1,260 matches
-
timpului, își amintește cu emoție de săruturile interminabile ale flirtului, "de inima și tâmplele care zvâcneau, de mâinile umede" ce se aventurau șovăielnice pe piele. Își amintește de cântecele estivale pe care le asculta pe plajă, A Whiter Shade of Pale al formației Procol Harum, When A Man Loves a Woman al lui Percy Sledge, Yesterday al Beatleșilor. Ieri... Deși amărăciunea și oboseala au început deja să-i sape riduri pe chip, Hervé Prudon simte încă în gură gustul acela "roz
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
poarta principală trebuia să mai mergem o jumătate de kilometru, că făceam un înconjur. Așa că, în cazul când ne apropiam de ora 7 și nu puteam ajunge la locul de muncă la timp, renunțam să mai mergem prin poarta princi pală și ne opream, undeva, la marginea gardului. În timp c e unul din noi supraveghea să nu ne vadă santinela ce aveam să facem, că dacă ne-ar fi surprins, ne-ar fi băgat la carceră, celălalt sărea gardul la
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
-l în vise. E pământul lui, moștenit din moși-strămoși și i se pare firesc să-l muncească cu dragoste. Când ajunge la încărcatul fanului în căruță cu boi, vocea lui devine mai aspră, măi hotărâtă. Știe că trebuie să așeze palele de fan în cantități egale pe conținutul carului, să-l meșteșugească cu grijă mare, pentru că altfel se răstoarnă. Vocea lui îndeamnă: hai, ușurel, gata, alta... Când stele noi încep a urca pe firmament, atunci da bice boilor și pornește spre
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
de țărâna și de iarbă, apoi îl scuipa ușor și bagă în buzunarul pantalonilor pleava, păstrând-o că pe o amintire scumpă. Când ajunge acasă, moș Gheorghe se urcă repede în podul grajdului, iar ceilalți cosași îi dau pe rând palele de fan pe care el le răspândește cu grijă, înfoindu-le și înșirându-le prin tot podul acela înalt. Vară, el doarme acolo pe fânul proaspăt cosit să-i simtă mirosul, să adulmece parfumul florilor de câmp. Nu există plăcere
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
nins de ani, fruntea i se umple de gânduri. Mâine începe o altă zi, iar cosași, iar mămăligă, iar fasole, sau cine știe ce pentru traista cu merinde. Cerul este gol, albastru, senin. Cu mâinile pavăza deasupra ochilor, bunicul caută iar o pala, un nor, cu gândul la căpițele rămase în câmp. Deodată se aude un tunet răzleț, în depărtare, la început slab, apoi brusc mai tare, mai aproape, bubuind puternic. În curând, stropi mari încep să cearnă din sita cenușie a nopții
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
pe dalele de piatră și printre copaci. Doar pe aleea ce duce spre intrarea în biserică sunt întipăriți câtiva pași ce-și păstrează secretul... or fi de bărbat, or fi de femeie... Din biserica înaltă răzbat cântările slujbei, câte o pală de vânt mai face să scârțâie trist copacii desfrunziți, pe aleea din dreapta curții se aude un târn măturând regulat zăpada. O femeie în vârstă de tot, aplecată din șale, curăță încet, fără de nici o grabă, dală după dală. Zici că este
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Some Challenges and Problems", Theory, Culture & Society, Vol. 5, No. 2-3. (1989a), Critical Theory, Marxism, and Modernity, Cambridge and Baltimore, Polity and Johns Hopkins University Press. (1989b) From Marxism to Postmodernism and Beyond: Critical Studies of Jean Baudrillard, Cambridge and Palo Alto, Polity Press and Stanford University Press. (ed.) (1989c), Jameson/Postmodernism/Critique, Washington D.C., Maisonneuve. (1989d), "Reading Images Critically: Toward a Postmodem Pedagogy", Journal of Education, Vol. 170, No. 3. (1990a), Television and the Crisis of Democracy, Boulder, Colorado, Westview
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
băncuță, în parcul de la farul din Constanța, gândindu mă la aniversarea zilei mele de naștere. Călătoream pe aripile visului cu ochii deschiși. Eram absentă, nu auzeam nimic din larma copiilor din parc și, nici nu vedeam praful stârnit de o pală rece de vânt ... Noaptea avusesem un vis ciudat, încercam să-i tălmăcesc semnificația, să-i înțeleg mesajul. Am tresărit când cineva mi-a atins umărul. Era o frunză! Prezența ei mi-a reamintit că a sosit „toamna”! Când le-am
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
vârât aici coada. Nu-i nimic, non bis in idem... Altă dată o să avem prilej de bucurie... — Altă dată, altă dată... Nu știu zău, Preasfinte, parcă nu-ți dai seama cum ne zorește timpul! Hugo, pregă teș te-te de ple care și spânzură-l pe ticălosul de acolo, po runci Eglord. Nu, nu, Doamne ferește, ripostă clericul. Vreau să stau și eu de vorbă cu el. și după aceea o să-l folosim cum e mai bine. Crezi că are vreun rost
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
sânge închegat și uscat și-a trecut de vreo două ori palmele peste părul în neorânduială, care se ridicase înspăimântat în creștetul capului... Două ființe foarte apropiate bunica și nepotul stăteau sub imensa cupolă a cerului albastru, de unde veneau neîntrerupte pale de aer fierbinte, care-ți frigea pielea. Participasem la un ritual de o cruzime înfiorătoare. Mă simțeam atât de copleșit, de neputincios și inutil, încât lacrimile îmi șiroiau pe obraji fără voia mea. Monstruos! Din poziția în care se afla
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
și o cutie cu chibrituri. Cei din familia Butu se uitau și ei la noi, dar mai ales la ceea ce făcea mama. Privirile lor urmăreau cu atenție tot ce se întâmpla în partea noastră de vagon. Din când în când, pale de vânt nervos dirijau spre gemulețul cu gratii trâmbe de fum înecăcios și aburi mirosind a cenușă opărită, ca să nu uităm niciun moment cine suntem și unde ne aflăm. Ne duceau ca pe cei mai periculoși răufăcători. Dar unde? Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
prozaică pe un fundal muzical auzit și înțeles numai de el și de frumoasa Dulcineea. Mai întâi, înfigea furca "fortissimo" într-o grămadă de paie, pe care o așeza la capătul căpriorului, pe lețuri. Apoi, cu o mișcare "largo", lua pale din grămada respectivă și le întindea pe lețuri, spre vârful căpriorului, cu mișcări "larghetto". Întorcea apoi furca pe spate și bătea "allegretto" pe suprafața lor, pentru a le uniformiza și egaliza. Mai apoi, lovea "andantino" pe coama lor, cu furca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
era amețitor. Sunetul vântului păru să se amplifice, când l-am văzut pe Victor stând din nou în picioare, privind fermecat spre pădure, vântul călduț vălurindu-i blana aurie. Am privit și eu spre pădure, atras de întuneric, ca întotdeauna. Iar pala de vând se abătu asupra mea, un vând care părea... feroce. Nu există alt cuvânt. Era un vânt feroce. - Salut, întuneric, prieten vechi... Cuvintele cântecului îmi apărură în minte dându-mi sentimentul că spărsesem o barieră. Am închis ochii. Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
roteau acum deasupra mea, negre, blestemând, croncănitul lor ascuțit de rafalele de vântul care scutura atât de tare steagul încât din coada pe care era tras răzbăteau niște sunete aidoma unor trosnituri. Vântul se potoli o clipă, apoi o altă pală imensă pur și simplu m-a gonit afară din parcare și când am dat cu ochii de niște studenți, năuci și strâmbându-se, am lăsat capul jos și m-am repezit spre pub-ul din campus, The Café, adăpostindu-mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
iar bucățele din viscerele pe care Terby din spintecase din pisică stropiseră gardul înflorat, colcăind de muște. Mi-am imaginat că trebuia să existe un martor al descoperirii mele, întorcându-mă brusc de jur împrejur, în același timp cu o pală întunecată de vânt care dădu colțul casei. Scriitorul îmi promise că nu era vorba de ceva ce visasem. Însă nu-mi puteam imagina cum reușise Terby să captureze pisica. Nu-mi puteam imagina cum făcuse o păpușă una ca asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
din Lumea Nouă! Dacă gândeam corect sau nu, din opiniile cubanezilor prezenți la vernisaj am reținut concluzia: bravo piratului care "le-a tras-o " spaniolilor! În 1629 apărea în zonă și alt pirat olandez, Cornelius Cornelisjzoon Jol, poreclit "Pata de Palo" picior de lemn. (De menționat că în conformitate cu "legile nescrise ale pirateriei", piratul care pierdea în luptă un ochi primea o despăgubire de 100 escudos, iar cel care pierdea un picior, 200 de escudos!). Acesta ataca flota spaniolă în ianuarie și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
plecarea din Veracruz a flotei spaniole ce transporta 3 milioane de pesosi. Flota spaniolă, "De la Tierra Firme", condusă de amiralul Carlos de Ibarra, a fost atacată la 30 august, având loc o bătălie de 3 zile, în timpul căreia "Pata de Palo" a fost rănit de o muschetă. A revenit pe coastele Cubei la 4 septembrie 1640, cu 36 de nave, așteptând un alt convoi spaniol. A fost surprins de un uragan care i-a distrus multe nave. S-a salvat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Caraibe, în America de Sud, inclusiv în Chile și Peru. S-a întors cu Drake în Caraibe pe la 1585, tatonând "apele" și în zona Havanei. La 18 februarie 1603 reapare "Căpitanul Diego Grillo" zis și "El mulato Luci-fer". Împreună cu olandezul Pata de Palo au atacat nave spaniole în Golful Honduras și se pare că tot împreună au atacat, la 1628, Flota de La Plata în golful Matanzas și în 1638 la Bahia Honda și Cabañas. Se spune că vorbea perfect engleza și spaniola și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
neagră acoperind un ochi lipsă, sau cu un picior de lemn, au bântuit pe aici în căutare de aur, argint, perle...! Isla de Pinos, "Edenul piratilor" (azi Isla de la Juventud) pe aici au trecut El Olones, Augustin Jol, Pata de Palo, Le Clerc, John Hawkins, Francis Drake, Henry Morgan..., Punta del Frances, Playa de Flamencos, Playa del Ingles, Cayo Contrabando, Cayo ladrones -insula hoților strâmtoarea corsarilor, strâmtoarea "de los Bucaneros", Playa Giron... Nume cu patină de istorie, parfum de praf de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
că consecințele vor fi un război imediat. Nu ne ar fi lăsat să pornim la băi în Bohemia. Soră-mea și cu mine, după instalația mamei la Quirinal, unde de mulți ani trăgea, și înainte de a începe propria noastră cură, ple carăm la Bayreuth să asistăm la reprezentațiile wagneriene. Ne bucurarăm de Rheingold, dar, când a doua zi trebuia să intrăm la Walküre, citii în ziare ultimatul către Serbia. Nu mai rămânea îndo ială, războiul trebuia să izbucnească: nici un popor conștient
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mai voia să intre în salonaș, unde șezuse de atâtea ori cu ei de vorbă, și cu mare greutate o mai coboram uneori din odăile ei de sus, când venea cineva s-o vadă. Pia era cu gândul la cei ple cați pe front, la Niculae și mai ales la Ion Pillat, copilul ei de su flet; nu dormea, nu mânca și toată firea ei se resimțea. Costache, rămas singur la Eforie prin plecarea subită și neanunțată a dom ni lor
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ad maleficium commictendum et perpetrandum, contra et adversus dominam Mariam, uxorem Chiari Bettini dicti populi et cum dicto lapide percuxit dictam dominam Mariam una percussione în brachio sinistro cum livore, et non contentus predictis șed mala malis addendo, cum quadam pala lignea quam habebat în manibus, intravit domum dicti Chiari, ubi erat dictă domină Maria eius uxor, et cum dictă pala percuxit eam una percuxione în căpițe ipsius domine Mărie cum tumefactione et livore, ac etiam calcitrando percuxit eam cum pedibus
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
înfocatul pictor, subjugat de farmecele trupeșelor tahitiene atât de filotime, privind oferta atractivă și irezistibilă a nurilor ispititori și provocatori: "Qui sommes-nous? D-où venons-nous? Qù allons-nous?" ("Cine suntem? De unde venim? Încotro mergem?") (Paul Gauguin) "Deci a venit și toamna cu palele-i tristeți Și curg încete frunze și-s pașii mai înceți Pe-arginturile minții tresaltă întrebări, Cum joacă pe icoană lumini de lumânări." (N. Labiș) Și iată-ne în luna decembrie, când toți creștinii de pe mapamond sărbătoresc Nașterea Domnului. Frigul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
pentru mine o semnificație sinistră. Dar azi are. Apa a invadat compartimentul electric. Generatorul pe care-l numisem Onan e sub apă, ceea ce compromite serios călătoria” (Crowhurst - jurnal de bord). 14: Mă uit la acest doctor Shumway de la spitalul din Palo Alto. Este „tatăl” grefelor cardiace, teoreticianul, cel care a demonstrat primul tehnica lor, definindu-le posibilitățile și condițiile. Dar prima grefă de inimă operată de Shumway la un om a eșuat, iar moartea aceea s-a numit Kasperak. După lungi
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
așezat domnia sa zdravăn în scaun la catedră ca să le zică cu de-a măruntu, despre fascinanta poveste a satului în care ei au avut norocul să vadă pentru prima oară razele soarelui și să tragă în plâmânii lor plăpânzi prima pală de aer proaspăt și curat de munte. Și ca la un semn toți băieții și toate fetițele clasei care știau că domnul lor povestește frumos, parcă mai cuminți ca altădată și-au pus coatele pe bancă, obrăjorii în palme și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]