrul petelor de 2-10 mm se scufundă, începe putrezirea fructului și pata capătă o culoare albicioasă-cenușie, iar pe marginea ei se observă puncte mici negre fructificațiile ciupercii. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă de la un an la altul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
arpagic, ceapă de consum sau cultura seminceră. Descrisă în 1841 de J.M. Berkeley în Anglia, boala s-a răspândit cu repeziciune în toate țările cultivatoare, în România fiind semnalată încă din 1935. Simptome. Frunzele și tijele florale parazitate prezintă pete ovale de decolorare, cu țesuturi îngălbenite, pe suprafața cărora apare un puf cenușiu-violaceu. Frunzele și tijele plantelor mănate se frâng din dreptul zonei afectate, așa încât partea lor superioară se usucă. Frunzele capătă aspectul cifrei 1, iar tijele frânte nu mai produc
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Botrytis allii Această boală frecvent produce pagube de 15-20 % la ceapă în culturi de câmp dar și în depozite. Simptome. Atacul se observă pe frunze și pe bulbi, prin apariția unor pete albicioase de 1-3 mm în diametru, circulare sau ovale, în dreptul cărora țesuturile se scufundă (fig. 131). Dacă este umiditate ridicată, pe țesuturile atacate apare un puf cenușiu, dens, iar plantele pier. Plantele mature pot prezenta o putrezire la bază, urmată de putrezirea părții superioare a bulbilor. Pe zonele atacate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
În timpul lunilor călduroase de vară simptomele dispar, putându-se observa doar pe frunzele din partea umbrită a pomului dinspre nord. Frunzele bolnave, în general, au aceleași dimensiuni cu cele sănătoase (fig. 156). Atacul pe fructe determină apariția unor pete circulare sau ovale, de culoare gălbui-verzui, cu aspect apos, destul de vizibile pe fructele dezvoltate, însă nematurate (verzi). Deseori, țesuturile din dreptul petelor nu mai cresc și fructele apar deformate, prezentând scurgeri de clei. Fructele atacate cad din pom cu aproximativ o lună înainte de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
temperatura este optimă între 28-30șC, petele se extind și apar zone brune cu o margine de culoare roșiatică. În atmosferă umedă, zonele afectate putrezesc, sunt afectate toate frunzele și plantele se frâng de la bază. Tuberobulbii infectați au pe cămăși pete ovale, brune apoi negricioase. Pulpa afectată are țesuturile distruse, rămân numai vasele conducătoare și apar adâncituri gălbui, de 3-10 mm în diametru și 2-3 mm adâncime. Țesuturile atacate pe timp uscat devin tari, lucioase și se pot scoate ca un dop
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
4. Bolile anghinariei Boli produse de ciuperci 12.4.1. Septoriozele anghinariei Septoria scolymi și S. cardunculi Bolile sunt semnalate în 1962 de E. Docea și de O. Constantinescu în 1959. Simptome. Aceste ciuperci produc pe frunze, pete circulare sau ovale, de 2-5 mm în diametru, de decolorare, apoi brune și în final cenușii în zona centrală cu o margine brună. Frunzele atacate se usucă de timpuriu. Transmitere răspândire. Ciupercile se răspândesc prin spori iar de la un an la altul rezistă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]