1,188 matches
-
mult iubitului nostru cancelar al Germaniei îi pasă dacă va fi război cu Anglia sau nu. El nu lasă de la sine absolut nimic. — Bineînțeles că nu dă doi bani pe germanii ăștia din Sudeți. Chestia asta naționalistă e doar un paravan. Toată lumea știe asta. Ce vrea el este toată industria grea austro-ungară. De asta are el nevoie, dacă vrea să ducă un război european. Dumnezeule, aș vrea să fi avut de furcă cu cineva mai puternic decât Chamberlain. Și-a adus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
era reședința unei familii de îmbogățiți de război, confiscată la revoluție. Parte din mobilier, de un lux țipător, a rămas, amestecat cu mobilierul birocratic mizer; în biroul lui Valeriano sunt îngrămădite chinezării de budoar: vase cu dragoni, scrinuri lăcuite, un paravan de mătase. — Pe cine vrei să prinzi în capcană în pagoda asta? O regină orientală? Din spatele paravanului iese o femeie: părul scurt, rochie de mătase cenușie, ciorapi de culoarea laptelui. Visurile bărbaților nu se schimbă cu revoluția - spune ea, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
țipător, a rămas, amestecat cu mobilierul birocratic mizer; în biroul lui Valeriano sunt îngrămădite chinezării de budoar: vase cu dragoni, scrinuri lăcuite, un paravan de mătase. — Pe cine vrei să prinzi în capcană în pagoda asta? O regină orientală? Din spatele paravanului iese o femeie: părul scurt, rochie de mătase cenușie, ciorapi de culoarea laptelui. Visurile bărbaților nu se schimbă cu revoluția - spune ea, și din sarcasmul agresiv al vocii o recunosc pe trecătoarea întâlnită pe Podul de Fier. — Vezi? Există urechi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
umple și continuă: Normal că ruznacului nu-i convine să vină americanul cu rachetele peste el, că ucraina sau moldova sunt fâs, noi cu rușii avem granițe. Nici ție nu ți-ar conveni, Gore, dacă și-ar Întinde vecinul un paravan În dreptul balconului tău, pe motiv că te ferește de radiații. Este? De, mă, Sandule, comparația mi se pare deplasată, dar dacă zici tu așa... Mai cere niște mici, dă-l dracu` de scut, să-l stăpânească sănătoși ăia de la Deveselu
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
strică un control. Da’ dumnealui, medicul care va să zică, mi-a replicat: - Cucoană, vino matale în timpul ciclului, că altfel te apuci să o faci fără grijă și dup-aia ceri aprobare de chiuretaj. M-am dus în timpul ciclului. M-a vârât după paravan și mi s-a uitat în vata din chiloți. Apoi a chemat asistenta: - Ia mai pune-i ăsteia un floștomoc de vată! Muierile dracu’ sunt în stare să ia unul de la tomberon și să ne fenteze. Femeia s-a executat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
din jur. M-am pomenit strigată de ai mei. Am întors capul. Pe colinele din jur, ca în Păsările lui Hitchcock, se adunau pâlcuri, pâlcuri, bărbați localnici, ca într-o amenințare teribilă și mută. Bărbații familiei mi-au ținut cearșafurile paravan la ieșirea din mare. Am plecat așa, învăluită din creștet până în tălpi, flancată de ei, direct spre autobuz, străbătând șirurile de azeri de culoarea cafelei cu lapte, cu privirile larg holbate la mine ca la un pericol și la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
repet oricând orice. Profesorul a ridicat privirea de pe monitor, și-a îndreptat fularul de mătase bordo sub gulerul răsfrânt al cămășii negre, a fandat grațios pe lângă garofița Gina, a mângâiat-o scurt pe obraz, pe gușiță, și a ieșit din spatele paravanului pe care scria cu litere aurii RECEPTION. Nu pentru a se înclina în fața publicului, cum era de așteptat, ci pentru a se așeza pe fotoliul de lângă fereastră. A cocoțat, americănește, ambele picioare pe măsuța rotundă. A ridicat palmele în sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
-ntre femei - Ș-o să-i placă. Dar o pune să aleagă între trei Ce-o-nconjoară, toți zicând că o iubesc - cât de naivă, Vei vedea că de odată ea devine pozitivă. Tu, cu inima și mintea poate ești un paravan După care ea atrage vre un june curtezan, Care intră ca actorii cu păsciorul mărunțel, Lăsând val de mirodenii și de vorbe după el, O chiorește cu lornionul, butonat cu o garofă, Operă croitorească și în spirit și în stofă
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
crede în puterile curative ale acestei băuturi. Chiar și culoarea este în ton cu nuanțele din apartament, care e amenajat în stilul Girlie Central. Parcă ar fi coperta revistei Flower Power. Peste tot vezi numai trandafiri: pe pernele canapelei, pe paravan, până și pe șalurile brodate de pe spetezele fotoliilor roz. De fapt, nimic nu se asortează. Covorul oval este roz închis, iar pe pereți sunt acuarele vechi înfățișând buchete de flori. Decorarea ar fi fost floare la ureche chiar și pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
pe Nil.Sclavii vâsleau domol printre crocodili. Corabia era cucerită în luptele cu vikingii de la marginea lumii. Pe corabie se juca fotbal,barbut,se bea vin de Xerxes și se dansa din buric,”à la turca,bre!”. Piramidele serveau drept paravan pentru jocurile piramidale. Credeți că veniturile se împărțeau la palestinieni? Nu !!! Faraonul lua tortul ! Mai lua și jumătate din birul strâns pentru Forumul Roman. Uneori faraonul primea câte ceva și din ceea ce spălau neguțătorii de vinuri,sponsori oficiali ai campionilor de
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
păcat să nu-l pună în valoare. El poate servi o cauză confuză, poate scoate pe piață o marfă căutată și bine plătită. Oameni suntem și trebuie să mâncăm! Poate afișa o dăruire nelimitată unei anumite cauze dar în spatele acestui paravan ocrotitor al ființei limitate și efemere, incapabilă să aștepte căderea imperiilor, poetul a scris și pentru sufletul său, a așternut pe hârtie adevărata sa față și o scoate astăzi după 20 de ani! Așa s-a întâmplat cu poetul Emilian
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93025]
-
unei țesături ideatice urzită din principalele curente filozofice asupra vieții și morții, vechi de când lumea și noi pentru fiecare generație, care află sau nu află niciodată rostul periplului lor pe această scoarță din cernoziom și piatră a planetei Pământ. De după paravanul unei existențe înăbușită de poliția defunctei ere de aur ne apare adevăratul poet: „Voi fi și eu țărână într-o bună zi/ Când cețuri groase-ți vor lovi-n perdele/ șiatuncea care cine-și va mai aminti/ de aceste clipe
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93025]
-
Asta se dă întâi pe la nas, respirând adânc, să-i simți buchetul... (Începe să-mi arate, se oprește cu mâna lui bătrână, vânoasă, paralizată în mijlocul mișcării.) Ce-i asta, bre? Iese buzna din cameră și într-un minut vine de după paravanul de franjuri, în spatele căruia ceva mișca misterios de la intrarea mea, cu două fete după el. Băi, ce dracu-i în sticlele ăstea? Păi o fi ceai, sare una din ele, după o pauză lungă. Cum, fă, ceai? Eu sticlele ăstea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
scurt comunikat-ul, Aveți un mesaj de la o tânără Zina, dânsa trebuie să plece urgent din oraș, și pac, a închis. Articolele de presă cotidiană nu-mi trezeau nici un interes în dimineața lungă, pișăcioasă. Suprafața mare desfășurată de hârtie servea drept paravan picotelii mele în birou, înconjurat de o activitate perceptibilă vag, ca prin tampoane de bumbac. Pe albul transparent al desktop-ului se reconstituiau, din semne adunate încet ca gâzele dezmorțite de primăvara înșelătoare, în timpul în care un ins mai harnic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
trăsături exotice și era topită după ochii albaștri. Eu nu mă puteam încadra în tiparele ei și totuși nu înțelegeam de ce îmi căuta compania. Devenisem nedespărțiți și doar seara mergeam în camere diferite dar chiar și atunci ne duceam la paravanul ce rupea holul în două delimitând zona fetelor de cea a băieților, împrumutam țigări unul de la altul și ne vorbeam de parcă nu ne-am fi văzut toată ziua. Soarele coborî brusc după linia orizontului lăsând urme vineții peste nori. Am
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
sau vei croi o pătură din materialul acela moale. Eu le-am schimbat în albul și negrul de pe mine. — Sunt ultimele haine pe care le mai croiesc - a spus Benjamin în timp ce eu mă dezbrăcam ca să-mi ia măsura în dosul paravanului înfățișând Decăderea Domniei Lebedelor. O fac numai de dragul lui Adél. Căci eu i-am croit pe vremuri cel mai important costum din viața ei, când tu încă nici nu te născuseși. Acesta va fi singurul lui urmaș. De croiuri noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
să plecați, pentru că așa am crezut. Dumneata ai spus că nu, pentru așa ai considerat. E simplu. Regret doar ilustratele de la mare. După-amiază, drapelul a fost gata. Au venit după el. Nu au observat că Adél m-a tras după paravan. — Porcule! a urlat unul dintre ei când Benjamin le-a întins steagul alb, împăturit. — Nu e porc. E o viperă - a constatat altul. Îi priveam prin crăpătura paravanului și nu respiram, inima nu ne bătea. Erau trei, al treilea, aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
venit după el. Nu au observat că Adél m-a tras după paravan. — Porcule! a urlat unul dintre ei când Benjamin le-a întins steagul alb, împăturit. — Nu e porc. E o viperă - a constatat altul. Îi priveam prin crăpătura paravanului și nu respiram, inima nu ne bătea. Erau trei, al treilea, aproape un copil. Aruncătorul de mine îl trăgea ca pe un animal sălbatic în lesă. Îți scoatem noi dintele veninos - a continuat el către copilandru - nu-i așa? — Îhî
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
au ieșit au trântit ușa după ei. Dacă îmi amintesc bine, ar fi trebuit să ne trântim la podea. Adél m-a luat de mână, plângea în tăcere și număra. Iar eu mă uitam la bătrân printr-una din crăpăturile paravanului. Stătea la mașina lui de cusut, cu grenada înfiptă în gură, de parcă ar fi mușcat una zdravănă dintr-un fruct de metal rece, necunoscut. Stângaci, nu cum se cuvine. Nu s-a întâmplat nimic. Adél mi-a dat drumul la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
au dus-o cu un cărucior pe două roți nu prea departe, pentru că s-au întors degrabă. Au îngrămădit o mulțime de stofe pe căruț, pentru că se pricepeau la împachetat. Încet-încet, nu au mai rămas în atelier decât Adél, Benjamin, paravanul și cu mine. Nu erau prea guralivi. Se înțelegeau din semne. Numai la ultima tură femeia a început să țipe cu vocea ei rece, intensă, când au luat paravanul. Bărbatul s-a răstit la ea să înceteze. Rar vezi un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
împachetat. Încet-încet, nu au mai rămas în atelier decât Adél, Benjamin, paravanul și cu mine. Nu erau prea guralivi. Se înțelegeau din semne. Numai la ultima tură femeia a început să țipe cu vocea ei rece, intensă, când au luat paravanul. Bărbatul s-a răstit la ea să înceteze. Rar vezi un mort în picioare. Și ce copil frumos. Sigur că aduce noroc. Mai întâi au legat lebedele de căruț, apoi s-au mai întors o dată în chip de rămas-bun, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
în lumina lunii. Medicul pe care-l trimisese Hideyoshi era lângă pat, împreună cu vasalii lui Hanbei. Coliba era abia înjghebată dintr-un gard de lemn, dar, peste rogojinile de stuf, fuseseră așternute cuverturi albe și, într-un colț, stătea un paravan pliant. — Hanbei, mă auzi? Eu sunt, Hideyoshi. Cum te simți? Hideyoshi se așeză încet lângă prietenul său, privind chipul de pe pernă. Poate din cauza întunericului, fața lui Hanbei era translucidă ca un giuvaer. Nu-ți puteai stăpâni lacrimile, văzând că un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
demonstra că situația rezultase nu atât din vreo greșeală de calcul în strategia defensivă, cât dintr-o lipsă de maturitate umană. Acum, însă, indiferent de ceea ce-i dicta temperamentul său nativ, trebuia să facă față acestui nou val al destinului. Paravanele glisante fuseseră scoase din sala mare de conferințe și chiar și din încăperile înconjurătoare ale citadelei principale; acum, întregul clan locuia la un loc, ca niște refugiați din calea unui uriaș cataclism, care continua zi și noapte. Evident, erau întinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
ilustrații pe un caiet. — Desigur, stăpâne. Yusho depășise stilul străvechiului artist chinez, Liang K’ai. Recent, își formase propria școală, independentă de tradițiile Kano sau Tosa, și, în sfârșit, se impusese în arta mondială. Când Nobunaga îi ceruse să ilustreze paravanele din Azuchi, se prefăcuse bolnav și refuzase. La urma urmei, fusese vasal al clanului Saito, pe care Nobunaga îl distrusese. Era ușor de înțeles că Yusho se simțea prea mândru pentru a decora locuința lui Nobunaga cu propria sa pensulă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
și acum se ospătară cu bucurie. Trei sau patru călugări de la Templul Myoshin din apropiere, care-i recunoscuseră pe oameni ca fiind membri ai clanului Akechi, îi invitaseră în curtea templului. Mitsuhide stătea pe un taburet de campanie, la umbra paravanului întins de ajutoarele lui. Își terminase masa și îi dicta secretarului o scrisoare. — Preoții Templului Myoshin... ar fi niște mesageri ideali! Cheamă-i înapoi! îi ordonă el unui paj. Când preoții reveniră, Mitsuhide le încredință scrisoarea pe care tocmai o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]