2,219 matches
-
poétique au-delà du contenu et de la forme ", în op. cît., p. 189. 674 Ibid. 675 V. Ludovic Heyraud, " Traduire la poésie contemporaine portugaise ", op. cît., p. 9 : " L'analyse dialogique du texte correspond donc mieux aux exigences d'une grande pârtie de la poésie actuelle, du fait qu'elle part du principe que tout texte est une entité hétérogène considérée comme un dialogue réel, qui n'existe que dans l'immédiateté de la relation entre un Je et un Tu. " 676 Henri Meschonnic
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
cît., p. XI : " La poésie, c'est l'union du sens et des sons, des images et de la composition, du fond et de la forme. Și un poème était une somme arithmétique d'idées et de sons, on pourrait, perdant une pârtie, conserver l'autre. Mais [...] on a affaire à un organisme : și on perd une pârtie, on perd le tout. En croyant ne sacrifier que la forme, on exécute aussi le fond : un homme dont on a coupé la tête n
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
images et de la composition, du fond et de la forme. Și un poème était une somme arithmétique d'idées et de sons, on pourrait, perdant une pârtie, conserver l'autre. Mais [...] on a affaire à un organisme : și on perd une pârtie, on perd le tout. En croyant ne sacrifier que la forme, on exécute aussi le fond : un homme dont on a coupé la tête n'est pas simplement plus court d'une tête, îl cesse d'exister. " C'est nous
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
românească/un cântec pe care inima mea/mi-l spune, îngânat suav, în limba ei. ", în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 456). 758 Basil Munteano, Panoramă de la littérature roumaine contemporaine, Éditions du Sagittaire, Paris, 1938 (ouvrage qui fait pârtie de la Collection Panoramas des littératures étrangères contemporaines). 759 V. Basil Munteano, Panoramă de la littérature roumaine contemporaine, op. cît. 760 Pour illustrer ce propos, îl suffit de citer leș sous-titres dédiés à chaque poète : Minulesco, ou le symbolisme grandiloquent, Bacovia, ou
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
avec un certain goût pour l'art de l'intérieur, dont le poète se souvient avec plaisir. Leș "deux armoires vieilles", en noyer, une commode Biedermeier et la pendule dorée qui jouait "deux mélodies viennoises, aux sons métalliques, sautillants", font pârtie du milieu ambiant, fixé dans la mémoire de l'écrivain. " 788 Lucian Blaga, Hronicul și cântecul vârstelor (La chronique et la chanson des âges), apud Romul Munteanu, " Notice biographique ", în Lucian Blaga, Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière, traduction de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
juste titre la "traduction" en tânt que préoccupation spirituelle. " Notre traduction. C'est nous qui soulignons. 993 Idem, p. 114-115 : " Pour ce qui est de la langue allemande, des titans de la poésie comme Goethe, George ou Rilke ont dédié une grande pârtie de leur activité à la traduction de quelques chefs d'œuvre poétiques de la littérature universelle. " Notre traduction. C'est nous qui soulignons. Pour ne pas créer des confusions, nous traduisons le terme " tălmăcire " par " traduction " chaque fois que cela est
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
leș plus évidents. La tendance à simplifier la signifiance du poème par la suppression des éléments formels ou sémantiques se manifeste à maintes reprises dans la traduction de Paul Villard, ce qui nous a déterminée à déclarer qu'elle fait pârtie de son style traductif. Un exemple supplémentaire : leș vers " mi-am pipăit/încet,/încet/trecutul că un orb " șont traduits par " j'ai tâté/doucement/mon passé comme un aveugle " (Lucian Blaga, Leagănul (Le berceau), în Pașii profetului, édition trilingue
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
1506 V. Idem, p. 188: " La nouveauté du présent essai de synthèse ne consiste pas seulement dans l'effort chez Blaga des trochées, des ïambes, des anapestes, etc., mais aussi comme une aspiration à considérer le vers blagien comme une pârtie intégrante de son esthétique et, dans un sens très général, de son activité créatrice. " C'est nous qui soulignons. 1507 Ibid. C'est nous qui soulignons. 1508 La rime pauvre ne comporte qu'une homophonie (la dernière voyelle accentuée en
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Poèmes choisis), op. cît., p. 237 et respectivement 239. Le premier est un poème à résonances folkloriques, le deuxième est un sonnet. Îl n'y a aucune recherche de recréer la rime en français. 1529 Le terme roumain " alean " fait pârtie du champ sémantique du moț " dor ". Nous traitons la traduction de ces termes dans le Chapitre VI, qui porte sur la traduction du signifié. 1530 V. Lucian Blaga, 65 poèmes, traduit par Paula Romanescu, op. cît. : Greierușa (La cigale), p.
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
că mediul înconjurător, reprezentat de spațiul natural, va avea de suferit de pe urma construcției de hoteluri, parcări, centre comerciale sau parcuri de distracție. Consecințele cele mai întâlnite ale turismului asupra mediului înconjurător sunt: schimbarea structurii florei Și faunei (exploatările forestiere pentru pârtii de schi); poluarea fonică, a apei, a aerului Și a solului etc.; eroziunea/erodarea solului (alunecările de teren sau dispariția plajelor); epuizarea resurselor naturale; aglomerațiile din trafic Și transportul public; impactul vizual (urbanizarea anarhică Și haotică în comunitățile montane sau
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
din sat, un copil care privea șirul de căruțe, dintr-o curte, pe neașteptate, În noapte, strigă din toate puterile: ,, Trăiască România dodoloață !” Cuvinte : au purces= au plecat, au mers; orator= vorbitor; dodoloață = gogonată , rotundă; făgașul zăpezii= drum prin zăpadă, pârtie; marea de oameni= mulțimea; Își dormea somnul = era Înmormântat. UN FLĂCĂU DE ISPRAVĂ În acele zile de la sfârșitul lui august 1944, pe plaiurile Bârsei, ca și În alte părți ale țării, se duceau lupte dârze pentru lichidarea ultimelor rămășițe ale
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
S-arunce o-ntrupare a dracului pe lume, Lui Belzebut bătrânul sau a lui Antichrist, Dar ea de pe acuma se sparie de el... De pe acuma cerul și-ncurcă-a sale stele, Izvoarele uitat-au în astă noapte albia Și vezi că pârtii nouă își taie pintre stânci... Să știți că-n astă noapte de ciumă or, să moară Mulți oameni... Astăzi firea descarcă bogăția-i De ape pe o cale cu totul nefirească Și secetă urma-va... iar seceta cloci-va În
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
greu în astă lume eu am păcătuit, Eu sânt mâna de care slujitu-s-a blestemul Al maicei tale, ca-ntreg, [ca el] întreg să cadă Asupa frunții aspre-a-acelui nefericit. Au împlini-l-va Domnul cu toată grozăvia? Căci lumea e-mpăcată - pe pârtia ei veche Văd că se mișcă firea și sorțile Moldovei... E împăcată lumea. Deși moșneag de zile, Abia[-s] la jumătatea menirei mele-n lume Ca să-mpac iară lumea. Dar oare Dumnezeu Nu are drept asupră-mi? Cealaltă jumătate E
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
se mișcă mai departe pe întinsa tabla cerata; Nici o răutate josnică nu se lipește de-o comă măcar a drumului pe care-am apucat, Ea zboară cu-al vulturului zbor, îndrăzneț și pururea-nainte, nu lasă-n urmă-i nici o pârtie. ZUGRAVUL Adecă, cum s-ar prinde asta? POETUL Ți-oi descoase-o. Nu vezi cum toate treptele de oameni, oricum ar fi de soiul lor, atât cei superficiali și linși precum și aciia de natură trează și austeră, îi oferă lui
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
interprétation schellingienne d’Exode 3,14. Le Dieu en devenir et l’être à venir). În sfârșit, exegeza contemporană e abordată și ea în două studii: al lui Roland Goetschel, Exode 3,14 dans la pensée juive allemande de la première pârtie du XXe siècle, și al lui Gabriel-Philippe Widmer, L’interprétation barthienne d’Exode 3,14, singurul mai aproape de preocupările noastre. Căci, după un periplu prin aerul rarefiat al metafizicii, al esoterismului și al teologiei naturale, exegeza teologului protestant Karl Barth
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
explorativ-explicativă) Întrucât invită elevii la un efort de căutare, de investigație teoretică, de experimentare pe plan mintal, ceea ce duce la descoperirea unor noi adevăruri. Construirea, mânuirea și interpretarea unui model aruncă o rază de lumină explicativă asupra originalului, deschide o pârtie de acces la esențialitate, dând posibilitatea gândirii să avanseze În direcția rezolvării unor probleme de cunoaștere și de acțiune. Se spune că un obiect B reprezintă un model pentru un obiect A, atunci când elevii vor putea obține o anumită informație
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
mg / litru în ape eutrofe și din precipitarea carbonatului de calciu la ape dure și alcalinitate ridicată.). Activitățile umane cele mai mari generatoare de suspensii sunt arăturile mai ales pe pantă -, suprapășunatul, despăduririle, exploatarea pădurilor cu drumuri de tractor sau pârtii de alunecare / târâre în pantă, incendierea vegetației și mai puternic ca toate mineritul la suprafață. Eutrofizarea se definește ca îmbogățirea apei cu substanțe nutritive pentru plante în primul rând azot și fosfor (ceilalți zeci de compuși necesari dezvoltării fiind foarte
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
bancă. Elev al școlii din Voiron, apoi al Colegiului „Champollion” din Grenoble (1910-1917), va deveni student la litere în Lyon și Paris (1917-1923), luându-și licență cu două lucrări, Mémoires (1921) și Sur la philosophie de Jean de Meung - 2-ème pârtie du Român de la Roșe (1923). Funcționează ca profesor în cadrul Misiunii Franceze din România, mai întâi la Liceul „Mihai Eminescu” din Satu Mare (1923-1924), apoi la Liceul „Gheorghe Barițiu” din Cluj. Conferențiar la Seminarul Pedagogic Universitar din același oraș (1925-1931), va fi
JACQUIER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287662_a_288991]
-
care Șăineanu a știut-o culege din izvoarele vremii sale, cât din noutatea orizontului cercetat. Căci lucrările sale de căpetenie dezvăluie oarecum lumi noi, necunoscute sau puțin abordate până atunci. Vocația sa pare să fi fost aceea de a deschide pârtii noi, de a se avânta în terenuri nedesțelenite pentru a smulge necunoscututlui atâtea taine... OVIDIU BÂRLEA SCRIERI: Ielele, Dânsele, Vântoasele, Frumoasele, Șoimanele, Măiestrele, Milostivele, Zânele, București, 1886; Încercare asupra semasiologiei limbii române, pref. B. P. Hasdeu, București, 1887; ed. îngr
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
protocolara, pe care era dispus să i-o Întoarcă, dar numai că unei persoane particulare <ref id="7"> 7 Ibidem, p. 275.</ref>. Deoarece, măi preciza diplomatul rus, „nous n’avons rien contre la personne d’un Prince qui fait pârtie de la famille de Prusse. Îl pourra nous convenir” (s.n.) <ref id="8"> 8 Ibidem.</ref>. Sugera, astfel, faptul că, În realitate, principele Carol avea nevoie de Rusia și nu Rusia de el <ref id="9"> 9 „Quand îl s’agissait
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
pânda „gardienilor”, „servitutea continuă a uralelor și aplauzelor”, „eczema abdicărilor fără număr”, căderea în subdemnitate, ca a popicelor mecanice, ca a saltimbancilor ratați, duplicitatea, lipsa solidarității, așteptarea colectivă adulmecând „o furtună, un trăsnet”, protestatarul solitar care se autoincendiază pe o pârtie, „aparteul” sugrumat al poemului însuși. Într-o antologie a expresiilor revoltei care au putut fi tipărite sub dictatură, destule texte semnate de V. și trecute fatal sub tăcere de critică în anii cenzurii s-ar vădi reale piese de rezistență
VANCEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
încântarea de a fi petrecut un timp în Transilvania: Entre tous les vastes et très hereux États de la Majesté Impériale et Royale j’ai choisi par preference à mon égard ce séjour de la Transylvanie, dont le climat et une grande pârtie des moeurs ont quelque ressemblance avec ceux notre Valaquie et Moldavie. Apropierile continuă să fie posibile chiar și la nivelul suprastructurii, unde direcțiile de înaintare ideologică tind să se despartă. Secolul al XIX-lea va confirma acest sens, cultural însă
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
nou, cu schiurile tot ciocnindu-se unul de altul, simțindu-se ca un iepure Împușcat, până ce se Împotmoli, cu picioarele Încrucișate și cu schiurile Îndreptate-n sus, cu nasul și urechile pline de zăpadă. George era puțin mai jos pe pârtie, scuturându-și zăpada de pe haine. — Da’ știu că ai luat-o pe căzătură, Mike, strigă el către Nick. Așa-i cu blestemăția asta de zăpadă moale. Și pe mine m-a răsturnat la fel. — Cum e cu pragurile? Întrebă Nick
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Alina. Și cine poate să ne ajute să-l găsim mai repede decât căluțul care-l poartă toată ziua de-a lungul și de-a latul comunei?! Dar de unde-ai știut că suntem noi? Păi, n-am prea știut. Făceam pârtie în curte și când m-am oprit am văzut cum, pe dealul cel înalt, ați zburat de pe sanie. Mi-am zis că nu-i a bună și că cineva trebuie să aibă nevoie de ajutor. M-ai mai liniștit când
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
Aici suntem, așa, în trecere, să aducem albeața sclipitoare a zăpezilor, ferecând apele în păduri de gheață. Când eu mă mânii, învârtoșez vântoasele lui Moș Viscol și ridic troiene de omăt. Copiilor le aduc în dar derdelușul pentru săniuș și pârtiile pentru schi. Eu sunt Primăvara, vorbi la rândul ei o codană cu părul bălai, răsfirat pe umeri; obrajii îi erau numai zâmbet, iar glasul clinchet de clopoței. Eu vin din țara lui Miază-Zi. Babei Ierni îi dăruiesc ghiocei albi ca
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]