1,835 matches
-
mobilă. Doar că pâinea, carnea, hainele nu îl servesc în mod direct pe Ariste, ci pe cei ajutați de el. Or, această substituție a unui consumator cu altul nu afectează cu nimic industria generală. Că Ariste cheltuie o sută de parale sau că îl roagă pe un nefericit să îi cheltuie în locul său este totuna. Servicii de amiciție. Amicul căruia Ariste îi împrumută sau îi dă zece mii de franci, nu îi primește pentru a-i îngropa; acest lucru sfidează ipoteza. El
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
lor progresivă. Și din acest motiv repet: Bani blestemați! Bani blestemați! Sunteți deci proudhonian sau proudhonist 38? Ei, haideți! Aveți la îndemână un mijloc simplu de a vă satisface. Aruncați-vă portofelul în Sena, rezervându-vă doar o sută de parale pentru a lua o acțiune la Banca de schimb. Deoarece blestem banii, judecați dacă trebuie să blestem și semnul înșelător! Atunci nu îmi mai rămâne decât o ipoteză. Sunteți un nou Diogene și mă veți plictisi cu o tiradă în
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
va ruina? Adevărata ruină ar fi nici să nu mănânce, nici să nu bea. Și toți oamenii care sunt pe pământ acționează, dacă sunt liberi, în același fel? Fără îndoială, doar nu vreți să moară de foame pentru a acumula parale? Departe de mine acest lucru, găsesc că acționează înțelept, și aș dori ca teoria să nu fie altceva decât imaginea fidelă a acestei practici universale. Dar să presupunem acum că dumneavoastră sunteți legislatorul, regele absolut al unui vast imperiu în
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
poporului: Ia un ban, pune-l sub pahar; uită-l acolo timp de un an; du-te apoi să-l vezi și te vei convinge că nu a dat naștere nici măcar la zece, nici la cinci, la nicio fracțiune de para. Deci, banii nu produc dobândă". Apoi, substituind cuvântului bani pretinsul său sinonim, capital, au făcut următoarea modificare ergo-ului lor: Deci capitalul nu produce dobândă 47". A venit apoi seria de consecințe: Deci, cel care dă cu împrumut un capital nu
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
întîi să-l fi ridicat cu mâna de-un picior, spre a-și arăta tăria. Lumea vorbește că Abdul-Hamid e mână spartă și-i place oca mare, dar lumea n-are cuvânt; din contra, s-ar putea spune că leagă paraua cu șepte noduri și are obiceiuri foarte simple; căci afară de femeia sa legitimă are numai o singură țiitoare și nici bagă-n samă pe celelalte odalișce ale haremului său. Predilecția sa pentru toate soiurile de dobitoace domestice, dar mai cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fusese de multă vreme nici la un Domn de cei ce au fost mai 'nainte, cari se mirau singuri pământenii la aceasta. Au scos și o vamă acest Domn, de lua de tot carul ce venea în Iași câte o para de bou, și câți boi avea carul atîte parale da, și, orânduise oameni de treabă de strângeau acești bani, și cu banii aceștii plătea podelele și făcea poduri pe toate ulițele. Văzând Domnul aice în Iași o mândrie la pământeni
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cei ce au fost mai 'nainte, cari se mirau singuri pământenii la aceasta. Au scos și o vamă acest Domn, de lua de tot carul ce venea în Iași câte o para de bou, și câți boi avea carul atîte parale da, și, orânduise oameni de treabă de strângeau acești bani, și cu banii aceștii plătea podelele și făcea poduri pe toate ulițele. Văzând Domnul aice în Iași o mândrie la pământeni, purtând fiștecare cumașuri scumpe și blane, care nu era
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și foarte caracteristic. O biată catedră pentru limba și literatura română mai este la universitatea de la Cluj și, pentru că profesorul român al acelei catedre a cutezat să-și propună studiul în limba lui mi ți-l-a luat la trei parale jurnalistica și acest atentat poate că-i va costa postul. Art. 44, 1868, paragraf 17 prescrie cumcă: "Rezultatul învățămîntului fiind scopul suprem al statului din punctul de vedere al culturei și al buneistări generale, este dator guvernul în școli înființate
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
românesc din Brașov chiar sub absolutism. Noi contribuim milioane la tot felul de institute de stat cari toate sunt esclusive ale naționalităței maghiare, ba contribuim chiar și la susținerea teatrelor lor naționale, și din contribuțiunea noastră, în ciuda legilor nici măcar o para roșie nu ni se restituie pentru scopurile noastre de cultură. Așa numita "Lege despre egală îndreptățire națională" este aceea cu care se laudă ungurii în lumea mare cumcă nu mai are păreche de liberală. E drept că nici nu are
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
115 familii, suprafața primită fiind de 395 fălcii. Pentru suprafața luată și atribuită țăranilor, pe de-o parte, dar de fapt, pentru desființarea zilelor de boieresc, respectiv clacă, proprietarul a primit ca despăgubire suma de 111.292 lei și 30 parale. Cu ocazia expropierii, merită a fi relatată și reținută încă o ciudățenie din comportamentul boierului Panait Balș, care aruncă o lumină în plus asupra caracterului său. Când se insista din partea autorităților ca proprietarii să-și desemneze delegați, care să le
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dijma, podvezile, zilele de meremet, carele de lemne, și alte asemenea sarcine, datorite stăpânilor de moșii sau în natură sau în bani...”, în schimbul unei despăgubiri după cum urmează: - 133 lei cel cu 4 boi și o vacă; - 100 lei și 24 parale cel cu 2 boi și o vacă; - 71 lei și 20 parale cel numai cu o vacă. Sumele reprezintă „răscumpărarea clăcei și a dijmei și a celorlalte sarcini”, iar nu plata sau răscumpărarea terenului, dovadă incontestabilă a faptului că boierii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
datorite stăpânilor de moșii sau în natură sau în bani...”, în schimbul unei despăgubiri după cum urmează: - 133 lei cel cu 4 boi și o vacă; - 100 lei și 24 parale cel cu 2 boi și o vacă; - 71 lei și 20 parale cel numai cu o vacă. Sumele reprezintă „răscumpărarea clăcei și a dijmei și a celorlalte sarcini”, iar nu plata sau răscumpărarea terenului, dovadă incontestabilă a faptului că boierii nu cumpăraseră pământul ca valoare în sine, ca obiect al muncii, pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
înscris din partea căpitanului de marginea Bilieștii din let 1822 în cari să vedi și alți iscăliți în cuprinderi [...] pentru o pricină de moșie în giudecată că l-au dat rămas pe Paraschiv; 3-lea; o țădulă de 11 lei 30 parale pi cari i-au primit Ioniță Hurjui din satu Condrea, cheltuiala a 11 stânjeni moșie”, Paraschiv și acest Hurjui fiind rudele cu care se judecă. Între 1833 și 1835 se înregistrează mai multe nemulțumiri ale unor negustori tecuceni, „Vasile Uță
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
plânsese Isprăvniciei încă din 1831, când nu erau înființate judecătoriile ținutale, și că, în urma cercetărilor efectuate prin zapciul de ocolul Bârladului, se dăduse dreptate ei și punerea în stăpânire, după ce despăgubise pe o rudă, Alexandra, cu 14 lei și 10 parale, iar de la sora acesteia, Maranda, „fata lui Precope Trușan”, primește pe 25 iulie 1832 un zapis din care rezultă „că s-au socotit și nici a da, nici a lua nu au, ci Iftinca și Gheorghi să stăpâneaseă 14 stânjeni
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pi bunul nostru, Josu, stăpânind noi pănă în 1835 avg/ust/ 5 din Siret până în Bârlad o giumătate de bătrân, adică 22 stânjeni”, parte pe care Vasile Stănilă „au dat în embatic” (arendă), iar lor nu le-a dat „nici o para”. Cum se obișnuia în astfel de procese, ei depun un „opis de dovezi”, primul act fiind din 1817 octombrie 28, „țădulă de împărțirea făcută de răposat/ul/ Petrache Negrea, atunce hotarnic, moșii Umbrărești pi partea cuvenită bătrânului Vițănchi și în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
loc. În continuare extragem și transcriem date din Sama lui Grigoraș Butunoi (= Bute I. S.) vătahului de la Umbrărești, de banii ce au cheltuit la trebuințele bisericii. și alte cheltuieli ce se ridică la totalul de 1.522 lei și 24 parale (1 leu = 40 parale), sumă exclusivă din sama lui Grigoraș Bute, în care nu sunt incluse toate materialele cumpărate și nici toate lucrările efectuate, căci altele au fost în seama vreunui antreprenor sau vătaf nemenționat în sămile din condicile existente
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și transcriem date din Sama lui Grigoraș Butunoi (= Bute I. S.) vătahului de la Umbrărești, de banii ce au cheltuit la trebuințele bisericii. și alte cheltuieli ce se ridică la totalul de 1.522 lei și 24 parale (1 leu = 40 parale), sumă exclusivă din sama lui Grigoraș Bute, în care nu sunt incluse toate materialele cumpărate și nici toate lucrările efectuate, căci altele au fost în seama vreunui antreprenor sau vătaf nemenționat în sămile din condicile existente, respectiv păstrate. Dar, și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sus la Dumnezeu Și suge la scroafangolănită Și în rest nu-l place nimeni Că nu poate nici măcar vorbi Și se vaită și pute Peste sate-ntregi ca o groapă de gunoaie. Și iar le vâră-n mână copiilor obezi parale Și zaharuri și cele mai bune mușcături Și numai ce deodată trebuie Sepp să-și lovească iarăși corpul La piciorul cel beteag La cancerul de sămânță La carnea de la cap Că împuțitul de Sepp a avut nevoie să ejaculeze peste
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
observat că ceea ce pretinde soția de la negustor seamănă izbitor cu ceea ce proclamase târgoveața din Bath în Prologul ei: „și bine știi că orișice muiere,/ Tot ca și mine șase lucruri cere/ De la bărbat: să fie zdravăn, harnic/ La minte, cu parale multe, darnic,/ Focos în pat și soaței preasupus.”941 Dar pentru obținerea unei sume dorite femeia este gată să execute orice serviciu: „Așa că m-aș ruga sfinției-tale/ Să mă mprumuți c-altminteri e jale.../ De faci precum te rog, să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
recunoștință, mirii dau nașilor „colacii”. Într-o covată se pune făină albă, zahăr, ulei, sare, colaci, prosoape și pânză, din care nașii își vor face haine, zicând: „Bună vreme, bună vreme La dumnevoastră cinstiți nănași! Noi finii, nu v- aducem parale, Ci ne arătăm cu colaci Foarte buni și frumușei, Colăcei de grâu frumos Să vă fie de folos Și-o mică bute de vin Să vă fie voia deplin.” Nașii, la rândul lor, dădeau finilor un „suflet” - o oaie, un
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ațe de cânepă se lega cruciș și se freca gălbenușul în locul dureros și junghiul trecea. Descântecul „de desfăcut” (cules de la Marița Chirilă) Pentru acest descântec, Marița Chirilă folosea apă de la trei fântâni care se punea întrun castron de lut, o para de argint și o cordică roșie. Când mergea la fântână după apă, femeia spunea așa: „Sculatu-s-a Ioana de dimineață/ Și-a plecat la fântâna lui Iordan/ La izvorul lui Adam/ Să ia apă de la trei fântâni/ Sătancile și poporăncile, dușmancile
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
observat că ceea ce pretinde soția de la negustor seamănă izbitor cu ceea ce proclamase târgoveața din Bath în Prologul ei: „și bine știi că orișice muiere,/ Tot ca și mine șase lucruri cere/ De la bărbat: să fie zdravăn, harnic/ La minte, cu parale multe, darnic,/ Focos în pat și soaței preasupus.”941 Dar pentru obținerea unei sume dorite femeia este gată să execute orice serviciu: „Așa că m-aș ruga sfinției-tale/ Să mă mprumuți c-altminteri e jale.../ De faci precum te rog, să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de pânză un blastor feriotic și Încălzindu-l să-l pui unde este junghiul, că va trece durerea. Manuscrisul nr.945, din anul 1833, Academia Română Rețetă de vătămătură: un dram sacâz alb, un dram imber, un dram revent, de 5 parale iarbă de 7 frați, un dram cuișoare, 4 parale de spânz, un dram de sare, 4 parale poleială galbenă, 10 parale șofran, o nucșoară, un dram de rădăcină dulce, 2 dramuri scorțișoară, 2 parale răsapnic. Acestea toate să se piseze
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
-l pui unde este junghiul, că va trece durerea. Manuscrisul nr.945, din anul 1833, Academia Română Rețetă de vătămătură: un dram sacâz alb, un dram imber, un dram revent, de 5 parale iarbă de 7 frați, un dram cuișoare, 4 parale de spânz, un dram de sare, 4 parale poleială galbenă, 10 parale șofran, o nucșoară, un dram de rădăcină dulce, 2 dramuri scorțișoară, 2 parale răsapnic. Acestea toate să se piseze bine ca praf și să se plămădească În jumătate
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
durerea. Manuscrisul nr.945, din anul 1833, Academia Română Rețetă de vătămătură: un dram sacâz alb, un dram imber, un dram revent, de 5 parale iarbă de 7 frați, un dram cuișoare, 4 parale de spânz, un dram de sare, 4 parale poleială galbenă, 10 parale șofran, o nucșoară, un dram de rădăcină dulce, 2 dramuri scorțișoară, 2 parale răsapnic. Acestea toate să se piseze bine ca praf și să se plămădească În jumătate de oca rachiu, spirt de drojdie, să-l
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]