3,126 matches
-
pentru un deceniu. Graficul exclude partea european) a Rusiei. Că o privire de ansamblu, este de remarcat faptul c), din 1846 și pan) în 1932, aproximativ 95 de procente din totalul emigrației intercontinentale au provenit din Europa, iar din 1821 pan) în 1932, în jur de 58 de procente din totalul emigranților s-au stabilit în SUA (Kuznets 1966). Surse: Datele privind emigrația sunt din Mitchell 1975, p. 135. Datele privind populația, valabile pentru perioada cuprins) între 1871 și 1930, sunt
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
1, p. 354. Note: a În importurile de energie se includ c)rbunele, petrolul și gazul natural. b Date actuale. c Cifrele estimate pentru SUA se bazeaz) pe aceste asumpții principale: o creștere anual) a PNB cu 4,3 procente pan) în 1980, si cu 4,0% de atunci încolo; o creștere anual) a populației cu 1 procent; existența doar a unor schimb)ri graduale, în privința tehnologiei ce ține de energie, cu excepția celei referitoare la gazificarea și lichefierea c)rbunelui, si
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
1968; Robert Couturier, Paris, 1969; 5000 ans d’architecture, Paris, 1970; Dimitrie Demou (în colaborare cu Waldemar George), Paris, 1970; Gilioli (în colaborare cu Hélène Lassalle), Paris, 1971; Etienne Hajdu, Paris, 1972; Rodin, Paris, 1970; Jean Arp, Paris, 1972; Marta Pan (în colaborare cu A. Pely), Paris, 1974; Antoine Poncet, Paris, 1975; Vittorio Tavernari (în colaborare cu E. Carli), Paris, 1975; Frosso Eftimiadi, Paris, 1976; Ladis Schwartz, Paris, 1976; Introduction à la sculpture de Brâncuși (în colaborare cu C. Noica), Paris
JIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287673_a_289002]
-
1974; idem, La pénétration économique romaine en Dacie préromaine, în „Dacoromania“, 4, 1977-1978, p. 53-57; D. Protase, Römische Einflüss in Dakien vor der Eroberung, în EphNap, 1, 1991, p. 247-248; N. Zugravu, op. cit., p. 216-222. • Plin., XIV, 2; Plin. Sec., Pan., 29, 2. • A. García y Bellido, Los mercadores, negotiatores y publicani como vehículos de romanización en la Hispania preimperial, în „Hispania“, 26, 1967, p. 509-512; S.L. Dyson, Native Revolts in the Roman Empire, în „Historia“, 20, 1971, 2-3, p. 243
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Vulcănescu, Constantin Noica, Emil Cioran, Petru P. Ionescu (acesta aprovizionează, de altfel, toate rubricile), eseistică teologică de D. Stăniloae, studii de arheologie creștină și de filosofie a culturii de Ioan Coman, studii de istorie literară de Gheorghe Vrabie, Vladimir Dogaru, Pan M. Vizirescu (autor și de proză scurtă). Răzbește însă tot mai multă publicistică literară și politică de ținută intelectuală joasă, de expresie trivială (Toma Vlădescu, Nicolae Roșu ș.a.). O permanentă preocupare a revistei a fost aceea de reflectare critică a
GANDIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
polarizate: de dreapta și de stânga. Prima, afirmată de Crainic, cu sprijinul doctrinar al lui Radu Dragnea la început, apoi și al lui Petre Marcu-Balș (viitorul Petre Pandrea) în al patrulea deceniu, al lui Vasile Băncilă (parțial), Petru P. Ionescu, Pan M. Vizirescu, D. Stăniloae (în materie de teologie) ș.a., „propunea certitudini pentru cititorii cu suflet mai receptacular”. A doua, teoretizată de Blaga și validată prin creația literară a celor mai talentați colaboratori, „problematiza aceste certitudini și căuta noi și iarăși
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
și reviste precum „Revista poeziei”, „Flacăra”, „Adevărul literar și artistic”, „Neamul românesc literar”, „Universul literar”, „Viața literară”, „Tribuna”, „Facla”, „Azi”, „Viața românească”. Avea să mai publice în „Gazeta Basarabiei”, „Țara noastră”, „Viața”, „Veac nou”, „Vremea”, „Universul”, „Curentul magazin”, „Însemnări ieșene”, „Pan”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Sfarmă-Piatră”, „Porunca vremii” ș.a. A fost redactor la „Brazde adânci” (1921), „Pagini basarabene” (Chișinău, 1936) și „Veac nou” (1938). A mai semnat George Doru, G. Dumitrescu, Gogu Dumitrescu, Gogu Dumitrescu B., George D. Dumitrescu, George Dumitrescu-Urziceni, G.D.
DUMITRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286909_a_288238]
-
Pasărea albastră”, „Gazeta femeilor”, „Domnul de rouă”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Făclia”, „Adevărul”, „Dimineața”, „Cuget clar”, „Lumea”, „Comuna”, „Patria”, „Gazeta cărților”, „Universul literar”, „Meșterul Manole”, „Prepoem”, „Orizonturi” (Galați), „România literară”, „Veritas”, „Convorbiri literare”, „Jurnalul” (București), „Seara”, „Luceafărul” (București), „Flacăra”, „Pan”, „Studio Teatrul Național”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Viața”, „Democrația”, „Contemporanul”, „Femeia”, „Veac nou” ș.a. Debutul în volum, obscur de altfel și grăbit lăsat în urmă, îl reprezintă pentru F. trei „povestiri ciudate” traduse din Villiers de l’Isle-Adam (Decapitatul, 1931); vreme
FARAGO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]
-
Ponge, De partea lucrurilor, București, 1974; John Rewald, Istoria impresionismului, I-II, București, 1974; Henry de Montherlant, Cazul Exupère, pref. trad. București, 1975, Un asasin îmi e stăpân, Iași, 2003; Aloysius Bertrand, Gaspard de la Nuit, București 1977 (în colaborare cu Pan Izverna); Eugène Delacroix, Jurnal, I-II, pref. trad., București, 1977; Gerard Genette, Figuri, pref. trad., București, 1978 (în colaborare cu Angela Ion); Maurice Blanchot, Spațiul literar, pref. trad., București, 1980; Marcel Proust, Eseuri, pref. trad., București, 1981, În căutarea timpului
MAVRODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288067_a_289396]
-
cunoscute, cele două jurnale se înscriu în prim-planul valoric al diaristicii românești. O bogată corespondență le completează: scrisori către și de la, între alții, G. Baiculescu, Geo Bogza, Al. Boldur, G. Breazul, Șt. Ciobanu, C.C. Giurescu, Al. Gonța, mitropolitul Gurie, Pan Halippa, G.T. Kirileanu, Leca Morariu, I. Pelivan, Radu Rosetti, M. Sacerdoțeanu, Dan Simonescu, Dumitru Stăniloae, Milan Șesan. Ca istoric al culturii, M. descoperă și editează circa o mie de documente și scrie sute de studii, articole, recenzii, note de lectură
MIHAIL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288121_a_289450]
-
1976, nr. 3). II. AUTORII 1. Acacius din Berea S-a născut prin 322, s-a călugărit devreme într-una din mănăstirile din regiunea Antiohiei și a devenit foarte cunoscut. La îndemnul său ar fi scris Epifanie din Salamina Panarion-ul (Pan. I, 2). Hirotonisit episcop de Berea (Alep în Siria) în 378, a ajuns celebru pentru știința și practica ospitalității. Melețiu de Antiohia l-a trimis la Roma la papa Damasus ca să încerce să pună capăt schismei din Antiohia (începută cu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
în jurul romanului Adela al lui Ibrăileanu de Max Croitoru și C. Negru (articolele „Adela” dlui Ibrăileanu, Dl Ibrăileanu romancier, O critică și un critic). Publicația a avut rubrici ca „Bazar”, „Notițe critice”, „Poșta redacției”, „Reviste-ziare”. Alți colaboratori: Ion Ojog, S. Pan, N. C. Enescu, N. N. Munteanu, D. Furtună, N. Istrate. I.M.
GLASUL SINGURATAŢII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287294_a_288623]
-
ajuns la vârsta retrospecțiilor, începe să evoce personalitățile cunoscute direct, trecute în lumea umbrelor, precum G. Coșbuc, I. L. Caragiale, St. O. Iosif, Vasile Stroescu. În timp, acestora li se adaugă cei în viață, precum Zaharia și Olimpia Bârsan, Ioan Lupaș, Pan Halippa, G. Enescu, O. Goga, N. Titulescu ș.a. Paginile strânse în volumele postume Amintiri despre oameni pe care i-am cunoscut și Oameni între oameni (1990) relevă un memorialist care, potrivit declarațiilor sale, renunță la amănuntele anecdotice, susceptibile să dea
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
, Pan[telimon] (1.VIII. 1883, Cubolta, j. Soroca - 30.IV.1979, București), poet, memorialist și gazetar. Fiu al Paraschivei și al dascălului bisericesc Nicolae Halipa, H. urmează Seminarul Teologic de la Chișinău, terminat în 1904, apoi, contaminat și de febra revoluționară a
HALIPPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287402_a_288731]
-
în evenimentele unei perioade istorice de mari schimbări. Cea mai mare parte a memoriilor este scrisă după 1957, multe texte cuprinzând și relatări despre suferințele sale ca deținut. Unele s-au tipărit postum, după 1990, fie ca secvențe memorialistice propriu-zise (Pan Halippa despre întâlnirea cu Lenin, pentru Basarabia, „Totuși iubirea”, 1992, Jurnal. 13 aprilie 1958 - 17 oct. 1960, „Manuscriptum”, 1992), fie sub forma unor interviuri („Tineretul liber”, 1992, „Manuscriptum”, 1992). Câteva studii despre Basarabia s-au editat la Iași (1912), Chișinău
HALIPPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287402_a_288731]
-
mele, Chișinău, 1990; Publicistică, îngr. Iuri Colesnic, Chișinău, 2001. Repere bibliografice: Onisifor Ghibu, De la Basarabia rusească la Basarabia românească, I, Cluj, 1926, passim; Iorga, Ist. lit. cont., I, 157; Călinescu, Ist. lit. (1941), 856, Ist. lit. (1982), 941; Gh. Cunescu, Pan Halippa și al său pohod na Sibir, L, 1992, 26-27; Vasile Badiu, Pantelimon Halippa scriitorul, LA, 1993, 2; Colesnic, Basarabia, I, 66-77; Iurie Colesnic, Dosarul nr. 6253, LA, 1993, 8-34; Iurie Colesnic, Pan Halippa (110 ani de la naștere), LA, 1993
HALIPPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287402_a_288731]
-
856, Ist. lit. (1982), 941; Gh. Cunescu, Pan Halippa și al său pohod na Sibir, L, 1992, 26-27; Vasile Badiu, Pantelimon Halippa scriitorul, LA, 1993, 2; Colesnic, Basarabia, I, 66-77; Iurie Colesnic, Dosarul nr. 6253, LA, 1993, 8-34; Iurie Colesnic, Pan Halippa (110 ani de la naștere), LA, 1993, 36; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 117-118; Dicț. scriit. rom., II, 479-481; Popa, Ist. lit., II, 282, 1045. C.T.
HALIPPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287402_a_288731]
-
Die allgegenwärtigen Augen [Ochii de pretutindeni], Cluj-Napoca, 1987; Ana Blandiana, Engel ernte [La cules îngeri], București-Zürich, 1994, Balanța cu un singur talger - Die Waage mit einer einzigen Schale - La Balance à un seul plateau - The Balance Scal with a Single Pan, ed. plurilingvă, București, 1997 (în colaborare); Werner Lutz, Pe urmele marelui fluviu, București, 2002 (în colaborare cu Dumitru Hâncu). Repere bibliografice: Reflexe, I-II, redactor Emmerich Reichrath, București, 1977-1984, passim; Peter Motzan, Lesezeichen. Aufsätze und Buchkritiken, Cluj-Napoca, 1986, 82; Lexikon
HODJAK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287437_a_288766]
-
IIȘ, 1938, 12; Sanda Movilă, Două scriitoare, TIL, 1938, 559; Dan Petrașincu, Femeile în literatura română, RML, 1939, 8; O năpârcă primejdioasă: Sorana Gurian, „Luptătorul”, 1944, 9; N. Papatanasiu, „Zilele nu se întorc niciodată”, „Drapelul”, 1946, 318; G.D.P. [George Demetru Pan], „Zilele nu se întorc niciodată”, „Spectator”, 1946, 20; O.C. [Ovidiu Constantinescu], „Zilele nu se întorc niciodată”, RFR, 1946, 2; Perpessicius, Opere, XI, 274-291; Streinu, Pagini, II, 230-234; Ovid S. Crohmălniceanu, „Întâmplări dintre amurg și noapte”, CNT, 1947, 22; Aderca
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
și Alba Iulie, de praznic îmbracă-te!...) sau a lui Al.T. Stamatiad (reproducerea poemelor Peisagiu sentimental și Sfârșitul poemei). În afara poeziei lirice, se remarcă, la rubrica permanentă „Cronica rimată”, spiritualele satire ale unui autor ce se ascunde sub pseudonimul Pan. La fel de abundentă, dar mai puțin interesantă, este proza scurtă. Pot fi citite, între altele, narațiunile de atmosferă ale lui Marcel Olinescu (Gripă, O noapte unică, Tăcerea, Călătorul etc.), povestirea fantastică Cercetașul a lui Horia Petra-Petrescu, frumoasele „legende originale” cu subiect
HOTARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287455_a_288784]
-
sete în numele Tatălui și ne așezăm piepturile înainte pentru prieteni” (Al. Hodoș, Prezentare). Mai explicit, Octavian Goga vede L. d. ca „o rectificare de simțire a celor mulți”, sugestie prezentă în majoritatea articolelor publicate de revistă: Camil Petrescu, Sensul civilizației, Pan M. Vizirescu, Între literatură și neam, George Acsinteanu, Destinul tineretului, Scarlat Struțeanu, Naționalism și democrație, Dragoș Protopopescu, Dreapta europeană, Dreapta românească, Stat țărănesc, stat naționalist, Țărănismul poetic. Alte comentarii sunt dedicate însă exclusiv problemelor de cultură: Toma Vlădescu, Caragiale, azi
LINIA DREAPTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287818_a_289147]
-
Alexandrescu și Aurel Chirescu. Rubrici: „Galantar” „Cronica literară”, „Cronica poeziei”, „Reviste”, „Teatru”, „Cărți”. Colaboratorii principali sunt Mihail Ilovici, I.E. Torouțiu, Ovidiu Papadima, Alexandru Talex, C. Rădulescu-Motru, Nichifor Crainic, Alexandru Ionescu, Radu Gyr, Simion Stolnicu, Augustin Pop, Mihail Stelescu, Pericle Martinescu, Pan M. Vizirescu. În ciuda spațiului restrâns și a puținelor numere apărute, L. are merite deosebite în ce privește promovarea unor idei sociologice, filosofice sau a unor opinii de critică și teorie literară. Orientarea politică a majorității semnatarilor spre dreapta și extremă dreapta nu
LITERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287835_a_289164]
-
opinii de critică și teorie literară. Orientarea politică a majorității semnatarilor spre dreapta și extremă dreapta nu influențează în mod direct aceste intervenții, publicația impunând un anume echilibru valoric, într-un spirit de obiectivitate. Este găzduită poezie de Aurel Marin, Pan M. Vizirescu, Ștefan Stănescu, Victor Valeriu Martinescu, Emil Botta, Gellu Naum, Radu Gyr, Aurel Chirescu, Vlaicu Bârna, Simion Stolnicu, Cicerone Theodorescu, Eugen Jebeleanu, Al. Raicu, Mircea Pavelescu, Const. Salcia, Coca Farago, Theodor Scarlat, Ovid Caledoniu, Virgil Carianopol, Al. T. Stamatiad
LITERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287835_a_289164]
-
cenaclului literar Slova nouă și este consacrat câte unui eveniment social-politic: revoluția rusă, răscoala din 1907, proclamarea Republicii, revoluția de la 1848. Semnează versuri Dumitru Almaș, V. Atomulesei, Mircea Butnaru, C. Gavriliu, Lucian Mircea (pseudonim al lui Mircea Borș), George Demetru Pan, H. Mihăescu, Ion Cazimir. În marea lor majoritate, textele sunt versificări de circumstanță, cu accente proletcultiste vizibile. M.Pp.
REVOLUŢIA IN VERSURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289276_a_290605]
-
versuri Poezii moldovenești, din care nu s-a păstrat nici un exemplar. În 1919 îi apare placheta Cântecul plugarului, care îl prezintă ca pe un poet al țărănimii. SCRIERI: Poezii moldovenești, Chișinău, 1912; Cântecul plugarului, Chișinău, 1919. Repere bibliografice: P. Cubolteanu [Pan Halippa], Scrisori din Basarbia, VR, 1912, 4; Ștefan Ciobanu, Cultura românească în Basarabia sub stăpânirea rusă, ed. 2, Chișinău, 1992, 208-214; Istoria literaturii moldovenești, II, Chișinău, 1988, 650-653; Colesnic, Basarabia, I, 230-233; Vasile Ciocanu, Tudose Roman - un „poet uitat”?, LA
ROMAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289303_a_290632]