1,556 matches
-
un camarad demn, altruist și temerar, ca bun creștin și iubitor de țară natală (România), ca pe un caracter integru. Multe dintre paginile cărții sunt deosebit de impresionante, precum cele În care sunt descrise cruntele torturi de la securitatea din Constanța; un Paște În mină; suferințele din prea numeroasele pedepse cu izolarea; eliberarea din Închisoarea Pitești ( În baza unui schimb de spioni, inițiat de guvernul Regatului Unit); călătoria spre Constanța, prin București; plecarea din România În Anglia; Întâlnirea cu Mama; sosirea În Canada
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
lumea, somn ușor, Ingrid; Antonia avea, În schimb, un coșmar, În visul ei se arăta chiar Isus, spunînd că el nu va mai ispăși Încă o dată pentru greșelile muritorilor, degeaba Îl urcau aceștia, În fiecare an, cu cîteva zile Înainte de Paște, pe cruce, un joc perfid, vreți să plătesc mereu pentru voi, am făcut-o cîndva, dar n-ați prețuit asta, o țineți, de atunci, mai toți, doar În păcat, nici măcar nu meritați Judecata, veți sfîrși cînd va hotărî Tatăl, fără
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
furios, care coborâse din mașina oprită cu greu, după ce trecuse cu peste șapte metri de trecerea pentru pietoni. Țipa și gesticula cu brațele a amenințare, în timp ce se apropia de bietul om căzut pe caldarâm. - Băi, orbete! Băi, chiorule! Băi! De unde paștele mă-tii apăruși tu, cretinule? ... Uite, domnule, cum te bagă-n pușcărie un nenorocit care face umbră pământului degeaba!, țipa tot mai tare bărbatul, părând căși face curaj de unul singur, gesticulând și privind amenințător cei câțiva pietoni ce se
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
al dificilelor și exigentelor periferii ale istoriei și ale inimilor care devin tot mai împietrite în lumea noastră globalizată și tot mai post-modernă? Papa Francisc a spus-o în prima sa audiență generală, cu ocazia iminentei pregătiri pentru primul său Paște ca episcop al Romei: «A trăi Săptămâna sfântă urmându-l pe Isus înseamnă a ieși din noi înșine - așa cum spuneam duminica trecută - pentru a merge în întâmpinarea celorlalți, pentru a merge spre periferiile existenței, pentru a fi noi cei care
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
Vasluiului, cu oameni liniștiți, gospodari și cu o deschidere la nou datorită contactului cu orașul. Pentru a afla detaliat tradiția de Paște, am discutat cu unul din bătrânii satului el încercând să își reproducă în memorie una din sărbătorile de Paște la care a luat parte. Acesta declara că în săptămâna dinaintea Paștelui se sărbătoresc Floriile sau “Intrarea Domnului în Ierusalim”. În săptămâna după Florii, ultima săptămâna de post, lumea merge la biserică în fiecare seară de luni până joi pentru
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN MUNTENII DE SUS. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Bianca Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2080]
-
și ouă roșii. În toate zilele de Paște se face horă în sat, la care participă toate persoanele indiferent de vârsta. Seara se organizează un “Bal” numai al tinerilor. În acest fel petreceau locuitorii satului Muntenii de Sus zilele de Paște. Acum nu se mai practică aceste tradiții în totalitate chiar dacă ei încearcă să nu piardă din aceste obiceiuri Informații culese de eleva Bianca Cărăușu de la clasa a XI a-D
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN MUNTENII DE SUS. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Bianca Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2080]
-
n-am fi putut scăpa altfel decât cățărîndu-ne pe pereți. Ne-am încordat deci acuitățile auditive și-am așteptat... - Auzi-l: acuitățile auditive! Vah! Vah! Vah! Și le țineau încordate. Halal de mama care te-a făcut. Ești dat în paștele mă-tii, Norocosule!... - ...După o vreme, am auzit cam așa: Rap-Rapatrop-Zdrap- Zdup! Și am înțeles înfiorați că tinerele bestii poetice urcă scara, taman către aliniamentul pe care tremuram, cu inimioara încrețită în noi... Apoi am auzit: Tronc-Hodoronc-Zdranca-Zdronc! Și am intuit
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cu repeziciune barbă și mustăți - destăinui c-o uimire jucată Tartorul - pentru cazul în care Stăpânul său, foindu- se pe la ctitorii, ori cu alaiul prin oraș, ar fi dat, din întîmplare, cu ochiul de marțafoi... Dar marțafoiul hoț, dat în paștele mă-sii de iscusit, nu s-a mulțumit la atât, dîndu-se rănit că fusese alungat de la mila prezidențială... Într-o dimineață, s-a prefăcut a coborî chiar întristat sub pământ... S-a pitulat în WC-ul ăla public, săpat cu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
șaua banchetei, ca la concert. - Ai văzut?! Chiar acuma fac pariu că s-a produs în jurul tău o bălăcăreală de îngeri și demoni. Belstemîndu-se și frîngîndu-și articulațiile să pună laba pe poezia asta a ta... Huf! Hof! Ești dat în paștele mă-tii de talentat, puturosule! Câtă străluminare!... În alte vremuri, ai fi fost medicul de spirit al unora dintre cele mai importante persoane. Mai aveai puțin și coborai cerurile pe pământ, janghinosule!... Dar mai bine că nu le-ai coborât
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
concentrîndu-se, deslușește printre borangicul și mileurile pânzelor de păianjen, chiotele îngropaților: ...Mi-am lăsat barbă cu sila Ca să nu-ți rănesc pupila... O dată se făcu fleașcă inimioara Cârmaciului. Domnule, francmasonul nu-i de ici, de colea, dumnealui suferă! Crucea și paștele mă-sii de derbedeu!..." Pune el gura pe muștiucul puturoșeniei de țeavă, ce-și petrecuse veacul tot răsucindu-se prin adâncuri, și unde nu începe Comandantul Suprem a lăcrima, cu aprinsă dragoste și părintească dojană în glas: Ieși afară, ieși
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
o dată 197 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI - Aha... Ceac-pac. M-ai slăbit cu bunicuțele. Nu mă mai trombonești că uneia i-ai mărunțit lemnele. Iar alteia i-ai rotunjit pensia, ajutînd-o să ghicească viitorul unor oameni sărmani. 'Tu-ți paștele și grijania mă-tii de duh neobrăzat și înșelător!... Dar constructor devotat al societății socialiste multilateral dezvoltate ai rămas?!... Nu te-ai răsucit și nici constructor devotat nu mai ești?! Sau nu mai ești?! - Vai, păcatele mele. Mai sânt Tovarășe
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
salonul cel mare, își dădu seama de ce meritase să o facă cu o anumită căldură. Încăperea arăta, pe departe, ca cea mai înduioșător pregătită încăpere dintre toate cele prin care cântase el. Garnisită, încondeiată și împodobită ca un ou de Paște. Peste tot, mii de soiuri de dantele, dantelării și danteluțe albe, foarte rar contrapunctate cu unele negre. De parcă fiecare dintre bătrânele doamne s-ar fi strecurat în câte un cupon de dantelă și s-ar fi pornit, rostogolindu-se, peste
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
mormântul. La două zile după ce l-au luat în vizor, s-au lăsat și asupra lui, cu vizitele, poterele medicale, ce până atunci, cu seninătate, îl ignoraseră. Un diagnostician, medic primar, Dragaulea Cornel, ce poposea pe la Mociornița din an în paște, i-a testat reflexele fiziologice, atingîndu-i lojile amigdaliene c-o apăsătoare de limbă, i-a ciupit un pliu tegumentar, i-a zgândărit globii oculari, l-a ciocănit, i-a vânturat creierii cu penseta și-a mâzgălit într-o fișă: "Clinic
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Ca trăsnetul când revine, să nu mai fie nevoit să dea cu bocancii, în stânga și-n dreapta, să intre direct în odaia de culcare și să-l poartă electrocuta lejer pe bunic. - Dar de ce-ai tras, mă... tu-ți paștele mă-tii! Cu pușca făurită pentru a-l apăra pe stat... Către norii și cerurile lui Dumnezeu?! povestise bunica modul în care trăsnetul, supărat că fusese atâta vreme purtat pe drumuri, îl înhățase și îl luase la porcăit pe bunic
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
uriașă decât să ne plimbe pe noi. De dimineață până seara. Pe la femei..." 366 DANIEL BĂNULESCU Nu erau deloc rare cazurile în care îl importunau până și iubitele, crude și vii, de nouăzeciști, de optzeciști, câteva dintre ele date în paștele mă-sii de cât de frumoase puteau fi, fete rafinate, dulci, sclifosite și pline de fumuri albastre în capetele lor alungite, ca de pisici. Prietene ori tovarășe de viață ale unor băieți care încă trăiau, se călca pe bombeuri cu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
o să moară de inimă. Mie-mi transpiraseră palmele. Apuc receptorul. "Tovarășe responsabil - bubui, în microfon, vocea deloc enervată a prim-secretarului. Ești conștient... nu... că... ăăă... E adevărat că un animal de la voi din liceu, din clasa a noua, unul, paștele mă-sii, Lupașcu P. Doru Onofrei..." - Te numești și Onofrei? întrebă, cu dulceață, profesorul, de pe muchia opusă a dormezei. - "...face parte parte din Organizația dumneavoastră de Tineret?" - De, răspunse înțelept și-n doi peri Sinistratul. - Lipsa înjurăturii mai apăsate
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
stradă și să mergi ca un preș?... Vrei să te duci și tu la vreo muiere și, când descheie aia hanțele de pe tine, să atârni ca un preș?... Văd pe fața ta expresivă și inteligentă că nu vrei... Atunci, de ce, paștele păștișorului mă-tii, ai pornit răhățoiul circului ăsta? - Vorbești cu el ca și c-un infractor. Îți va răspunde ca un infractor. Trebuie să-l lămurim întîi deslușit care-a fost zarva. Și care sânt stricăciunile pe care le-a
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
dovleac, altul o alviță, numai să-i lase în pace. Puia la prânz aveau burțile pline. Așa au dus-o, mai cu găinării, mai cu ciordeală, ba un joc de cărți, se țineau la adăpost, că-i căutau gaborii. De paște, i-a pornit starostele la tiribombe, în Mandravela. O luase și pe Didina, s-o plimbe, să mai ia aer. Au trecut Cuțarida tîrîndu-și caroasele. În grădini înfloriseră corcodușii și merii. Un miros greu, dulce, stăruia peste câmpul verde. Spre
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Dar de ce trebuia să moară, dacă de-acum nebunia lui fusese confirmată și sentința pronunțată? Desigur, trebuia să fie vigilent, să nu se lase luat de valul euforiei, o mișcare necugetată și ar fi fost dus, precum un miel de paște, în vreo piață, pe un postament de lemn uscat. Chipurile se îngrămădeau, nu pierduse din vedere niciunul, iar atunci când îi apăreau ochii lui Giovanni, tovarășul de joacă, imediat apăreau și cei ai mamei, ai tatălui, ai fraților lui Giovanni și
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
nu-l întrebase. Apoi, dintr-odată, dând fuga după celălalt : — Auzi, cumetre... Caii au dinți ? — Să te ferească Dumnezeu de mușcătura de cal, auzi în întuneric. E mai rea decât o lovitură de copită... Se spune că în Vinerea Mare, de Paștele Morților, de obicei plouă. Dar cerul nu era greu de ploaie, avea mai degrabă o limpezime alburie. Petrache privi caisul înflorit și se întrebă, ca în fiecare an, ce taină e asta care îl face să se deschidă dintr-odată
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
tot așa de slobodă la gură, și pe un funcționar superior, pe care îl ajutase în carieră și care acum se codea să-i facă un serviciu, îl înjură în plin minister, zicîndu-i: "Păcătosule! Propre à rien!1... Tu-ți paștele mă-ti!" Prințesa juca teatru, dozând savant franțuzeasca cu ocara excesivă, spre a da dovadă că are simțire "rumînească" și profitând de bătrâneță și de ținuta ei autoritară. Vulgaritatea ei era făcută, un naționalism de chermesă. Max avea moravurile cele
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
facând parte din seria ,,prozelor scurte’’ elaborate de autor în ultima perioadă a activității sale, ilustrează în cel mai înalt grad ipostaza de ,,scriitor tragic’’, cum zice Garabet Ibrăileanu, a lui I. L. Caragiale. O raportare la nuvelele O făclie de Paște și Păcat, cât și la drama Năpasta, se impune de la sine. Apare însă un element caracteristic, În vreme de război aparținând unei alte vârste spirituale a prozei caragialiene. Această deosebire stă în sensibila schimbare a înseși viziunii tragice. Simplificând, vom
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Năpasta, se impune de la sine. Apare însă un element caracteristic, În vreme de război aparținând unei alte vârste spirituale a prozei caragialiene. Această deosebire stă în sensibila schimbare a înseși viziunii tragice. Simplificând, vom spune că în timp ce O făclie de Paște, Păcat și Năpasta asimilează filonul tragic dintr-o perspectivă terifiant realistă (un original amestec între tezismul naturalist-zoolist și esticismul ftidic cu descendență tolstoliană), În vreme de război învederează atracția scriitorului pentru analiza psihologică condusă și nuanțată cu mijloacele sugestiei amplu
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
element psihic pe care îl va trata și în mod separat: percepția obscură a nevăzutului, presimțirea. Intrăm aproape în domeniul misticiei. Cu toate documentele, Stavrache simte că popa trăiește. Și într-adevăr preotul va apărea. Paralelismul cu O făclie de Paște este izbitor: hangiii, și într-o parte și în alta, așteaptă petrecerea catastrofei. Preotul tâlhar, acum ofițer. îi spune că a umblat cu banii regimentului și că are lipsuri de bani ce trebuie cât mai rapid acoperite și-i cere
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Bisericii, care nu au fost niciodată integrați sau care s-au detașat; "conformiștii sezonieri", care nu intră în biserică decât pentru cele trei sacramente (botez, căsătorie, înmormântare); "practicanții constanți", care asistă la mesa duminicală, se spovedesc și se împărtășesc de Paște; "bigoții" sau creștinii angajați, care au activități religioase care depășesc practicile obligatorii. După Gabriel Le Bras, Études de sociologie religieuse, PUF, Paris, 1955-1956. • Participarea politică Politologii propun tipologii în funcție de formele și gradele participării politice: gradele: acestea merg de la excluderea din
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]