1,593 matches
-
Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti", Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ed. a II-a revăzută și adăugită, coordonator: I. Vintilă-Rădulescu, București, Editura Univers Enciclopedic, 2005. DSL = A. Bidu-Vrănceanu, C. Călărașu, L. Ionescu-Ruxăndoiu, M. Mancaș, G. Pană Dindelegan, Dicționar general de științe. Științe ale limbii, București, Editura Științifică, 1997; ed. a II-a: Editura Nemira, 2001, 2005. DTP = C. Călărașu, Dicționar de terminologie a profesiunilor actuale, București, Editura Universității din București, 2004. DV = "Dilema veche". ELR = M.
[Corola-publishinghouse/Science/85033_a_85819]
-
cultură”. Sentimentul trecerii, tema centrală a liricii scrise de T., se acutizează, potențând conștiința ireversibilității emoției și a zădărniciei culturii. Se remarcă emergența unei sensibilități agonice, tipic expresionistă, care se manifestă totuși între limitele unei funciare discreții feminine: „Alege-ți pana și o scufundă/ în vâna gâtului cu floare deasă./ [...] vine toamna și vinete boabe mi-s ochii./ Înnegrește-ți pana în ei” (Signatum) sau „Prăbușirea de-a lungul zidului: și în locul meu noaptea/ cu fața ascunsă de margarete, coboară./ Peceți
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
Bucureștii: George Potra, Din Bucureștii de altădată, Ed. Știin țifică și Enciclopedică, București, 1981; Apostol Stan, Grupări și curente: Apostol Stan, Grupări și curente politice în România între Unire și Independență (1859-1877), Ed. Științifică și Enci clopedică, București, 1979; Stoean; Pană, Independența: Gheorghe D. Stoean; Ion Gh. Pană, Epopeea Indepen denței României, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1977. notă asupra ediției (1987) 37 1. După definitivarea acestui volum a apărut (în decembrie 1986) la Ed. Meridiane o nouă ediție a Podului Mogoșoaiei, însoțită
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pentru vremurile acelea era enorm. În timpul cât conferențiarul a vorbit, tot felul de vești alarmante au sosit de la Primărie. Se spunea că bandele de bătăuși au pus stăpânire pe local, că alegătorii, cunoscuți ca opozanți, sunt goniți de la vot, că Pană Buescu a fost bătut în localul de vot și dat afară. În sfârșit, ștafetele cari veneau neîncetat, făcea apel la tineret ca să vină la Primărie să întărească opoziția. De la o vreme, noi, studenții militanți, n-am mai ascultat pe conferențiar
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ajuns acolo, au găsit localul ocupat de bătăuși. Parlamentările n-au dat nici un rezultat și alegătorii au fost puși pe goană. Atunci au început operațiile în stil mare. Biroul a fost luat cu asalt, alegătorii opozanți alungați sau chiar bătuți. Pană Buescu înconjurat de bătăuși în sala de vot și amenințat cu stâlceala. Cerând protecția lui Vava Ghica, candidatul guvernamental, acesta i-a răspuns: — Oare eu v am cerut ieri să mă protejați? Dar adevărul este că în ajun, la Colegiul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Gr. Niculescu, D. Bilcescu, G. Chirițescu, Ciru Economu, B.D. Arvanesu, G. Goga, Petre Grădișteanu, Radu Manolescu, C. Grădișteanu, T. Bagdad, D. Pruncu, C. Caramanliu, I. Gârleanu, P. Rucăreanu, C. Ciocârlan, Simion Miha lescu, C. Bantaș, G. Caramfil, G.A. Florescu, Pană Buescu, C. Leca, A. Teriachiu, N. Crătunescu, D.M. Ionescu, D. Berendei, G. Cantilli, I. Ghica.76 Apoi s-a ales comitetul partidului compus astfel : Arvanezu V., Berendei D., Pană Buescu, Brătianu I., Brătianu D., Cariagdi D., dr. Calinderu N., I.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Ciocârlan, Simion Miha lescu, C. Bantaș, G. Caramfil, G.A. Florescu, Pană Buescu, C. Leca, A. Teriachiu, N. Crătunescu, D.M. Ionescu, D. Berendei, G. Cantilli, I. Ghica.76 Apoi s-a ales comitetul partidului compus astfel : Arvanezu V., Berendei D., Pană Buescu, Brătianu I., Brătianu D., Cariagdi D., dr. Calinderu N., I. Câmpineanu, Ferekide M., Fleva N., Ion Ghica, C. Gră dișteanu, D. Giani, Al. Golescu, M. Kogălniceanu, Manolache Costache, Lupescu Al., C. Nacu, Remus Opran, Protopopescu-Pake, E. Stătescu, Stolojan A
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
În urma protestelor hotărâte ale țării noastre, susținute și de reprezentanții puterilor garante - cu excepția celui englez -, Savfet pașa, ministrul de Externe al Turciei, a răspuns că „Principatele Unite, care fac parte integrantă din Imperiul Otoman, nu sunt atinse de Constituțiune“ (Stoean; Pană, Independența, p. 45). Această precizare a satisfăcut numai în parte guvernul român. anul 1877 [Evreii din România. Agitația politică. Diverse. Intrarea rușilor în țară. Proclamarea Independenței. România în război. Bucureștii pe vremea rușilor. Căderea Plevnei. Două crime celebre.] [evreii din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Ro mâniei“. Raportor a fost Mihail Ferikidi.66 În Comitetul delegaților s-a propus ca decorațiunea să fie numită „Credința“, însă a fost admis numele propus de guvern. În Cameră, un mare număr de deputați, toți din majoritate: Grigore Vulturescu, Pană Buescu, D.I. Ghica, Furculescu au combătut decorarea și a civililor, deoarece actul ar fi antidemocratic; toți au cerut ca „Steaua României“ să fie numai o decorație militară. Sentimentul Camerei este hotărât democrat, așa că legea e votată cu un amen dament
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
milioane lei în bilete ipotecare cu care să se stingă datoria statului pe 1876. Proiectul este combătut de un mare număr de deputați dintre fruntașii Partidului Liberal și specialiști în materie. Au combătut proiectul: Constantin Grădișteanu, Pake Protopopescu, Nicolae Ionescu, Pană Buescu, Gheorghe Cantili. Cu toată stăruința lui Ion Brătianu, care era și ministru de Finanțe, votul pentru luarea în considerație a proiectului dă 35 bile albe și 34 negre, deci votul nul. După ce proiectul a fost modificat, Parlamentul l-a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
prețuind dublu; în mod practic, era vorba de emiterea primei serii de hârtie-monedă din istoria României. Proiectul inițiat de I.C. Brătianu a întâmpinat însă o înverșunată împotrivire a deputaților conservatori și a unor deputați liberali (P. Grădișteanu, Em. Pake Protopopescu, Pană Buescu, G. Cantili, N. Ionescu ș.a.). Pus la vot la 13/25 mai 1877, proiectul nu a întrunit majoritatea necesară de 37 de voturi, declarându-se, într-adevăr, „vot nul“ („Adunarea Deputaților. Sesiunea extraordinară. Ședința de la 13 mai 1877“, MOF
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
care amintește aici Bacalbașa („Regimentul 14 curcani“) avea reședința la Roman. 122. Regimentul 8 infanterie de linie a pierdut în bătălia de la 30 august/11 septembrie 1877 șapte ofițeri și anume: căpitanul Valter Mărăcineanu, căpitanul Panu Nicolae Vasile - și nu Pană Alexandrescu (era fratele viitorului om politic radical, George Panu), locotenent Șurcă Mihai, sublocotenent Nancovici Nicolae - și nu Marcovici, sublocotenent Ulescu Constantin, sublocotenent Horcea Vasile - și nu Horea, sublocotenent Ghenoiu Alex. În bătălia de la 30 august nu a fost ucis nici un
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
370, 373, 381, 383, 385, 401, 403, 408, 415, 416, 419-422 Brătianu, I.I.C. (Ionel): 84 Brâncoveanu, Constantin: 113, 117, 124, 146 Brâncuși, Constantin: 5 Bruss, Fr.: 148 Bruss, Joseph: 148 Bruzzesi, Francesco: 116 Buchholtzer, Carol: 50-53 Büchner, Ludwig: 195 Buescu, Pană: 252, 255, 273, 300, 352, 353 Bulai, Nicolae: 228, 229 Bunescu (elev, 1874): 229 Burchi, Neculai: 82 Bursan, George (fiul): 266 Buzatu, Marin: 145 Buzdugan, Orest: 266 Caiu Grachu (pseudonim): v. Gherea (Dobro geanu-Gherea), C. Calenderoglu, Lazăr: 250 Calenderolu, Nicolae
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
E drept, Gheorghiu-Dej nu a avut o academiciană care să-l secondeze la rele. Elena asta este de o intrigărie și o răutate ce înspăimântă cetatea totală. Ceva trebuie să spun și despre primarul nostru ales, Pană, care-i o pană în inima Bucureștiului; e un barbar, un violent în vorbă și faptă, un supus cu plecăciuni la perechea care l-a înscăunat. E un produs creat în cetatea totală din simplu activist la Secția de propagandă. E fără merite, așa
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
pentru a limpezi situația. La 17 decembrie, cel mai iubit demolator al țării îl convoacă pe primarul Capitalei pentru a-i explica că mâna sa s-a orientat de la început și fără echivoc asupra bisericii. În posesia prețioasei indicații, Gheorghe Pană dă semnătura și ordonă imediat subordonaților să doboare lăcașul. Aceștia, pe 19 decembrie, au început să dea jos crucile de pe turle. Unsprezece zile mai târziu, în urma unui telefon primit la căderea serii de directorul Badea din partea directorului general al DGDAL
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
revistei nu se deosebește valoric de poezie. Prin tezism și prin schematismul construcției, aceasta satirizează în tușe groase „tarele” regimului trecut, prospectând, în același timp, un viitor „planificat”, luminos, apoteotic. Publică Petru Dumitriu ( În primăvara șaptezeci și unu..., Sudura), Sașa Pană (Cordonul sanitar), Remus Luca (Măriuca învață carte), Eusebiu Camilar (Execuția), Mihail Sadoveanu, Ion Călugăru. O zonă de normalitate și culoare aduce proza lui Marin Preda, prin cele câteva nuvele și fragmente de roman (Moromeții). Aceasta se distinge printr-o tonalitate
FLACARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
se spune că, urmând modelul forumului antic, unde se desfășura întreaga viață culturală, acest buletin are drept scop „să oglindească activitatea făuritorilor de artă din toate domeniile”. Rubricile revistei sunt „Școala de cadre”, „Știri”, „Informațiuni”. Se publică versuri de Sașa Pană (Bilet de identitate) și Mihu Dragomir. În calitatea sa de ministru al Artelor, Ion Pas scrie despre Arta și cultura în slujba poporului, Nicky Atanasiu se ocupă, în spiritul impus în epocă, de Încadrarea actorului în opera de culturalizare a
FORUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287073_a_288402]
-
973-629-035-2. MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE 118 Motto: " Această tainică primăvară izvorăste din mierea miraculoasă care nu este altceva decat o rază de căldură transformată odinioară și care acum, își recapătă forma cea dintai... Ea tine loc de soare și flori pană cand fratele ei mai varstnic, soarele... strecurandu-și prin porțile întredeschise primele mângâieri călduțe, va trezi la viață violetele și anemonele și va scoate din toropeală și lucrătoarele (albinele) spunândule că ozonul a pus din nou stăpanire pe lume și
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
literar”, „Luceafărul”, „Cadran”, „Revista Fundațiilor Regale” ș.a. În 1936, îi apare culegerea de poezii și poeme în proză Gânduri prăfuite, semnată, ca și volumul următor, Rugă de ateu (1938), Mișu Constantin Dragomirescu. După război, colaborează la „Orizont” (revista lui Sașa Pană), la „Flacăra”; în 1946 e prim-redactor la ziarul „Înainte” din Brăila. Împreună cu Gh. Climantiano publică în 1947 Manifest poetic - profesiune de credință a poetului militant. În 1951, ține cursuri la Școala de Literatură „M. Eminescu”, lucrează, încă de la înființare
DRAGOMIR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286855_a_288184]
-
o confettă, „unu”, 1931, 36; Perpessicius, Opere, V, 315-316; Podoleanu, 60 scriitori, I, 81-84; Lovinescu, Scrieri, VI, 170; Predescu, Encicl., 237; Gino Lupi, Novecento letterario romeno, Milano, 1965-1966, 66-67; Viorel Cosma, Muzicieni români. Compozitori și muzicologi, București, 1970, 143; Sașa Pană, Născut în ’02, București, 1973, passim; Lovinescu, Sburătorul, III, passim. V.D.
CRISTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286510_a_287839]
-
Totuși, D. citește la Sburătorul, în afară de versuri, mai multe fragmente dintr-un roman „de moravuri moldovenești”, intitulat Conașii. În 1933 i se joacă o adaptare după Molière, Georges Dandin descătușat, făcută în colaborare cu I. Ligeti, și tot atunci, Sașa Pană îi includea în programul editurii sale o plachetă și un volum de traduceri din Vladimir Maiakovski. În cele din urmă izbutește să dea la lumină doar placheta Sens unic (1935); alt volum de versuri, Daphnis și Chloe, deși anunțat, nu
DAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286673_a_288002]
-
Constantin Bălăceanul Mihalache Manu Grigorie Filipescul Grigorie Băleanul George Slătineanul Constantin Caliarhu Constantin Dudescul Dumitrache Racoviță George Filipescul Mihalache Racoviță Ioan Stirbeiu Petrache Retoride Constantin Filipescul Iordache Golescu Alexandru Filipescul Alexandru Ghica Athanasie Christopulu Nicolae Văcărescu Grigorie Ralea Grigorie Romanet Pană Costescul Costache Rasti Mihalache Cornescul Corul întreg: României glorie! Eterna lor victorie! Fiii să le semene Să distrugă intriga Geniul Boierilor Să sfarme sofismele!63 Am citat integral lista alcătuită de Heliade Rădulescu. Cele mai multe dintre nume (mai bine de jumătate
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de puteri. Acolo primeam de la portarul cimitirului un hârleț sau două, lopată și în primul rând târnăcop, pentru că pământul era înghețat cam 40-50 de cm. Ca să sapi o groapă și să scoți pământul acela înghețat, bucățică cu bucățică, cât era pana cazmalei sau a târnăcopului... vă puteți închipui? După acest strat înghețat se săpa mai ușor, atât de ușor cât permitea pământul. După ce săpam groapa, dezbrăcam complet mortul, pentru că nu aveam voie să-l îngropăm cu cămașa și indispensabilii, pentru că acestea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cerneala se tălăzuia mânioasă de cele două părți". O astfel de pată de cerneală chiar pe piele este evocată de scriitorul-lepros care scrie: "Mă chinui, mă scarpin [...] Am abcese de stil și fraza îmi dă mâncărimi. Ce grea vâslă e pana și cum ideea, atunci când trebuie să sapi cu ea, este un curent potrivnic!" (Scrisori către Louise Colet, sfârșit de octmbrie 1851). Îmbarcat în scris 415, Flaubert suspendă contradicțiile și diviziunile în imaginea unei ospitalități necondiționate și nesfârșite, deplasându-i nararea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
1U fiind cea mai grea iar 4U cea mai ușoară. Greutatea rachetelor de buna calitate este intre 83 grame si 100 grame. Majoritatea producătorilor de rachete ne furnizează patru masuri pentru grip. În Japonia, aceste sunt de la G2, G3, G4 pana la G5 unde G2 este cea mai mare mărime iar G5 este cea mai mica mărime. În unele țări, măsurătoarea se face exact invers. Unele firme au mărimi mici, medii si mari (small, medium și big). În general, jucătorii ofensivi
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]