1,237 matches
-
exhaustiv este aproape imposibil de întocmit. Cert este că literatura religioasă a cunoscut o creștere spectaculară în noul climat spiritual configurat în urma prăbușirii ateismului oficial de stat promovat de autoritățile comuniste. Totodată, Biserica Ortodoxă Română, odată emancipată din chingile controlului partinic, s-a redefinit pe vechile coordonate identitare și doctrinare ale românismului ortodoxist. În timpul regimului comunist, ca reacție defensivă la politica de ateizare promovată de noile autorități statale ostile bisericii ca instituție socială și religiei ca Weltanschauung și praxis liturgic, BOR
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
transpartinic la votul legislativ din Congresul american, prin care se ajunge la situații uneori contradictorii (unii congresmeni pot vota și proiectul lor, și un proiect cu interese complet diferite, având însă convingerea că membrii legislativului de pe cealaltă parte a barierei partinice îi vor sprijini la rândul lor, după principiul o mână spală pe alta, sau, folosind un limbaj la fel de figurat în limba engleză, scratch my back and I'll scratch yours. LOWELL, ROBERT (1917 1977) Cel ce avea să devină personajul
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
cartea de debut (Muguri), va fi alterată ulterior de un patetism convențional, răspunzând „comenzii sociale” a momentului. Plachetele pentru ostași Reportaj liric (1963) și Poeme în marș (1969) conțin fie scrisori de dragoste adresate „patriei socialiste”, fie declarații de atașament partinic. Cu trecerea timpului, poetul își definește mai precis menirea și își limpezește orizontul liric. În Ctitorie în albastru (1972) și Voievod de stea (1973) nu va mai rămâne decât o impetuozitate exterioară a declamației, echilibrată însă de o sfiiciune a
VICOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
răscoalei lui Horea XE "Horea" În viața social-politică a Transilvaniei (până la revoluția de la 1848)”, În volumul Nicolae Edroiu, Pompiliu Teodor (coord.), op. cit., pp. 200-225. Katherine Verdery, Compromis și rezistență. Cultura română sub Ceaușescu, Editura Humanitas, București, 1994, cap. VI: „Istoriografia partinică: răscoala lui Horea XE "Horea" și producerea istoriei”, pp. 205-248. Benkő József XE "József" , Erdélyi oláh nemzet képe [Icoana națiunii române din Transilvania], Tipografia Pátzko Ferenc XE "Ferenc" Ágoston, Pozsony, 1785; ediție critică și traducere românească În Izvoarele răscoalei lui
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
din gură în gură - făceau ca, în cercul ofițerilor și ostașilor, să existe o tendință ca rezolvarea conflictelor să se facă cu arma în mână, în chip de represalii. Literatura română de specialitate (mai ales reprezentanții ei orientați spre istoria partinică, aflați la vârf prin anii optzeci), pe de o parte pe baza știrilor românești, pe de altă parte (mai târziu) pe baza documentației înaintate de români comisiei germano-italiene (înființată cu scopul de a verifica coerența faptelor susținute) menționează un număr
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
acuza, la finalul lui 2012, că atât unele televiziuni, cât și actori politici din România „au privat publicul larg de accesul la informații privind candidații și platformele electorale”. Din cele nouă posturi de televiziune monitorizate, patru au avut o atitudine partinică față de actorii politici. Interesantă în acest context este încrucișarea criticilor, astfel încât „Antena 3 și Romania TV au criticat predominant membrii ARD și pe președintele Traian Basescu”, iar „B1 TV a criticat exclusiv membrii Guvernului Ponta și ai USL”<ref id
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
veto s-au modificat. Din acest motiv, numărul de hotărâri din anul 2004 nu a fost inclus în analiză, iar studiul cuprinde doar cei trei ani din interiorul mandatului în care nu au existat, în general, schimbări majore ale apartenenței partinice a consilierilor locali, județeni și a primarilor. Cu toate acestea, la nivelul fiecăruia dintre municipii și județe au existat schimbări pe parcursul mandatului, cu consilieri care s-au mutat de la un partid la altul. Pentru a evita dificultățile cauzate de aceste
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
chiar dacă este apropiat ideologic de un alt partid. Motivația pentru această alegere este aceea că, în ciuda eventualelor similarități ideologice, este de așteptat ca fiecare partid să își urmărească propria agendă, iar coeziunea actorilor este în primul rând bazată pe apartenența partinică. De asemenea, întrucât studiul se concentrează pe impactul pe care îl au numărul și congruența actorilor, poziția partidelor nu este considerată factor explicativ pentru luarea deciziilor. Aceasta reprezintă o primă limită a lucrării. În ceea ce privește coalițiile, partidele din cadrul lor sunt considerate
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
poate explica atât prin numărul scăzut de cazuri, cât și prin faptul că variația numărului de hotărâri este pe ansamblu mai mică la nivelul consiliilor județene. În modelul de la nivel județean, variabilele de control introduse, și anume variabila pentru apartenența partinică a președintelui de consiliu și variabila pentru partidul cu cele mai multe locuri, nu au o influență semnificativă. În schimb, dimensiunea județului duce la o creștere a numărului de hotărâri luate, însă nu la una foarte mare în termeni absoluți (aproximativ 20
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
trei mandate de distribuit. De la 20% în cazul deținerii de către partid sau alianță a trei mandate, probabilitatea de câștig crește la 40% în cazul deținerii unui mandat în plus și la 60% în cazul deținerii a 5 mandate. Așadar, apartenența partinică a candidaților are un impact major asupra șanselor acestora de a deveni deputați, contrar impresiei generale cum că noul sistem electoral a mutat accentul de pe partide pe candidați. Cu cât partidul sau alianța reprezentată de candidat este mai puternică în
Competiţia intra şi inter-partinică în alegerile parlamentare din 2008 şi 2012 din România. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1568]
-
orientat cu predilecție către problemele criticii literare. În acest context, în 1962 a dat la iveală o amplă antologie de texte considerate a reprezenta „tradițiile criticii literare marxiste” autohtone în anii 1930-1940, culegere însoțită de o introducere dilatată, simplă instrumentare partinică a literarului. Preocuparea din ce în ce mai insistentă pentru evoluția și avatarurile exegezei literare a condus-o la analiza contribuției lui E. Lovinescu. Pus într-o lumină mai favorabilă în 1962 într-un studiu reparator publicat în „Lupta de clasă”, criticul devine în
VRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290650_a_291979]
-
contribui la trezirea conștiinței de clasă a proletariatului și trebuie deci să lupte pe „frontul” ideologic și cultural. Literatura „realist-socialistă” a dezvoltat din belșug tema intelectualului sceptic și oscilant, înclinat spre introspecție și individualism, incapabil să dea dovadă de „spirit partinic” și gata să trădeze. în mod paradoxal, faptul de a fi depășit această ostilitate de principiu pare a constitui, pentru numeroși aderenți, o atracție suplimentară. într-o logică a adeziunii* sectare, ei trebuie să-l ucidă în adâncul ființei lor
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
primii mei ani parizieni: Aurora Cornu, cu soțul ei, regretatul Aurel Cornea, și Virgil Tănase, cu soția sa, Doina. Deși, În lunga și „fierbintea” vară a lui ’71, când, stupefiat de brusca și brutala Întoarcere a lui Ceaușescu spre primatul partinic, stalinist În domeniile majore ale vieții românești - „Tezele din iulie” -, de fapt, Începutul unei dictaturi personale În sânul dictaturii estice, a „proletariatului”, neștiind bine ce atitudine să iau, am fost ajutat În hotărârea mea de a „ieși, de a rupe
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
și de unii autori morți, de preferință aparținând marilor culturi vestice și apoi marilor continente culturale mondiale - America de Sud, Japonia, Rusia, Nordul european etc. De altfel, timp de cincizeci de ani, regimul comunist a asfixiat creația tinerilor scriitori, adesea incomozi spiritului partinic, prin umplerea paginilor revistelor literare sau a planurilor editurilor - ambele extrem de reduse ca spațiu tipografic - cu clasici, evident, cei care Îndeplineau criteriile „esteticii realist-socialiste”! În nici un caz Blaga sau Maiorescu, Nietzsche sau D. H. Lawrence! În primii ani, la Paris
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
-uri sau bieți posesori a câtorva hectare de pământ și care aveau Însă, spre ciuda propagandiștilor și a oportuniștilor locali, o anume autoritate În satul românesc al anilor ’50 - dar și mai târziu! - și care asistau țăranii, prinși În menghina partinică de-o parte și de cea securistă de altă parte, cu sfaturi, și exemplul lor. Ei bine, cum spuneam, la Paris, la modul grotesc, totul se Întâmpla pe dos: În anumite cercuri, „bine văzuți” erau În primul rând cei din
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
și curat leniniste, moscovite, dar și ale stângii pariziene, vise care În aceste capitale nu s-au realizat niciodată: alianța, solidaritatea, complicitatea Între intelectuali și muncitori! Asta după ce același Andrjeievsky reușise acele „cenacluri la domiciliu” care sabotau și limitau cenzura partinică literară, tipuri de cenacluri neoficiale, cum Îi Îndemnasem și eu pe prietenii Nicolae Manolescu și, apoi, după câțiva ani, Liiceanu și Pleșu, să Îndrăznească!... Am regretat apoi, În anii când locuiam la Paris, nu departe de locuința sa, tot În
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
situației românilor. Eminescu susținea de asemenea un punct de vedere conservator. Considerînd țăranii drept baza statului, drept adevărații români, el reclama introducerea unor instituții care să le servească interesele și era adeptul instituirii unei monarhii autocratice și al abolirii sistemului partinic. Cel mai cunoscut teoretician marxist român, Constantin Dobrogeanu-Gherea, punea un accent similar pe situația țărănimii. Cea mai mare parte a soluțiilor oferite de aceși scriitori erau total inaplicabile în condițiile existente la vremea aceea și erau expresia unui sentiment de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
înlocuirea lui cu Republica Turcă, stat național laic. După cel de al doilea război balcanic, regimul Junilor Turci rămăsese la putere; alierea cu tabăra victorioasă și redobîndirea Adrianopolului îi conferea acestuia un plus de prestigiu. Guvernul funcționa ca o dictatură partinică. Cel mai puternic lider al CUP-ului era Enver Pașa, ministrul de Război. Ofițer de carieră, acesta luptase în Macedonia și la Tripoli împotriva invaziei italiene; tot el fusese comandantul trupelor care recuceriseră Adrianopolul în 1913. Alți trei oameni de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
cînd acestea au fost adoptate de statele balcanice mici și sărace. Noile instituții aveau o oarecare asemănare cu cele ale regimurilor anterioare; toate statele aveau în continuare, de pildă, constituții și adunări naționale. Schimbarea radicală era constituită de natura sistemului partinic. În general, sub regimurile de pînă atunci, luptaseră pentru putere mai multe partide; țelul lor comun era dominarea guvernului. Ele nu dețineau o autoritate reală decît dacă ieșeau victorioase în alegeri, prin mijloace cinstite sau prin fraude, și își instalau
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
semnificațiile monarhice asociate zilei de 10 mai (1866, 1877, 1881) au fost evacute odată cu repilonarea ordinii temporale a memoriei naționale pe ziua de 8 mai (1921), data înființării Partidului Comunist Român. Avem așadar o înlocuire a principiului monarhic cu principiul partinic în privința rolului conducător al societății românești. Regalitatea, dinastia și figurile umane asociate lor nu sunt abordate doar pe planul simbolistic al ordinii temporale, ci sunt și țintele atacului frontal orchestrat de noile autorități ale republicii populare. Atunci când sunt, de altminteri
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și schițe biografice (pp. 473, 499). Noul regim a continuat procesul de memorializare a martirilor mișcării muncitorești prin re-denumirea în 1946 a Universității Muncitorești a PCR, înființată în 1945, Academia Ștefan Gheorghiu. Mișcarea comunistă și-a constituit și un panteon partinic antum, în care au fost introduse figurile plenipotente ale Partidului, călite în temnițele regimului burghezo-moșieresc în care autoritățile au încercat să "lichideze și extermine eroii mișcării revoluționare": Gh. Gheorghiu Dej, I. Chișinevschi, Al. Moghioroș, Gh. Apostol, Miron Constantinescu, Chivu Stoica
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de la Moscova (după cum lasă să se înțeleagă inclusiv Roller în prefața la celebrul său manual de Istoria R.P.R.), a fost definitiv adusă în apanajul PCR. În expresia lui K. Verdery (1991, p. 215), istoriografia a intrat în "regimul de funcționare partinic" (historiography in a Party mode). Scheletul versiunii oficiale a trecutului românesc, pe baza căruia se va reconstrui noua formulă națională a memoriei românești, este regăsibil în același Program..., unde este realizată o "retrospectivă sintetică" a existenței bimilenare a poporului român
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Partidului este așadar una națională! De la momentul "insurecției naționale" până în 1975, istoria României este cronica realizărilor PCR în edificarea noii orânduiri sociale. Ecourile academice ale injuncțiunile programatice nu au întârziat prea mult să apară. Profesioniștii trecutului au percutat la stimulul partinic, producând o serie de lucrări și tratate cu iz academic pentru a servi ca "întărituri mitoistorice" pentru tezele enunțate de program. În acest sens sunt scrise cărți precum Continuitatea românilor (Stoicescu, 1980) - care întocmește un înnoit rechizitoriu al dovezilor permanenței
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de Nord, Nicolae Ceaușescu își cristalizează programul politic în raportul intitulat Propuneri de măsuri pentru îmbunătățirea activității politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii. Cele 17 propuneri vizau înăsprirea "combativității revoluționare și a spiritului militant, partinic al întregii activități politice, ideologice și de educație comunistă a maselor" (Ceaușescu, 1971, p. 9). În fapt, propunerile au precipitat declanșarea unei "revoluții culturale" după modelul asiatic, al cărei efect a fost re-stalinizarea politică. Cultul personalității a fost consecința directă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
au precipitat declanșarea unei "revoluții culturale" după modelul asiatic, al cărei efect a fost re-stalinizarea politică. Cultul personalității a fost consecința directă a acestei regrupări ideologice în jurul liderului suprem. Imediat după enunțarea tezelor din iulie, frontul cultural care înregimenta intelectualii partinici a percutat: în 1973 vede lumina tiparului volumul Omagiu Tovarășului Nicolae Ceaușescu, Secretar general al Partidului Comunist Roman, Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, apărut la Editura Politică. Această carte omagială, care totalizează 521 de pagini de panegirice
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]