5,724 matches
-
în Europa, care nu numai că a fost recepționată de păturile dominante francofile din multe țări, dar aceste enclave au și contribuit activ la constituirea ei.Fenomen care se petrece în secolul nostru cu limba și literatura engleză promovată de păturile dominante anglofone implicate în globalizarea economiilor naționale. La fel ca orice activitate intelectuală, literatura depinde de limbaj și de corespondențele lingvistice. Există un raport indestructiv dintre limbă și literatură.Dar acest raport ar fi răsturnat în contrariul său dacă am
ISTORIA LITERATURII COMPARATE PARTE INTEGRANTĂ A ISTORIEI LITERATURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363340_a_364669]
-
din dramele contemporane lui, din comedia burlescă a înaintașilor, din comediile spumoase ale epocii, din anticii tragicieni greci Eschil ,Sofocle și Euripide, din Homer, din scriitorii latini. „Scena- spune Coleridge- era pe vremea lui Shakespeare o încăpere goală, cu o pătură în chip de cortină, dar el a făcut-o un câmp penteu monahi.” Opera lui e profund națională, indiferent că personajele sunt grec, latin, italian sau francez. Situațiile descrise și dezbătute în teatrul lui poartă pecetea vieții engleze. Ea oglindește
ETERNUL SHAKESPEARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363335_a_364664]
-
betoane, Ermetic și fără speranță, Rămânem doar simple organe Închise-n conserve pe viață. Prin ziduri înalte pătrunde În noi, doar gândul uitării De resturi de visuri bolunde... Iubirea? Doar jocu-ntamplării! Învățăm înmulțirea-ntre ziduri De suflete-n ceasu-nserarii, Procreerea-i pătură-n friguri... Iubirea? Un rest al visării! Să spargem azi zidul ce-apasă A inimii noatre romanța, Molozul e-a vieții angoasa... Iubirea? Eternă speranța! Căprar Florin Referință Bibliografica: Zidul din noi / Căprar Florin : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ZIDUL DIN NOI de CAPRAR FLORIN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363429_a_364758]
-
spirală, Trecând prin cer, prin furtună, prin nori De cremonese, uitate viori ? Cred că nu, Cred că în mintea asta ciudată-s doar eu , Și poate , doar poate ...uneori Dumnezeu ! Invidia și privirile voastre ma-apasă , Sufocandu-mă ca o pătură , aspră și groasă. Hai sa împărțim , Lumea mare , bogată si cinică , Să fie a voastră mereu . Iar tot ce e dincolo de nadir , Speranțe , iluzii și vise , Rămâne al meu ! Referință Bibliografică: PANTA RHEI / Marius Mircea Ganea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
PANTA RHEI de MARIUS MIRCEA GANEA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363581_a_364910]
-
în: Ediția nr. 1562 din 11 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului E liniștea lumii albastru veșmânt, Oprire de aer să poarte cuvânt, Priveghiul luminii când noaptea- i mormânt, Vieții strivite-n adânc de pământ. Abisul marin e doritul iatac Ca pături de nea la răsaduri ce tac, Ori somnul profund pentru vântul posac, De zeu strâns amarnic sub gura de sac. Prelungă plutire-i ca zbor de condori, Din margini de lumi revărsare de zori, E zâmbet născut de-ai iubirii
CE-I LINIŞTEA ? de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362320_a_363649]
-
total lipsiți de spirit, acționează detașat de Dumnezeu sau de voința divină. De aceea vedem atâta “circ fără bani”, atâta ură, pizmă, dispreț, dorință de înjosire a celuilalt, lăcomia, sexualitatea nelegitimă, lăudăroșenie, dorință de parvenire și de autosuficiență, în toate păturile sociale, mai cu seamă între cei care ar trebui să fie un exemplu în societate. “Uneori legăturile prietenești țin atâta timp cât nu ai vreun succes, că atunci vezi cine îți sunt preteni. Unii se pretează la bârfe și la acte și
DESPRE LEGĂTURI VEŞNICE ŞI TEMPORARE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362323_a_363652]
-
o regăsire cu istoria, de la care publicul român are a simți înălțarea spirituală inegalată de nicio muzică a lumii. A revedea istoria nu înseamnă și a retrăi groaza care a marcat-o în răstimpuri. „The Red Army Choir“ avântează dinspre păturile istoriei un iureș de muzică impetuoasă, rusească. Muzica interpretată falnic de către „The Red Army Choir”, exceptând retrezirile la fața întunecată a istoriei, este o oglindă a ei luminată într-un spectacol unic. Un spectacol de însuflețire eroică, de revedere a
VIN RUŞII! CORUL ARMATEI ROŞII VINE LA BUCUREŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362384_a_363713]
-
ieri, i-a spus femeia în negru care semăna cu o călugariță , nu prea aveti loc, sunt multe bagaje. -Văd, a răspuns Tea, în timp ce-și cobora rucsacul de piele din spate. - Veți sta pe bagaje, sunt saltele si pături. -Nu stau, mă duc la tren. Plecă spre gară. Câteva bătrâne din grup au urmarit-o cu privirea până a trecut strada. -Drum bun, a strigat una care o cunoștea de la biserică, vrând să fie amabilă. Alta a oftat ușurată
DOAR EL I-A SPUS TEADORA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362389_a_363718]
-
bătrânețe. Prin urmare, cu toate erorile de fond ale industrializării haotice și ale urbanizării turbate, se poate afirma că pe ansamblu politica economică antedecembristă a fost mai aproape de nevoile vitale ale omului de rând. A, că apăruse în acele timpuri pătura subțire a privilegiaților nomenklaturiști și cea a învârtiților cu izul specific lichelelor, că alimentele, medicamentele, curentul electric și presa erau pe sponci, iar contactele cu străinătatea practic reduse la zero! Dar, mă rog, în zilele de-acum nu s-a
SĂRĂCIA – STAREA DE FAPT A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362430_a_363759]
-
privilegiaților nomenklaturiști și cea a învârtiților cu izul specific lichelelor, că alimentele, medicamentele, curentul electric și presa erau pe sponci, iar contactele cu străinătatea practic reduse la zero! Dar, mă rog, în zilele de-acum nu s-a constituit oribila pătură a ciocoilor, mână în mână cu ticăloșii care trag sforile politice? Care-i avantajul politic și material pentru România cu niște oficiali aproape nebăgați în seamă de străini și cu hoardele sale de migratori situați în vecinătatea delictului? Chiar dacă milioane
SĂRĂCIA – STAREA DE FAPT A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362430_a_363759]
-
Toamna, odată cu scoala, se pornea și campania agricolă. Era o definiție umoristică care circula printre noi: țăranii sunt acea pătură socială care ajută elevii, studenții și armata la strânsul recoltei. Colegii mergeau la cules cartofi sau la sfeclă, iar noi, cei scutiți, eram obligați să fim prezenți la scoală la diferite activități.- Scutiții repartizați la bibliotecă să vină cu mine
VIOREL CROITORU [Corola-blog/BlogPost/361019_a_362348]
-
Acasa > Impact > Relatare > LIPITORII DE CĂRȚI Autor: Viorel Croitoru Publicat în: Ediția nr. 1578 din 27 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Toamna, odată cu scoala, se pornea și campania agricolă. Era o definiție umoristică care circula printre noi: țăranii sunt acea pătură socială care ajută elevii, studenții și armata la strânsul recoltei. Colegii mergeau la cules cartofi sau la sfeclă, iar noi, cei scutiți, eram obligați să fim prezenți la scoală la diferite activități. - Scutiții repartizați la bibliotecă să vină cu mine
LIPITORII DE CĂRȚI de VIOREL CROITORU în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/361018_a_362347]
-
nevăzută Și deodată împrumută Totul, straie de bumbac Dar sub așternut, ce cald! Ce mi-aș mai dori în plus Că pe unde-am fost eu, nu-s Gheizere ca să mă scald? Ghemuit ca un covrig Pun pe mine zece pături Ca să nu ies în o-mături Și să nu tremur de frig Zori de ziuă vin să cadă Prin perdeaua albă, lipsă Ăsta e doar un tertip să Mai amân ieșirea la corvoadă Mi s-au aburit pereții Cu adânci
VIN DE-MI CÂNTĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361170_a_362499]
-
fiind retrograde pentru astfel de legături. Cum m-am adaptat minciunii, prefăcătoriei când nimeni nu m-a învățat. Poate fiindcă trăiam intens dar neglijasem până atunci aspectul desfășurării iubirii fizice prin case închiriate, mai mult sau mai puțin onorabile, schimbând păturile, într-un timp limitat fără a mă jena. Unde ajunsesem, eu femeia căsătorită și respectată în societate cu un statut oficial. Iubitul a rezolvat-o mult mai ușor liniștindu-mă: Ai o umbrelă deasupra capului, ești căsătorită, deci nu te
DE VORBĂ CU MINE de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/361131_a_362460]
-
care au salvat Capitoliul, Tăticu înjura de mama focului și se plângea că are spatele rupt. În fine, mă dezmeticesc puțin și îmi dau seama că mă apasă ceva rigid pe umeri, pe piept și pe picioare. Ceva ca o pătură de scânduri. Nu prea grea, dar totuși apăsătoare, ceva care mă ținea imobilizat. Mă strecor cu greu de sub aceea greutate necunoscută mie până atunci, aterizând pe iarba din spatele căsuței! Eram acolo toți patru, fără lipsă la inventar, destul de întregi, fără
UNU MAI MUNCITORESC PE LITORALUL ROMÂNESC...! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361189_a_362518]
-
și el cu căruța ... Dom' colonel se sprijină în greblă și zice: Văzuși, fă, Lenuțo. ce de mai fîn am făcut? Cînd vă ziceam eu, ce ziceați voi, ai? Eu fac fîn, domnule! Cînd o veni iarna, ce faci, iei pătura și pleci prin sat, la cerșit?! Rage vaca de foame în grajd ... Și zicea unii că una, că alta ... Madam Jorjet se trîntește la umbră. Taci dracu, tataie, că te rîde și curcile! Dom' colonel aruncă grebla și se enervează
14 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360717_a_362046]
-
arse-n foc/ de migratoare revoluții vaste ... // Vedeam un soare plictisit antarct,/ uscând noroiul de pe râtul zilei/ și pe Arghezi-n filigranul filei/ strigându-și patima despre agate/ în efemere piese într-un act ... // Și iarăși revenim în pat asim/ sub pătura cazonă ce ne frige,/ zbătându-ne ca peștii în cârlige,/ sperând că poate dincolo de apă/ un solz de fericire să găsim ... ” Dragostea este starea totală a poeziei, rafinată, spirituală, erudită: „În loc să-și țină ugerele la căldură,/ pline sau goale,/ cu
LUCEFERI CU BUZE ROSII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360793_a_362122]
-
dușman de clasă”, la țăranul și muncitorul docil noilor rânduieli) suporta cu “răbdare” dicte-urile puterii. Învățământul ideologic de partid era obligatoriu, mai ales cu acele segmente socio-profesionale considerate de partid că sunt ele însele formatoare de opinie și de conștiințe: pătura dăscălimii din școli. Am urmat astfel de cursuri la Câmpulung în 1949 și le-am continuat în București, după mutarea mea definitivă, timp de mai mulți ani. Nu s-a lipit de mine, după cum nu s-a lipit limba rusă
DUPĂ RĂZBOI, ÎN TIMPUL BOMBARDAMENTULUI IDEOLOGIC !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360865_a_362194]
-
de toantă! Numai tu ești de vină! L-ai dus să-l împărtășești pe frigul ăla! Tu cu biserica ta , cu prostiile tale! Acum descurcă-te singură! Pe mine nu mă interesează! Anica, îl luă pe Gigel, înfășurat într-o pătură și fugi pe ușă fără să mai scoată un cuvânt; doar suspinele mamei răzbăteau până la ea, lovindu-i sufletul scăldat în lacrimă... -Doamne, nu ne pedepsi! Că doar la tine am fost! Erau Sfintele Paști și Anica își primenise cei
DĂ-MI , DOAMNE, UN PETEC DE CER! de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360938_a_362267]
-
frânt;/ din rărunchi și străfundul inimii strig:/ „Părinte, nu mai pot,/ mă soarbe pustiul,/ și vârtutea din duh/ nici aceasta nu este cu mine;/ mi-e frică, mi-e foame, / mi-e sete, mi-e frig./ Învelește ciolanele mele/ cu pătura Ta de somn și pământ./ Facă-se voia Ta/ chiar dincolo de moarte/ că iubitu-Te-am foarte.”// Pe când se ruga/ Iov/ a văzut la răscruce/ pe Fiul Omului/ căzând prima oară sub cruce./ Închise ochii și, oftând, tot largul/ se
IOV, OMUL LOVIT DE CEL RĂU de PETRE ISACHI în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/360933_a_362262]
-
5 iunie 1906 la Târgu Jiu, precum și participarea la serbările corale prilejuite de deschiderea Expoziției generale române de la București. Cu această ocazie se constituie și secția feminină formată dintr-un grup de treizeci de doamne și domnișoare din diferite pături ale societății, 176 ajungându-se astfel la un cor de aproape nouăzeci de persoane 177. În acest fel se realizează o formație corală mixtă, capabilă să prezinte concerte de mari pretenții. Acum, Paulian pune în lucru ampla piesă corală Munca
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂA MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363160_a_364489]
-
durat o veșnicie. Mi-ar fi fost rai, tu înger între stele, Ce-și picură încet o lacrimă-ntre ele. Nu-mi vei fi stat în minte, mi-ai fi venit alături, Fără trâmbițe și surle-am fi dormit sub pături. Vântul, când își cânta elegia la vioară, Arcușul său, pornit din inimioară, Cu fiecare pală ce lovea în geamul tău, Tot mai spera, ca mine, în destinul său. De-ai fi fost un strop de lacrimă în ochii mei, Ca să
TREI LUCRURI (II) de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368297_a_369626]
-
Ochi sunt ficși ca la pisic,/ Apoi îl cauți pe Tao,/ De nu te calcă un VW maro.” În unele versuri simțim vagi înrudiri cu Tristan Tzara: „Un măr și o coadă de mătură/ Se iubeau pe un colț de pătură,/../ Iubita mea cu liceu terminat,/ moralmente m-a maltratat,/ O vedeam aievea și-n vis,/ O pierdeam mereu în abis...” Uneori Boris Marian-Mehr se dovedește un urmaș de soi al lui Urmuz. Alteori este când ermetic din spița lui Ion
BORIS MARIAN MEHR de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368356_a_369685]
-
a construirii adăposturilor la animalele sălbatice spune multe despre viața lor pe timp de vară și de iarnă, despre obiceiurile lor alimentare... Dacă vine o vulpe sau un bursuc? Mi-e teamă și mă depărtez de vizuină. Mă așez pe pătură, la soare, mai departe, într-un loc mai retras, privind bolta crengilor. Stau nemișcată minute întregi. O toropeală plăcută îmi anesteziază simțurile și mă simt plutind într-o imponderabilitate binefăcătoare. Lumina, plouând în stropi multicolori, mi se prefiră printre genele
TOAMNA BURSUCILOR de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368500_a_369829]
-
îndreptându-se repede spre plajă unde înțelesese de la fată că se întâmplă acea mârșăvie și unde trebuia să apară și ea așa cum se înțeleseseră. El îi dăduse Ancuței cheia de la magazia cu bărci să deschidă, să ia de acolo o pătură sau un prosop ,ceva pentru a o înveli pe amărâta aceea ce zace inconștientă pe plajă ca apoi ei amândoi,să aștepte momentul când acele bestii care o batjocoresc cu rândul se întorc pe terasa piscinei și în momentul când
PETRECERE NEFASTĂ (2) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368507_a_369836]