3,902 matches
-
care avea să-i mănânce și blestemând în minte diagrama cauză-efect. După conversația cu prietenul său, Suflețel însă părea că renăscuse. Scăpase de depresia pe care-o plimba după dânsul de dimineață și, gândind cu satisfacție la avansarea ce-l păștea - la propunerea lui Lică, desigur - și la ce-o să facă el cu prima dublă pe care avea s-o primească (uite, vezi, d-aia-s buni prietenii!), îi veni brusc pofta de viață și de a bea un păhărel. - Hai
CUM ŞI-A PLIMBAT SUFLEŢEL DEPRESIA PE LA PRIETENI de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346205_a_347534]
-
degetelor mele mângâindu-ți mătasea Și buzele mele lunecau tot mai departe.... tot mai departe ... Cu gândul am frământat marmora albă iar ea a devenit vioara ce-mi cânta luceferii sub brațul lunii arcuit într-un cântec Acum sufletul meu paște dorurile Care zburdă în colțul acela de lună. Leonid IACOB Referință Bibliografică: vis de seară / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 886, Anul III, 04 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Leonid Iacob : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
VIS DE SEARĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346238_a_347567]
-
Articolele Autorului SĂPTĂMÂNA MARE Îi Săptămâna Mare, Prier în calendar Iar merii-s încărcați cu flori dalbe, cituș* O toacă bate-n deal, pe văi ecou-i clar O mamă-și strânge doru”-n mâinile căuș. Și oile-s ciopor, păscând neliniștite Cu ochii umezi, știind ce-o să se-ntâmple. Se-apleacă peste mal cu crengile-nverzite O salcie ce plânge cu mâțișori pe tâmple. Îi Săptămâna Mare tot omu-acum postește, Fasolea cea bătută la loc de cinste îi Doar câte
SĂPTĂMÂNA MARE de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368874_a_370203]
-
Articolele Autorului Ies cu plugul la arat în cer mai pe înserat Soarele să dea în pârg să răsară stele-n târg Ca să văd una ori alta de lună-am secat balta Și-am tras razele la mal să le pască al meu cal Ca să zbor frate în cer am tocit opinci de fier Ș-am o pungă însă goală să-mi ajungă pân-la vară Costel Zăgan, DOINE DE (S)PUS LA RANĂ Referință Bibliografică: ALTER EGO / Costel Zăgan : Confluențe Literare
ALTER EGO de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370839_a_372168]
-
ales săptămâna patimilor mai ales fumul lumânărilor din biserica mare de la două sute de pași mai ales prohodul cu apusul său tăios. ca un copil bucuria ne sărea în brațe în dimineața Învierii când în hainele cele noi mergeam să luăm paști pe urmă acasă cu dinții și degetele roșii de la atâtea ouă de parc-am fi mușcat din soare o săptămână întreagă de aer nou o săptămână întreagă în care alegeam doar nuca din cozonaci lumea stătea pe alți stâlpi. IV
ÎNNOI-SE-VOR CA ALE VULTURULUI TINEREŢILE TALE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370858_a_372187]
-
defecte! Călătoru: Cât de greu„ se mai fac oamenii, oameni”. Cine ajunge om are atât de multe de făcut! Dar nu-i vorba de asta. Mă refer la un segment, fără să trec peste ce-a spus moș Gheorghe : - Te paște datoria! Datoria aflării, unde, și cum s-a prăpădit bunicul tău în Primul Război Mondial. Și, nu uita. Tu îi porți numele! - Și ce-a ieșit? Întreabă cineva din apropiere. - Căutări...căutări, o povestire și multă tristețe. Istoricul: Era mare
MONUMENTUL DE LA …URSOAIA! (LUMINA DE LA CERNICA STRĂLUCEŞTE ŞI ACASĂ) TABLOUL (SCENA) 2 de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370900_a_372229]
-
le ducem și să le aruncăm în șopru cu furca, fiind o muncă epuizantă pentru mine care venit de la oraș nu prea eram obișnuit. Uneori mă trimiteau cu vacile-n zăvoi -o pădure mică lângă o apă curgătoare- să le pasc, acolo îmi făcusem o colibă pentru ca să mă ascund de ploaie sau să mă joc și unde luându-mă uneori cu altele mai scăpăm vacile prin iarba care era pentru cosit. Nu-mi plăcea să stau cu vacile pentru că mă plictiseam
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE V de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370958_a_372287]
-
de pe noptieră, primesc realitatea cu toată forța mea, pe Clara am pierdut-o, nu pot sta în camera noastră acum când ea e dincolo de departe! Privirea se oprește deasupra pernelor din pat, triste păreau și ele, cărțile dragi Clarei nerăsfoite păscând cuvinte în singurătatea lor.Fire de nisip îndrăgostite, printre ele murmură durere, lacrimi si dor,pietre voluptoase ce apăsau pe sufletul meu. Priveam de câteva minute în gol peste prezent, singurul gând care plutea în derivă pe oceanul vârstei era
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE, AUTOR GHEORGHE ŞERBĂNESCU) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1019 din 15 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/370988_a_372317]
-
le ducem și să le aruncăm în șopru cu furca, fiind o muncă epuizantă pentru mine care venit de la oraș nu prea eram obișnuit. Uneori mă trimiteau cu vacile-n zăvoi -o pădure mică lângă o apă curgătoare- să le pasc, acolo îmi făcusem o colibă pentru ca să mă ascund de ploaie sau să mă joc și unde luându-mă uneori cu altele mai scăpăm vacile prin iarba care era pentru cosit. Nu-mi plăcea să stau cu vacile pentru că mă plictiseam
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 9 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370962_a_372291]
-
când avioanele germane coseau din mitraliere, de la amplitudine redusă, tot ce mișca pe pământ. Mama m-a acoperit cu corpul ei de parcă acesta ar fi fost din material antiglonț. Mai curând, ea nici nu se gândea la pericolul care o păștea. A făcut-o din instinct. Sau nu, în acel moment ea se gândea doar la una - cum să-și salveze o parte din sine, care eram eu, copilul ei. De aceia, îndemn să credem în puterea artei de a mângâia
DE MAESTRO EUGEN DOGA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369811_a_371140]
-
a soțului, chiar spre sfârșitul măcelului, și viața de văduvă la nici treizeci de ani împliniți pe fundal de foamete cumplită, tifos exantematic și munca silnică în colhoz. Pentru vreo două spice culese ori o normă neîndeplinită la câmp te păștea pericolul să faci 14 ani de pușcărie. Îmi amintesc cum plecam la culcare, dar mama continua să lucreze prin casă. Dimineața mă trezeam, mama era în picioare reușind să facă deja multe. Și mereu era activă, energică, fericită. De ce oare
DE MAESTRO EUGEN DOGA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369811_a_371140]
-
români, ce dorim sincer să avem un Nobel pentru literatura noastră, pentru că va fi al nostru al tuturor. Dacă nu-ți place felul și judecata noastră, știi că nu te-a legat nimeni de stâna noastră românească. Ești liber să paști unde vrei. Mai mult decât o altă bere de drum nu-ți dăm, după cum ai scris despre noi până acum. Nu avem nevoie de laude sau vorbe goale, nici de epitete sau clișele necorespunzătoare, dar nici nu mai aceptam megalomania
UN NOBEL PENTRU CALUL MEU ! de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369938_a_371267]
-
Domnului, spunându-i că peste trei zile va adormi în Domnul. După trei zile, exact la aceeași oră, rasoforul Vasile Ilie a adormit în pace, cu rugăciunea pe buze. Monahul Gherasim Ilie, fratele mai mare al Părintelui Ilie Cleopa, a păscut vitele schitului patru ani de zile, fiind un suflet foarte nevoitor și singuratic. La 14 septembrie 1933, la Înălțarea Sfintei Cruci, nevoitorul monah Gherasim și-a dat sufletul în mâinile lui Iisus Hristos, culcat în sicriul pe care singur și
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369913_a_371242]
-
La 14 septembrie 1933, la Înălțarea Sfintei Cruci, nevoitorul monah Gherasim și-a dat sufletul în mâinile lui Iisus Hristos, culcat în sicriul pe care singur și-l făcuse drept pat în care dormea noaptea. Până în anul 1935, Constantin a păscut oile Schitului Sihăstria, împreună cu alți frați, în smerenie, ascultare, rugăciune și studierea Sfinților Părinți. Părintele Ilie Cleopa ne povestea: În anii în care am fost cioban la oile schitului împreună cu frații mei, am avut mari bucurii duhovnicești. Stâna, oile, trăirea
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369913_a_371242]
-
pe mahalale câte 4-5 prieteni ca să putem ține piept «tâlharilor» flămânzi mai mari decât noi. Uneori tâlhari deveneau și unii dintre prietenii noștri de joacă care nu mai puteau ține piept foamei...Așa a fost! Dar ți-aduci aminte cum pășteam vara oile? Să fi avut vre-o 6 ani, că ne consideram flăcăi, că doar ne încredințeau ciobenii să întoarcem oile care se abăteau de la card și să le dăm «la strungă»*. Tata a lăsat tractorul, că la ferma de
COPILĂRIE – FLORĂRIE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370021_a_371350]
-
Acasa > Strofe > Epigrama > EPIGRAMA MEA DE PAȘTI Autor: Gabriel Todică Publicat în: Ediția nr. 1948 din 01 mai 2016 Toate Articolele Autorului Epigrama mea de Paști Iată că Învierea a sosit! Toți îmi spun „Paște Fericit!” Urmând urătura asta sucită, Ei să-i spun să pască fericită
EPIGRAMA MEA DE PAŞTI de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370352_a_371681]
-
Acasa > Strofe > Epigrama > EPIGRAMA MEA DE PAȘTI Autor: Gabriel Todică Publicat în: Ediția nr. 1948 din 01 mai 2016 Toate Articolele Autorului Epigrama mea de Paști Iată că Învierea a sosit! Toți îmi spun „Paște Fericit!” Urmând urătura asta sucită, Ei să-i spun să pască fericită!? 01.05.2016 Gabriel Todică Foto source: internet Urare de Paști Oamenii mă fac dator Urându-mi „Paște Fericit!” Dac-aș fi doar erbivor, La păscut m-aș
EPIGRAMA MEA DE PAŞTI de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370352_a_371681]
-
DE PAȘTI Autor: Gabriel Todică Publicat în: Ediția nr. 1948 din 01 mai 2016 Toate Articolele Autorului Epigrama mea de Paști Iată că Învierea a sosit! Toți îmi spun „Paște Fericit!” Urmând urătura asta sucită, Ei să-i spun să pască fericită!? 01.05.2016 Gabriel Todică Foto source: internet Urare de Paști Oamenii mă fac dator Urându-mi „Paște Fericit!” Dac-aș fi doar erbivor, La păscut m-aș fi grăbit!... Referință Bibliografică: Epigrama mea de Paști / Gabriel Todică : Confluențe
EPIGRAMA MEA DE PAŞTI de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370352_a_371681]
-
de Paști Iată că Învierea a sosit! Toți îmi spun „Paște Fericit!” Urmând urătura asta sucită, Ei să-i spun să pască fericită!? 01.05.2016 Gabriel Todică Foto source: internet Urare de Paști Oamenii mă fac dator Urându-mi „Paște Fericit!” Dac-aș fi doar erbivor, La păscut m-aș fi grăbit!... Referință Bibliografică: Epigrama mea de Paști / Gabriel Todică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1948, Anul VI, 01 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriel Todică : Toate
EPIGRAMA MEA DE PAŞTI de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370352_a_371681]
-
Aveam și noi apă... Atâta treabă avea el: dimineața mâna norii la păscut pe ogoarele mării și după-amiază îi mulgea la izvoarele noastre. Și doar îl plăteam pentru treaba asta... - Și ce-a făcut Vântul-Păstor? De ce nu mai vrea să pască norii? - Ar mai vrea el, păcătosul, dar într-o zi, după leafă, s-a îmbătat criță și a scăpat norii din țarc. Tot alergând după ei prin munți ca să-i prindă, a nimerit cu barba într-o crăpătură de stâncă
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
Aveam și noi apă... Atâta treabă avea el: dimineața mâna norii la păscut pe ogoarele mării și după-amiază îi mulgea la izvoarele noastre. Și doar îl plăteam pentru treaba asta... - Și ce-a făcut Vântul-Păstor? De ce nu mai vrea să pască norii? - Ar mai vrea el, păcătosul, dar într-o zi, după leafă, s-a îmbătat criță și a scăpat norii din țarc. Tot alergând după ei prin munți ca să-i prindă, a nimerit cu barba într-o crăpătură de stâncă
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
eclesial, comunitar, ce privește atât păstorul cât și turma. Conform concepției Sfântului Ioan Gură de Aur, punctul de plecare spre această slujire este vocația iubirii față de Dumnezeu și, în aceeași măsură, față de cei păstoriți: „Petre, Mă iubești?... dacă Mă iubești paște oile Mele”. Viitorul preot trebuie să răspundă odată cu Sfântul Petru: „Tu știi Doamne că Te iubesc!” Dar nu numai atât, ci el trebuie să poată răspunde mereu „eu” și la cealaltă întrebare a Domnului: „Cine este sluga cea credincioasă și
DESPRE VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A PREOTULUI DUPĂ TRATATUL „DESPRE PREOŢIE” AL SFÂNTULUI IOAN GURĂ DE AUR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370406_a_371735]
-
însă!... Diferența decisivă rămâne preoția harică și nivelul cunoștințelor teologice de specialitate, dar în rest!... Editorialul, și astăzi foarte actual, „De ce este atacată Biserica?” din revista „Vestitorul Ortodoxiei” nr. 197 din Februarie 1998 confirmă această observație. Așa ajungem să ne pască pericolul protestant de sola gratia, adică să-l respectăm pe cleric numai pentru harul preoției sacramentale, ignorând trăsăturile sale de caracter personale și duhovnicești!... Dar pentru cei ce ridică pretenții și critici la adresa Bisericii și ierarhiei sale există și răspunsul
DESPRE VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A PREOTULUI DUPĂ TRATATUL „DESPRE PREOŢIE” AL SFÂNTULUI IOAN GURĂ DE AUR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370406_a_371735]
-
aceea nivelul duhovnicesc al preotului ar trebui să se ridice la înălțimea Sfântului Apostol Pavel care prefera să fie anatematizat odată cu cei întru Hristos frați ai săi (cap. XV). Urmează, în continuare, avertismente puternice față de pericolele duhovnicești care-l pot paște pe preot. În primul rând slava deșartă, disimulată adesea sub forma modestiei exterioare, totodată lipsind smerenia interioară (cap. XVII). Cu toate că femeile au fost excluse de la oficiul preoției harice și chiar de la predica în biserică, ele compensează uneori prin ceea ce numim
DESPRE VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A PREOTULUI DUPĂ TRATATUL „DESPRE PREOŢIE” AL SFÂNTULUI IOAN GURĂ DE AUR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370406_a_371735]
-
femeieCu aripi de focși iute la joc.Sunt o săgeatăCe zboară uitatăDin ochi de iubităși ea părăsită.Sunt o sclipireDin ochi de iubireCe iute s-aprindși-n lacrimi se sting.Sunt o zvâcnireDe fericireîn piept de fecioarăDin inimioară.... XIII. EPIGRAMA MEA DE PAȘTI, de Gabriel Todică , publicat în Ediția nr. 1948 din 01 mai 2016. Epigrama mea de Paști Iată că Învierea a sosit! Toți îmi spun „Paște Fericit!” Urmând urătura asta sucită, Ei să-i spun să pască fericită!? 01.05.2016
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]