4,853 matches
-
Ei bine, acest “socialist gentleman” refuzase să meargă la palatul regal, unde fusese invitat, motivându-și în felul următor refuzul, în acord, evident, cu convingerile sale politice: „Eu am tradus poeziile poetei Carmen Sylva, nu ale Reginei Elisabeta!”. (Precizez, în paranteză, că între Yehudi și mine s-a închegat atunci o prietenie „pe viață” - Yehudi a încetat din viață în 1999.) Vă amintiți cumva că, într-o poezie din 1912, Doina fraților răzleți, poetul Alexandru Toma deplângea răpirea Basarabiei de către ruși
Sorin Toma (redactor-șef al „Scânteii“ între 1947-1960): „Articolul despre poezia lui Arghezi, l-am scris din însărcinarea conducerii superioare de partid” () [Corola-journal/Journalistic/5201_a_6526]
-
necesare, apropo de această transformare, câteva accente. O dată pentru că asimilarea dogmei n-a dus (ca la atâția alții) și la un prizonierat stilistic. Chiar dacă preia termeni și referințe din sfera imaginarului creștin, Marius Ianuș nu-și pune nici o clipă în paranteză personalitatea. Scrie pe limba lui. Liber. Aceeași mențiune și în privința atitudinii. Smerenia, aici, e câștigată prin suferință. (O suferință, înțelegem, cumplită.) Nu-i nicidecum consecința unei slăbiciuni. Nu e confortabilă, nu e comodă, nu e mondenă, nu e umilă, nu
Lirism elementar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5211_a_6536]
-
țară a scriitorilor”. Cuvîntarea începe cu fraza devenită celebră peste timp, chiar dacă rostită de succesorul său: „Dragi tovarăși și prieteni”. Este pentru prima dată cînd un asememenea text este publicat fragmentat de indicații de atmosferă. Din loc în loc, apar între paranteze rotunde următoarele cuvinte: „Aplauze furtunoase”, „Aplauze”, „Aplauze”, „Vii aplauze”, „Aplauze puternice, îndelung repetate”. După cum se vede, aceste curioase didascalii sînt cîteodată adjectivate, ba chiar se adaugă indici calitativi adverbiali. Este un caz cu totul aparte, singular aș spune în istoria
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5235_a_6560]
-
ține la distanță nici învățăturile de viață, nici emoțiile dinaintea marii treceri, nici ascultarea ploilor din ce în ce mai dese, nici exercițiile de stil, nici notele cotidiene. Mușina se înfățișează aici ba extrem de sever, ba cumplit de retractil; ba pe postament, ba între paranteze; ba ca dascăl, ba ca didascalie. El lucrează cu textul, dar e și adânc scufundat în text. Epopeea are refrene școlare, iar salutul consta în ridicarea sfioasă a două degete: "Hârtia e albă. Să trecem pe ea:/ Sânge și carne
Poezia se predă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6665_a_7990]
-
naratorii lui Federman sunt de fapt acrobați nebuni, alter-ego-uri având nume diferite (Namredef, Bătrânul, Moinous, Frenchy, Scriitorul), dar mereu aceeași personalitate. Cea a autorului. Oglindindu-se în naratorii săi, Federman se joacă cu personajele, așa cum o face cu digresiunile, comentariile, parantezele, colajele și cu tot ceea ce se mai naște din imensa sa imaginație autoplagiatoare. Pe de o parte, Federman crede că realitatea există doar în ficțiunile sale; pe de altă parte, el dorește să șteargă momentele dramatice ale vieții sale prin
Cum să vorbești despre ceea ce nu poți să vorbești? by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/6720_a_8045]
-
statura artistică, Tolstoi a fost un fenomen social, devenit mit încă din timpul vieții. În afara cercurilor de "tolstoieni" constituite în Rusia și nu numai, în jurul lui roia o întreagă curte de admiratori, discipoli, editori, gazetari, profitori, escroci, milogi care, în paranteză fie zis, nu e de mirare că au isterizat-o pe biata Sofia Andreevna. Cei mai apropiați dintre aceștia, y compris membrii familiei, Sofia Andreevna în primul rând, fetele, vreo trei dintre băieți țineau jurnale. Se dezlănțuise, mai ales în
Un „docu-roman“ by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/6744_a_8069]
-
abundente la un Proust) este aici virtual absentă.ť Cumva la... recomandarea antilivrescului Pirgu, admirator, totuși, al lui Montaigne? (ŤAvea părțile luiť traduce ad litteram expresia avoir ses parties a "drăguțului" eseist francez)." (pag. 88) La fel cum notația din paranteză reformulează ad spiritum o descoperire a nu tot așa de Ťdrăguțuluiť critic literar interbelic! De altminteri, secțiunea dedicată lui Mateiu Caragiale e, în ansamblul cărții, un eșec. Cernat n-are aici nici o idee originală (dacă excludem glosele la glose pe
Puncte din oficiu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6618_a_7943]
-
considerare importul unei liberalizări ispititoare foarte și în sensul ștergerii grăbite a normelor asimilate nu o dată prejudecăților, oneroaselor îngrădiri. Se ivește astfel un amestec de cutezanță și de improvizație, de exces și de sfidare. Fără șovăire, trecutul e pus în paranteză. Un neofit al poeziei se declară agasat de faptul că ar fi nevoit "să citească anumiți scriitori doar pentru că niște oameni morți din trecut spun că sunt foarte mari". Alții vorbesc cu aplomb despre o "generație expirată", alcătuită din autori
Predecesori și autiști by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6621_a_7946]
-
tehnică", intrată în practica unei anumite maniere de sorginte îngust hermeneutică, prin care se argumentează, prin detalii ale operei, linii cunoscute în amănunt, de către cititorul-comentator, ale biografiei scriitorului și ale contextului social-politic-moral al epocii de referință. Deci cu punerea între paranteze a șansei lecturii empatice, a receptării artistice. Cum, de pildă, în Divina Commedia eticul este preeminent, opera în cauză a putut fi raportată, nu de către puțini comentatori, la specificul unei adevărate "autobiografii morale". Dar, poate, ar trebui să vorbim de
Geografii instabile by Mircea Braga () [Corola-journal/Journalistic/6644_a_7969]
-
început colaborarea cu RFI, ne dă o mărturie chiar autorul, într-una dintre ultimele scrisori ale acestui volum, alcătuit cu admirabilă grijă de Livius Ciocârlie. Ce rămâne din paragraful acesta e tocmai franchețea cu care Raicu își afirmă, în ciuda tuturor parantezelor modestiei, devotamentul natural pentru scris. Inutil să mai spun că, în ce-l privește, a scrie nu înseamnă altceva decât a comenta vibrant literatura. Cele câteva rânduri se referă la Alexandru Papilian, cel care i-a oferit generos, într-un
Inimitabil by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6511_a_7836]
-
două extreme, dacă există o midlle class solidă, dacă există normalitate, dacă se respectă drepturile omului, dacă justiția este funcțională, dacă există libertatea presei, dacă sistemul administrativ este eficient. Sunt lucrurile pe care în mod deliberat regizorul le pune între paranteze selectând cazuri de real faliment al unor familii, dar care devin regula generală, constituind simptomul colapsului capitalismului la început de secol XXI, fenomen istoric asimilat decadenței imperiului roman! Aiuritoare sunt însă declarațiile pe care regizorul le ia unor cetățeni, fie
Despre capitalism și alți demoni by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6520_a_7845]
-
să devină, de îndată, rostire cu voce tare. Între oameni sunt mereu lucruri care se tac- din delicatețe, din bun simț, din discreția elementară a conviețuirii, din respect pentru privacy. Nu sunt de partea celor care, de pildă, punând între paranteze opera, aleg să scotocească febril și nerușinat în biografia intimă a unui scriitor. Între cei care se înțeleg și se respectă se pot instala momente prelungi de tăcere, comuniunea înseamnă și acest confort-al-tăcerii-împreună care lasă timp gândului să se așeze
Divagări (in)utile: Mai bun decât tăcerea by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/6525_a_7850]
-
să ne aducă aminte că nu peste multă vreme va trebui să ne luăm rămas-bun de la această lume? Convențiile discursului cer ca situația existențială a scriitorului care, ca a oricui altcuiva, este periclitată clipă de clipă, să fie pusă între paranteze și tratată separat de ceea ce scrie. Dar de ce trebuie totdeauna să ne supunem convențiilor? Cititorul ar trebui ca, în spatele fiecărui paragraf, să poată auzi muzica bucuriei prezente și a suferinței viitoare. Insh’Allah.” Indiferent cât va trăi, J.M. Coetzee va
Coetzee ca „J. C.” by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6567_a_7892]
-
această carte a despărțirii nu i se dă un răspuns clar, categoric) despre raportul între biografie și operă. The Ghost Writer a marcat ridicarea definitivă a lui Zuckerman la rangul de ființă în carne și oase. Exit Ghost pune în paranteză tot ce i s-a întâmplat în următoarea jumătate de secol. Este, practic, „răzbunarea și sfârșitul” poveștii din The Ghost Writer. |n prima carte, tânărul (23 de ani) Nathan își petrecuse o noapte a anului 1956 în casa idolului lui
Instanța rămâne în pronunțare by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6584_a_7909]
-
hotărăsc să mă apuc de-o carte, înseamnă că a atins ceva adânc în mintea sau în inima mea. "Politicoasa indiferență" nu exclude, însă, curiozitatea. E, de altfel, principalul motiv pentru care citesc, îndărătnic, vicios, cu nesimțire, punând obstinat între paranteze și îndatoririle private și obligațiile publice. Așa se face că sunt mereu înconjurat de cărți, că mă războiesc cu două-trei volume deodată, pe care le abordez în funcție de raportul stabilit cu ele. Într-o zi ideală - adică una de week-end - încep
Ce-am citit în 2009 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6588_a_7913]
-
pentru materia neînsuflețită, d-sa ilustrează acea izolare a locuitorilor metropolei contemporane, cu o populație atomizată de solitudine. E o dureroasă reacție postromantică la formulele masificării, ale tehnicizării excesive, ale automatizării ce riscă a șterge particularitățile individuale, a pune în paranteză sufletul. Un postromantism care, sub aspectul său mizantropic, ascunde comizerația: „Eu nu aduc laudă omului. // Omul e împărat uzurpator / al propriului tron. Firimituri pe masa sa / în anotimpul cel mai bogat. / Nu aduc laudă omului. // Plîng cîntăreții pe cel mort
Poemul ca remediu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6468_a_7793]
-
unde trebuie să rezolve o problemă mundană. Surpriză, decis să-și ofere inima recent descoperită, Ryan descoperă la rândul său că iubita sa are un cămin, o familie cu copii, o viață alternativă și că el nu reprezintă decât o „paranteză". Un accident cu o clientă care s-a sinucis determină ridicarea în aer a funcționarilor pentru a relua întâlnirile face to face, unde comportamentul celuilalt este mai ușor de controlat. Numai că RyanAriel nu mai este același, bucuria lui a
Singurătatea lui Ariel by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6486_a_7811]
-
e neglijabilă. După cum analiza unor filme sau ipotezele privind nașterea limbajului de tip „hardboiled", aplicat literaturii polițiste (într-un excepțional text al lui Walter Mosley), sunt repere importante în definirea istoriei literare drept o lucrare revoluționară. Mi-am pus între paranteze pasiunile și preferințele proprii, încercând să parcurg cartea în termenii a ceea ce-și propune, și nu în funcție de așteptările mele. Constat, la sfârșitul lecturii, că m-am aflat constant în compania unor autori pentru care plăcerea lecturii și a interpretării
America literară (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6074_a_7399]
-
din Oameni și fapte din secolul al XVIII-lea românesc. Cititorii României literare au avut nu demult ocazia de a-i urmări excelentul studiu asupra unui posibil portret (și acela de tinerețe) al lui Ion Budai-Deleanu. Fac, acum, încă o paranteză: prezentele Caiete perpetuează, din nefericire, o falsă reprezentare a acestuia, absolut arbitrară, denunțată de altminteri ca atare de profesorul Mitu. Explicația echivocă a Irinei Petraș (cum că autenticitatea imaginii s-ar afla „sub semnul întrebării") ar fi putut lipsi împreună cu
Încremenirea în prejudecată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6089_a_7414]
-
își trage sevele nu din bogăția senzaționalistă a evenimentelor, ci, dimpotrivă, din lentoarea austeră a desfășurării acestora. Confesiunea lui Liviu e mai mult decât periculos de personală, e solipsistă. Iar asta în asemenea măsură încât nu o dată se ivește între paranteze o voce dedublată, cârcotașă, care-i pune căluș naratorului și căreia i se dă, sistematic peste fălci. Multe din eventualele efuziuni sunt în felul acesta temperate ironic și reinstaurate dictatorial. Și acum artificiul are consecințe tactice, delimitând cu finețe natura
Copil la patruzeci de ani by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6107_a_7432]
-
de putere în trib. Or, rezulta că eu nu-i ofer nimic din toate acestea (Dar ce-i ofereai în afară de « Nu e vorba de asta!»? -Taci că te plesnesc!)." (p. 69) Când mărturisirile se opresc asupra mamei, ecoul contradictoriu dintre paranteze amuțește. Retorica e bruiată de încărcătura de sensibilitate și de codul genetic. În plus, insolitul verbal e potențat, aici, de o apăsată și fermecătoare pronunție ardelenească de la marginea micilor burguri, notată molcom, sunet cu sunet. Ca bărbat, Liviu își permite
Copil la patruzeci de ani by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6107_a_7432]
-
proza lui Constantin Mateescu. Ridicările de la domiciliu (sau „căderile", cum le numește autorul) au alura naturală a unor tragice accidente ale destinului. Ramona- Vals nu e o carte despre teroarea instaurării comunismului, ci despre un fermecător malentendu care punea în paranteză, cât punea, această teroare. Iată ce poate rezulta dintr-o prietenie întreruptă brusc: „Am scos trompeta din cutie și am început să intonez o piesă compusă de Bamby pentru Marion. Un cântec sincopat, pe care bineînțeles că amicul îl interpreta
Stilistica eschivei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6419_a_7744]
-
mult, cu fraze de acest fel. Sunt câteva observații de făcut. Cuvintele mari, de care autorul cronicii nu se ferește deloc, ne-ar duce cu gândul că este comentată lirica unor poeți de talia lui Rilke, Blaga sau Hölderlin. (În paranteză fie spus, formulările acestea pretențioase și alambicate se potrivesc oricui și nimănui!) Dar nu, surpriză: recenzia este despre placheta Povara răstignirii de Cornel Boteanu. Apoi: când textul critic consacrat poeziei arată astfel, cu prețiozități și clișee care nu spun nimic
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4723_a_6048]
-
pus lacătul pe 1 Mai în 22 decembrie, pe întreprinderea 1 Mai și care după aia vin și te învață anticomunism, atuncea nu se poate să nu spui domnule, până unde, până când? Deci nu e conservator domnul Voinescu, ca să închidem paranteza. Niciodată, doamnelor și domnilor, o opoziție în acești douăzeci de ani nu a fost mai puternică. Nu a fost mai puternică în potențialul ei, nu a avut șanse mai mari. Niciodată, chiar dacă s-au făcut multe coaliții, nu a existat
Antonescu: Liiceanu şi Pleşu sunt laşi, nu au curaj să protesteze la mitocăniile lui Băsescu - Citeşte aici discursul INTEGRAL al liderului PNL () [Corola-journal/Journalistic/47215_a_48540]
-
general în rezervă al Armatei României, sunt membru al acestei mari familii în care am crescut și m-am format profesional și, în acest context, responsabilitatea care mi-a fost încredințată reprezintă o onoare ce nu poate fi pusă între paranteze de niciun fel de calcul politic", menționează Oprea. Ministrul mai spune că toate eforturile pe care le-a depus în slujba Armatei și a militarilor activi, în rezervă sau în retragere arată că nu a avut și nu are vreo
Gabriel Oprea: Nu plec de la MApN. Resping categoric speculaţiile privind o presupusă preluare a MAI () [Corola-journal/Journalistic/47304_a_48629]