3,617 matches
-
nimic, că-n spuma mării acest blestem îl voi spăla și peste griul cel de gheață, din curcubeu, voi agăța un indigo fără de margini... în cartea mea, pe albe pagini, voi aștepta să se reverse o auroră... de-o să-ți pese, va fi târziu,iubirea mea! Referință Bibliografică: Ninsoarea / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 368, Anul II, 03 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Elena Spiridon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
NINSOAREA de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361746_a_363075]
-
acea cameră de hotel, mică și întunecată, cu un singur pat și o noptieră ambele de pe vremea bunicii; își amintea chiar și mirosul închis, de vechi și mucegai ce o lovi în față încă de la intrare, dar atunci un-i păsă. Era îndrăgostită și dragostea mirosea a trandafiri proaspăt culeși. Nu-i păsa de nimic. Se dorea iubită, atinsă, mângâiată.Trupul lui gol i se păru atunci irezistibil și chiar și acum când și-l amintea nu i se părea mai
NEPUTINŢA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351711_a_353040]
-
o noptieră ambele de pe vremea bunicii; își amintea chiar și mirosul închis, de vechi și mucegai ce o lovi în față încă de la intrare, dar atunci un-i păsă. Era îndrăgostită și dragostea mirosea a trandafiri proaspăt culeși. Nu-i păsa de nimic. Se dorea iubită, atinsă, mângâiată.Trupul lui gol i se păru atunci irezistibil și chiar și acum când și-l amintea nu i se părea mai puțin frumos. Se întreba de multe ori de ce nu-l putea urî
NEPUTINŢA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351711_a_353040]
-
Am să te iubesc până la sfârșitul lumii, Indiferent de fusuri orare și aurore boreale De eclipse de luna sau de soare, Parțiale sau totale, de fluxuri și refluxuri de mare Așa se întâmplă când sentimentele străbat vremurile Fără să ne pese de minus și plus infinit Dragostea noastră stă într-un singur punct. Am să te iubesc până la sfârșitul lumii, Prin sufletele noastre trăiește adormita Atlantidă Tresărim ușor când prin dreptul ferestrei Trec nepăsătoare și reci erele glaciare, Dar noi, supraviețuitori
MARIN MIHAI : POETUL MARIUS TUCĂ SE TRANSFORMA IN CARTE DE POEZIE !-´´ AM SA TE IUBESC PANA LA SFARSITUL LUMII ´´ de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352314_a_353643]
-
Atasament > EREZIA LUI EROS Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1707 din 03 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Inerția poeziei să te lași în voia frumu seții Ca și când ar fi ultima șansă Ur mează Apocalipsa Cuvintelor Să nu-ți pese nici de marele maestru nici de ul timul discipol al tăcerii Să dai totul pentru metafora vieții și a morții Cum nu atacul este apărarea ta Și Eros cunoaște deja situația Se vede după cum surâde E șmecher tipul Ne echipează
EREZIA LUI EROS de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352574_a_353903]
-
UNUL ALTUIA PĂMÂNTUL Autor: Mihaela Tălpău Publicat în: Ediția nr. 1707 din 03 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Ne-am împărțit unul altuia pământul Cu rădăcini avide de plăcere Din reavănul prea verde s-a crispat avântul Nu ne-a păsat! Vrut-am abisul să ne dea durere Din pieptul meu de ceară s-au mai topit fiorii Din mintea ta de sculptor s-au amăgit apusuri Am înghițit lumina, am sărăcit și norii Cu ale noastre buze am sfârtecat răspunsuri
NE-AM ÎMPĂRȚIT UNUL ALTUIA PĂMÂNTUL de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352585_a_353914]
-
prea firav Și l-au străpuns ca un pumnal. Orice-i spunea era-n zadar, Fiindcă era convinsă că e viu Și poate-are nevastă și copii. Citea în cărți, striga la cer, Se războia c-un Univers Ce nu-i păsa de Mitu-al ei, Plecat devreme dintre ei. Când înspre ceruri s-a tot dus L-o fi găsit cu un surâs Pe cel răpus de gloanțe și de ploi, Pe cel cu ochii scoși de ciori, Pe cel lăsat să
LACRIMILE SPERANŢEI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350581_a_351910]
-
ale minții văduvite de adevărata înțelegere: „ [63] sau „ Dacă sufletul va cunoaște aceste aspecte și va lupta cu înțelepciune, atunci va ieși biruitor și, stăpânindu-și gândurile minții, va fi stăpân și peste patimi. Dacă însă mintea, fără a-i păsa de existența și legile acestei lupte nevăzute sau descurajată de osteneala pe care aceasta o comportă, va cădea, atunci nu va mai avea nici o justificare. Neștiința ori neputința nu-i vor folosi ca argumente înaintea lui Dumnezeu. Rezumat Importanța colosală
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
Ei! Cu tine pot motel. Tu vrea? Era alegerea ei, după cum și-a dat seama. Și pentru că el a întrebat-o și i-a oferit două alternative, a fost de acord cu ultima variantă. Căpătase încredere și nici nu-i păsa de ce se mai putea întâmpla. Important era să ajungă acasă. Șoferul de pe TIR a fost foarte corect. A oferit la masă tot ce și-a dorit ea și nu a insistat să-i dea băuturi. A mai întrebat-o apoi
IOI, IOI, IOI! ÎN PRIMĂ AUDIŢIE (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351372_a_352701]
-
-mă, de parc-ar împărăți lumea... -Că bine zâci... Și noi le-am cântat în strună...Trebuia de la-nceput să ne impunem punctul de vedere...Să le fi tăiat iapa di la gard.... se oțărî Elena. -Da, că le și păsa lor de... Las-o jos că măcăne... zise Rodica. Sunt la întrecere doar... Ăsta-și făcu vilă, al tău a vrut mașină ultimul răcnet...Ăștia nu văd că-mbătrânesc și n-o să mai fie capabili să-și achite datoriile...!? Doamne
BATE FIERUL CÂT E CALD de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350691_a_352020]
-
pe care le-a dăruit-o prin cuvinte alese, așezate în etajera unor capitole de excepție, mulțumindu-le pentru dragostea lor dezinteresată. Ce-mi place mai mult la Elena, este optimismul ei, tinerețea cu care calcă înainte fără să-i pese că vremea se tot cerne peste noi șștie foarte bine că prin scris rămâne mereu tânără... și la minte și la trup, prilej minunat de-ai spune: LA MULȚI ANI! Elena, să-ți dea bunul Dumnezeu condei de atgint, slove
CU GÂNDUL ŞI SUFLETUL SPRE ROMÂNIA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350793_a_352122]
-
decât un câine, Nici lanțul nu l-aș roade-n frig afară. Să-mi dai, de-ți amintești, un colț de pâine; Pe geam poți să-l arunci, făr-o privire Și, bucuros, știind că-i de la tine, Nu-mi va păsa de-a morții otrăvire. Să nu-mi dai apă, nicio picătură! Căci cerul s-o-ndura, măcar, o noapte, Să-mi stingă-n ploaie-a buzelor arsură Ori arșița din trup, când vântul bate. De n-oi primi nimic, din
DOR DE ŢARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350818_a_352147]
-
vin, din cel bun, fiert cu mirodenii de la mauri, dar și de o stare de indiferență, credea ea, asemănătoare morții. Între timp, în jurul meselor grosolane aranjate jos, se adunară războinicii, fără să-și fi schimbat hainele și fără să le pese că erau murdari și în albul ochilor de sânge, sudoare, fum și noroi. Se asemănau astfel câinilor care, bucuroși de victorie, năvăliseră și ei printre picioarele cavalerilor. Toți răcneau, se înjura, se dădeau palme și pumni în tinichelele armurilor, apăruseră
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
fac masaj; întocmai cum era pe plajele italiene prin 1980. Luni, 18 iunie. Mai pe plajă, mai prin oraș pe unde am mai făcut mici cumpărături... Am găsit și pastile contra țânțarilor dar se pare că acestora nu le prea păsa de pastilele noastre. Spre a-i ține la distanță, ne-am învățat să dormim cu jaluzelele ușilor și geamurilor închise. Marți, 19 iunie. Circulă aici două „trenulețe” cu câte o locomotivă și trei vagoane după ea. Au însă roți de
O VACANŢĂ ÎN GRECIA de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/350848_a_352177]
-
o bucată de pâine, fiindcă nici ei nu prea aveau de unde! Astfel că pentru copilul nimănui era mai bine să plece într-o direcție neștiută! Suman s-a urcat în cabina de frână a unui vagon oarecare fără să-i pese unde și când va ajunge. Cât a fost lumină, prin fața ochilor s-au perindat peisajele parcă ar fi fost arhicunoscute, dealuri, păduri, râuri...Dar oboseala avea să-și spună cuvântul, trupul obosit și flămând avea să cedeze, trecând în lumea
CICLUL TUNICA SI SUMAN; BIOGRAFII PARALELE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351551_a_352880]
-
suferințe, că vom avea și nou un nivel de trai cât de cât, că România va fi asemenea țărilor occidentale. Gravă eroare. Habar nu am avut noi atunci că Occidentul l-a dat jos pe Ceaușescu nu că-i era păsa de noi, nu pentru că voia să ne scape de comunism și de dictatură, nu că le era milă de soarta noastră, ci pentru a ne transforma în colonie și în slugile lor. MARII ASASINI ECONOMICI MONDIALI CARE AU ORGANIZAT LOVITURA
SCRISORI POLITICE ADRESATE POPORULUI ROMÂN, CLASEI INTELECTUALE ŞI CLASEI POLITICE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351605_a_352934]
-
ne ține captivi, decât prin extincție: „mie nu mi-a reușit nimic pe pământ”; „tu ai vrea ca viața asta să nu se mai sfârșească/ eu n-am știut niciodată cu ce s-o umplu/ și nici nu mi-a păsat de umplutură/ lasă, noi o să avem copii în cer” (sânge îndesat între copertele abia depărtate). Din viziunea unei lumii descentralizate, decurge atenția acordată, cu egală măsură, tuturor problemelor omenești, grave ori minore deopotrivă. Iată câteva evenimente contemporane tratate cu ironie
EUGENIA ŢARĂLUNGĂ – ENDO, META, EPI, PARA TEXTE LIRICE de LUCIAN GRUIA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346591_a_347920]
-
omului dispăru, iar pașii afundați în zăpadă se îndepărtară până nu se mai auziră. -Lasă-l în pace! Culcă-te lângă mine să ne încălzim. Câinele se întinse în spatele lui, cât era de lung.Simțea căldura prietenului și nu-i mai păsa de fulgii mari ce se așterneau peste ei. Simțea o siguranță știind că Patrocle veghează.O moleșeală plăcută îl cuprinse ca un vis frumos. “- Și acum, dragi iubitori de poezie, invităm în scenă pe marele poet Călin Matei ... , Oamenii aplaudară
VISUL ALB, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346704_a_348033]
-
voi adora Iubita mea UMBRE Când umbrele nopții apar, Regrete pustii mă-nconjoară Mă dor și mă macină-amar Vor muri când va fi să dispar Sau doar împreuna să fim iar DE-AȘ MURI De aș muri nu mi-ar păsa Căci tu rămâi viața mea Tu ești o rază de lumină Frumoasă, caldă și senină Trecutul este doar ruină VIAȚA MEA De soarele s-ar stinge De marea va seca Te voi iubi mereu Chiar de mă vei uita Și
DESPICÂND FIRUL DRAGOSTEI ÎN 4, 5, 6... (NANOPOEME) de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346719_a_348048]
-
vei întinde gura nesătulă de cuvinte mușcându-mă de viață să rămân cu oasele drepte de rădăcini în masa de lemn nealtoit din bucătaria care a dat naștere pereților hămesiți de culoarea scăpată-n obraji nu cred că o să-ți pese foarte mult dacă au mai trecut primăveri prin așternuturi pielea ta cade periodic în bucăți de palme plus de asta ai învățat să torci Referință Bibliografică: chinul mesei din pereți / Daniel Dăian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 357, Anul
CHINUL MESEI DIN PEREŢI de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 357 din 23 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351032_a_352361]
-
jupoaie, îți bagă mâna în buzunar și îți iau banii pentru că ești prea bogat în viziunea lor, sau nu meriți ce ai câștigat, iar țara nu are bani. Se împrumută lăsându-te dator pe sute de ani fără să le pese ce vor face și de unde vor plăti datoriile cei ce le vor urma. Tu taci; - Dușmanii tăi, cei ce vor să te vadă dispărut pentru a îți lua locul, îți impun ce să mănânci, ce să bei, ce medicamente să
SCRISOARE DESCHISA CATRE POPORUL ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351085_a_352414]
-
peste hotare că țara lui are de recuperat o sumă mare de bani de la alt stat. Ce fac parlamentarii români? Refuză să investigheze cazul pentru că nu vor să îi supere pe cei ce îi țin pe jilțuri fără să le pese de interesul națiunii trădând jurământul făcut la investire. Tu taci; Asta se întâmplă astăzi, popor român, și tu taci. Dacă ar fi ca tot ceea ce se întâmplă să se răsfrângă numai asupra ta, românul de azi, nu ți-aș scrie
SCRISOARE DESCHISA CATRE POPORUL ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351085_a_352414]
-
ticăloșit în esență (venerabilul Neagu Djuvara spune cu amărăciune că în românul de azi nu izbutește să-l descopere pe românul din perioada interbelică!), românul de-acum, deci, înțelege să scoată bani chiar și din piatră seacă, fără să-i pese de morală, legi, semeni, ori de ce va urma. Așa că, pretutindeni în România pădurile sunt măcelărite, căci pretutindeni gaterele făr' de număr lucrează zi și noapte. Nu se știe câte dintre ele lucrează legal, dar se știe că toate se „hrănesc
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
invizibil, răsărit din adâncurile certitudinilor personale. Încremenită, aproape sfâșiase hârtia cu vârful stiloului. Tremura, gânduri imposibil de realizat îi treceau prin minte.. dorințele și inima erau mai puternice decât rațiunea în acel moment. Trăise o iubire de roman. Nu-i păsase niciodată de părerile celorlalți. Nu dădea doi bani pe prejudecățile lor ipocrite, prefăcătoria legilor nescrise ale etichetei. A avut șansa să-și întâlnească sufletul pereche. Nu regreta nimic. Dacă viața i-ar fi oferit a doua șansa alegerile ei ar
AMINTIRILE BĂTRÂNEI DOAMNE (II) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 839 din 18 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345725_a_347054]
-
malaxorul care ne-a măcinat și ne macină viața clipă de clipă. Explică-le lor Sebastiane, ce s-a întâmplat cu tine în ultimele douăzeci și patru de ore. Viața, atâta cât a mai rămas, își va urma cursul fără să îi pese de apropierea inexorabilă a morții oricăruia dintre noi. Am parcurs bătrânește toată grădina cu pași mărunți, împleticiți. Multe mai erau de făcut. Și poate că vor rămâne astfel pentru totdeauna. Sau mai bine zis până la plecarea mea. Nici în gând
TRĂSNETUL de ION UNTARU în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356326_a_357655]