1,981 matches
-
LCF, 1998, 37; Doina Curticăpeanu, Scara de cristal, F, 1999, 1; Dan Mănucă, Virtuțile istoricului literar, CL, 1999, 12; Carmen Andraș, Apropieri, „Altera”, 1999, 12; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 261; Dicț. scriit. rom., III, 809-810; Petraș, Panorama, 539; Popa, Ist. lit., II, 1123; Stelian Vasilescu, Oameni din Bihor, Oradea, 2002, 387-388; Ion Buzași, Istoria faptului literar, RL, 2003, 25; Ion Mărgineanu, Oameni din Munții Apuseni, Alba Iulia, 2003, 270-271. S.I.
POPA-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288912_a_290241]
-
1961, 2; Voicu Bugariu, „Un dac la Roma”, AST, 1967, 8; Popa, Dicț. lit. (1977), 447; Cristian Livescu, Două piese de Tudor Popescu: „Scaunul” și „Cuibul”, TTR, 1979, 6; Cocora, Privitor, 129-136; Cubleșan, Civic-etic, 172-176; Diaconescu, Dramaturgi, 76-80; Ghițulescu, O panoramă, 151-158; Florin Faifer, Tema singurătății, VR, 1994, 1; Tudor Popescu, DRI, IV, 211-234; Tudor Popescu, RL, 1999, 36; Ghițulescu, Istoria, 252-256; Dicț. scriit. rom., III, 845-847; Popa, Ist. lit., II, 960-961. E.O.
POPESCU-27. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288948_a_290277]
-
București, 1963; Arkadi Buhov, Povestiri umoristice, pref. Sergiu Fărcășanu, București, 1964; Holger Pukk, Tu știi cum să te porți?, București, 1965 (în colaborare cu Ștefan Topală); O. Sekora, Cățelul zburător, București, 1965 (în colaborare cu Theodor Holban). Repere bibliografice: Piru, Panorama, 167-168; Aurel Baranga, Alecu Popovici sau Triumful modestiei, SPM, 1972, 75; Marius Robescu, Scufița cu trei iezi, RL, 1973, 18; Amza Săceanu, Fața văzută și nevăzută a teatrului, București, 1974, 226-233; Aurel Bădescu, Teatrul tinerei generații, CNT, 1975, 13; Ștefan
POPOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288970_a_290299]
-
și tristețe. SCRIERI: Izobare, București, 1946; Licențe emotive, Iași, 1987; Poezii, București, 1988; Paletă de amurg, Iași, 1991; General Museum, Iași, 2001. Repere bibliografice: Streinu, Pagini, II, 133-139; G. Ivașcu, Doi poeți premiați, CNT, 1946, 5; Călinescu, Literatura, 40-44; Piru, Panorama, 176-178; Barbu, O ist., 63-65; Crohmălniceanu, Literatura, III, 209-210; Manu, Eseu, 145-146; Al. Călinescu, Recuperări, CRC, 1988, 40; Nicolae Manolescu, Doi poeți de altădată, RL, 1989, 1; Simion, Scriitori, IV, 45-47; Grigore Ilisei, Portrete în timp, Iași, 1990, 185-199; Laurențiu
POPOVICI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288965_a_290294]
-
Ion Pillat. Mărturii despre om și poet, București, 1946; T. Păunescu-Ulmu, Poetul Ion Pillat (Contribuții critice), Craiova, 1947; Manolescu, Lecturi, 114-146; Negoițescu, Scriitori, 163-167; Ciopraga, Portrete, 154-172; Regman, Cărți, 235-251; Martin, Poeți, I, 20-28, II, 19-24; Manolescu, Metamorfozele, 92-97; Piru, Panorama, 41-48; Tomuș, 15 poeți, 127-152; D. Micu, Ion Pillat, LL, 1969; Pillat, Mozaic, 231-253; Balotă, Labirint, 45-69; Doinaș, Diogene, 60-65; Papadima, Scriitorii, 218-226; Păcurariu, Clas. rom., 196-201; Ulici, Recurs, 91-98; Victoria Ana Tăușan, Ion Pillat. Ceremonia naturii, București, 1972; Carianopol
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
Jianu], Cu Maria Mohor și Victor Ion Popa în intimitate, RP, 1938, 6016; Mihail Sebastian, Întâlniri cu teatrul, îngr. și introd. Cornelia Ștefănescu, București, 1969, 171-175; Vianu, Opere, XII, 379-382; George Mihail Zamfirescu, Mărturii în contemporaneitate, București, 1938, 51-55; Munteano, Panorama, 252-257; Dragoș Protopopescu, „10 000 000”, G, 1941, 10; Călinescu, Ist. lit. (1941), 701-702, Ist. lit. (1982), 785-786, 920; Al. Piru, Victor Ion Popa, „Națiunea”, 1946, 1; Streinu, Pagini, II, 272-273; Vicu Mîndra, Însemnări despre literatură și teatru, București, 1958
POPA-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288917_a_290246]
-
și comportamentul unor oameni ce par desprinși din galeria dezertorilor ruși, care rupeau frontul și își împușcau comandanții. Tema neadaptării idealiștilor din tranșee la climatul păcii mai face obiectul altor romane ale lui P., care vor forma, într-o proiectată panoramă epică numită Cronica românească a veacului XX, ciclul Război și pace. Bunăoară, în Plecat fără adresă. 1900 (1932), realizat după o grilă narativă gidiană, alambicat și confuz (urmând să aibă și o replică, Sosit fără adresă, rămasă nescrisă), cei „plecați
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
construcție romanescă viabilă, impunând prin arhitectura epică balzaciană, reușind să dea culoare și dimensiuni stereoscopice ambianței orașului românesc de provincie și aureolând-o cu tristețea dramei dezrădăcinării. De altfel, prin aceste două romane P. și-a propus să reprezinte în panorama sa epică conceptul exponențial sămănătorist al „târgurilor unde se moare”, cum își și numește ciclul în care le include. Altă idee scumpă ideologiei sămănătoriste, cea a învățătorului de sat ca luminător al conștiinței rurale, care trăiește și moare în vatra
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
230-235, II, 60-61; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., IV, 93-102; Călinescu, Cronici, II, 68-73, 127-128, 220-226; Arghezi, Scrieri, XXVII, 240-243; Mihail Ilovici, Negativismul tinerei generații, București, 1934, 99-138; Cioculescu, Aspecte, 339-342, 446-447, 456-458; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 206-209; Munteano, Panorama, 232-237; Călinescu, Ist. lit. (1941), 681-690, Ist. lit. (1982), 765-774; Papadima, Creatorii, 212-224; G. Călinescu, Istoria literaturii române (compendiu), București, 1945, 336-337; Petre Pandrea, Portrete și controverse, I, București, 1945, 195-224; Horia Stancu, Cezar Petrescu, București, 1958; Mihai Gafița, Cezar
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
1941), 681-690, Ist. lit. (1982), 765-774; Papadima, Creatorii, 212-224; G. Călinescu, Istoria literaturii române (compendiu), București, 1945, 336-337; Petre Pandrea, Portrete și controverse, I, București, 1945, 195-224; Horia Stancu, Cezar Petrescu, București, 1958; Mihai Gafița, Cezar Petrescu, București, 1963; Piru, Panorama, 247-266; Zaciu, Glose, 111-116; Botez, Memorii, I, 247-272; Papadima, Scriitorii, 68-69, 100-108; Crohmălniceanu, Literatura, I (1972), 316-331; Ion Bălu, Cezar Petrescu, București, 1972; Piru, Varia, II, 292-295; Rotaru, O ist., II, 667-676; Al. Oprea, Cezar Petrescu sau Apetențele romantice ale
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
M.N. Rusu, „Întoarcerea din Cythera”, LCF, 1966, 21; Șerban Foarță, „Întoarcerea din Cythera”, O, 1966, 6; Gabriel Dimisianu, „Întoarcerea din Cythera”, VR, 1966, 8; Magdalena Popescu, „Porțile”, RL, 1968, 31; Ion Caraion, Planete, VR, 1968, 7; Felea, Reflexii, 75-79; Piru, Panorama, 191-193; Dana Dumitriu, „Drumuri și zile”, RL, 1970, 10; Ilie Constantin, „Mineralia”, RL, 1970, 25; Petru Poantă, Lirica feminină, ST, 1970, 9; Maria Banuș, Radiografie și destin, ARG, 1970, 10; Constantin Ciopraga, Voci feminine, CRC, 1970, 47; Dumitru Micu, Retrospectivă
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
11-70, 116-119, 131-143, 147-151, passim; Popa, Competență, 213-223; Dorin Tudoran, Nostalgii intacte, București, 1982, 277-294; Diaconescu, Dramaturgi, 130-160; Țeposu, Viața, 151-157; Faifer, Dramaturgia, 94-103; Manolescu, Arca, III, 140-165; Leonte, Prozatori, I, 146-158, II, 133-167, 266-273; Vodă-Căpușan, Teatru, 133-142; Ghițulescu, O panoramă, 209-232; Raicu, Fragmente, 318-324; Dobrescu, Foiletoane, III, 67-74; Moraru, Textul, 136-139; Condurache, Portret, 92-108; Felea, Aspecte, III, 133-136; Odangiu, Romanul, 71-80; Ungureanu, Proza rom., I, 358-403; Iorgulescu, Prezent, 105-121; Marcea, Atitudini, 93-103; Braga, Sensul, 184-187; Sorescu, Ușor cu pianul, 143-155
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
O ediție îndelung așteptată, TR, 1988, 32; Val Condurache, „Echinox”. Dialog, CL, 1988, 10; Grigurcu, Peisaj, II, 314-318; Ulici, Lit. rom., I, 530-531; Carmen Varfalvi-Berinde, Olimpia Radu, ECH, 1994, 1-3; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 274; Petraș, Panorama, 552; Nicolae Oprea, Literatura „Echinoxului”, I, Cluj-Napoca, 2003, 18-21; Petru Poantă, Efectul „Echinox” sau Despre echilibru, Cluj-Napoca, 2003, 133-139. C.H.
RADU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289094_a_290423]
-
umbra scriitorului, „Bucovina literară”, 1996, 1-2; Roxana Sorescu, O premieră, LCF, 1996, 7; Mircea Popa, Sorin Titel sau Scurta călătorie printr-o existență, TR, 1996, 18; Berca, Dicț. scriit. bănățeni, 121-123, Cristian Livescu, Manipularea prin utopie, CL, 1997, 10; Petraș, Panorama, 550-551; Dicț. scriit. rom., IV, 4-6; Constantin Dram, Scriitura aventurii și aventura scriiturii, CL, 2003, 2; Virginia Blaga, În contra beletristicii critice, „Bucovina literară”, 2003, 3-4. C.D.
RACHIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289079_a_290408]
-
postmodern, București, 2002; Gheorghe Crăciun, Literatura - posibilități și limite postmoderne, OC, 2003, 176; Dumitru Chioaru, După postmodernism: neantul sau un nou clasicism?, OC, 2003, 176; Ioana Em. Petrescu, Modernism/postmodernism: o ipoteză, îngr. Ioana Bot, Cluj-Napoca, 2003; Marian Victor Buciu, Panorama literaturii române în secolul XX, vol. I: Poezia, Craiova, 2003, 56-219; Ciprian Șiulea, Retori, simulacre, imposturi, București, 2003, 185-218. N.Br.
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
i. atrage colaborarea marii majorități a scriitorilor reprezentativi ai epocii, cu orientări ideologice din cele mai diverse. Prin calitatea articolelor și prin prestigiul colaboratorilor săi, R.n.i. se impune ca una dintre cele mai importante publicații culturale ale vremii, o panoramă consistentă și extrem de generoasă a literaturii. Rubrici: „Informațiuni”, „Ecouri”, „Cronica teatrală”, „Cărți și reviste”, „Teatru în teatru”, „Teatru în provincie”. „Rubrica femeii”, „Sport”, „Note”, „Cronica modei”, „Cronica muzicală”, „Rubrica filmului”, „Viața în aer liber”, „Cronica mondenă”, „Vitrina cărții românești”, „Cronica
RAMPA NOUA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
67, 130-131, 307-308, 367-368; Mircea Ștefănescu, „Suflete tari”, „Ordinea”, 1937, 1735; Biberi, Études, 75-78; Anton Dumitriu, „Husserl”, „Lumea românească”, 1938, 446; Ovidiu Papadima, „Modalitatea estetică a teatrului”, G, 1938, 3; Ion Biberi, „Modalitatea estetică a teatrului”, VR, 1938, 9; Munteano, Panorama, 246-248; Călinescu, Ist. lit. (1941), 658-666, Ist.lit. (1982), 743-750; Traian Vărășteanu, Camil Petrescu și teatrul substanțialist, VAA, 1942, 444; Arghezi, Scrieri, XXVII, 328-334, XXVIII, 431-435; Dan Petrașincu, Cazul Camil Petrescu sau Cum se pierde o inteligență, VAA, 1943, 660; Ion
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
1967), 469-513, 657-659; Georgescu, Polivalența, 187-216; Oprea, Mișcarea, 121-139; Regman, Cărți, 155-162; Al. Bojin, Studii de stil și limbă literară, București, 1968, 189-224; Constant Ionescu, Camil Petrescu. Amintiri și comentarii, București, 1968; Manolescu, Metamorfozele, 49-54; Mincu, Critice, I, 186-188; Piru, Panorama, 414-426; Al. Rosetti, Cartea albă, București, 1968, 49-61; N. Tertulian, Eseuri, București, 1968, 250-313; Balotă, Euphorion, 350-364; Liviu Petrescu, Realitate și romanesc, București, 1969, 123-167, 257-260; Brădățeanu, Comedia, 332-340; Georgeta Horodincă, Structuri libere, București, 1970, 29-40; Paleologu, Spiritul, 109-145; Zaciu
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
Perpessicius, Lecturi, 233-241; Perpessicius, Opere, VII, 199-201, XII, 250-252; Streinu, Pagini, V, 74-76, 108-109, 235-237; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 428-429; Mihail Sebastian, „Desfigurații”, RP, 1935, 5341; Constantinescu, Scrieri, IV, 77-84; E. Lovinescu, Memorii, III, București, 1937, 86-87; Piru, Panorama, 61-66; Zaharia Stancu, Pentru oamenii acestui pământ, București, 1971, 317-319; Corbea-Florescu, Biografii, I, 143-150; Boris Buzilă, Mărturii în amurg, Cluj-Napoca, 1974, 122-127; Dicț. scriit. rom., III, 300-302. D.Mc.
MOVILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288263_a_289592]
-
1947, 50; Al.I. Ștefănescu, „Serile orașului”, CNT, 1948, 71; Constant Ionescu, „Serile orașului”, RMB, 1948, 1115; Al. Săndulescu, „Tinerețea unui artist”, GL, 1966, 28; Alexandru Sever, „Tinerețea unui artist”, VR, 1966, 10; Traian Stoica, „Trubendal”, VR, 1968, 9; Piru, Panorama, 308-310; Damian, Intrarea, 98-102; S. Traian [Traian Stoica], „Statuia”, VR, 1970, 5; Vlaicu Bârna, „Via și rodul”, VR, 1971, 6; Ardeleanu, Opinii, 146-150; Titel, Pasiunea, 29-34; Valeriu Cristea, „Corabia pe uscat”, FLC, 1972, 31; Valeriu Cristea, Un roman tradițional, RL
MONDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288234_a_289563]
-
Pamfletul ca discurs literar, București, 1999; Laurențiu Fulga, Cluj-Napoca, 2001; Lecturi neconvenționale, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Gheorghe Glodeanu, „Pamfletul ca discurs literar”, JL, 2000, 1-2; Dan Mănucă, Dificultățile pamfletului, CL, 2000, 3; Al. Ruja, Teoria pamfletului, O, 2000, 5; Petraș, Panorama, 429-431; Săluc Horvath, „Lecturi neconvenționale”, „Nord literar”, 2003, 4. L.Cr.
MUNTEANU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288289_a_289618]
-
Curticăpeanu, Făt-Frumos și lumea reminiscenței, F, 1998, 12; Daniel Ștefan Pocovnicu, Tinerețea lecturii, bătrânețea poveștii, ATN, 1999,4; Cornelia Ștefănescu, Pornind de la o carte..., JL, 2000, 9-10; Dan Mănucă, Între teorie și eseu, CL, 2000, 5; Dicț. esențial, 545-548; Petraș, Panorama, 439-440; Alexandru Pintescu, Lucian Blaga în orizont răsăritean, CL, 2002, 4; Dan Mănucă, Geografie literară, I, Balcanismul, CL, 2003, 10. R.D.
MUTHU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288336_a_289665]
-
continuă cariera de critic, publicând studii și articole, cronici și note în „Mélanges de l’École Roumaine en France”, „La Revue de littérature comparée”, „L’Europe Centrale”, „La Revue bleue”, impunându-se curând drept unul dintre cei mai buni comparatiști. Panorama de la littérature roumaine contemporaine, publicată în 1938, îi aduce repede recunoașterea internațională; tradusă în limbile engleză (1939), germană (1943), italiană (1947) și portugheză (1969), lucrarea a reprezentat pentru străinătate principala sursă de cunoaștere a literaturii noastre. Alte cărți vin să
MUNTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288285_a_289614]
-
et l’Europe, 1943, ș.a.). S-a ocupat astfel de literatura lui Vasile Alecsandri, de cea a Elenei Văcărescu, a lui Ilarie Voronca, Lucian Blaga, Nichifor Crainic, Mihail Sadoveanu, Vasile Pârvan, Cezar Petrescu, Liviu Rebreanu, Tudor Arghezi, Tudor Vianu ș.a. Panorama de la littérature roumaine contemporaine, un adevărat ghid universal, prezintă pentru prima dată scrisul literar contemporan din România prin valori certe, de talie europeană, văzut din perspectiva noutății sale ideatice, de construcție și de viziune, printr-o raportare permanentă la fenomenul
MUNTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288285_a_289614]
-
cronicile literare și de motivațiile extraestetice sunt eliminate și sancționate, ținta criticului fiind aceea de a realiza o cât mai exactă scară de valori și de a sesiza timbrul particular al operei, cel prin care se face auzită în lume. Panorama... a devenit astfel o carte de referință, indispensabilă pentru orice cercetare literară serioasă care își propune să investigheze fenomenul literar românesc. M. este, poate, cel mai ales exemplar al criticii constructive pe care literatura noastră l-a oferit comparatismului european
MUNTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288285_a_289614]