50,139 matches
-
a descris păsările în special din mlaștinile și pădurile bănățene, pe E. Baldamus care, pe la mijlocul sec. al XIX-lea, între anii 1849 și 1852, a cercetat păsările de aici, pe A. Fritch, care în 1853 a elaborat un studiu despre păsările din zonă, pe J. Frivaldszki care, fiind coleopterolog, a umblat foarte mult în zonele carstice din sudul Banatului și a descris păsările în lucrarea sa de sinteză «Aves Hungariae», 1891. A urmat o perioadă foarte interesantă și totodată importantă începând
Agenda2005-06-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283351_a_284680]
-
și 1852, a cercetat păsările de aici, pe A. Fritch, care în 1853 a elaborat un studiu despre păsările din zonă, pe J. Frivaldszki care, fiind coleopterolog, a umblat foarte mult în zonele carstice din sudul Banatului și a descris păsările în lucrarea sa de sinteză «Aves Hungariae», 1891. A urmat o perioadă foarte interesantă și totodată importantă începând din 1873, când Societatea de Științele Naturii a Ungariei de Sud, cu sediul la Timișoara, a continuat și i-a dezvoltat studiul
Agenda2005-06-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283351_a_284680]
-
în lucrarea sa de sinteză «Aves Hungariae», 1891. A urmat o perioadă foarte interesantă și totodată importantă începând din 1873, când Societatea de Științele Naturii a Ungariei de Sud, cu sediul la Timișoara, a continuat și i-a dezvoltat studiul păsărilor și a dus munca de cercetare până în 1918. În perioada respectivă s-au remarcat trei personalități absolut deosebite pentru știința biologică și în special pentru ornitologia bănățeană. Îl amintim pe dr. Lajos Kuhn (1844-1900), care a fost inițiatorul înființării Muzeului
Agenda2005-06-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283351_a_284680]
-
primul „ornitolog al satului“, realizatorul celei mai mari colecții ornitologice au- tohtone și primul director al Muzeului Bănățean, după care a urmat asistentul lui, Emil Nadra (1904-1978), un alt ornitolog și muzeotehnician desăvârșit, care a descoperit numeroase specii noi de păsări pentru țara noastră.“ Dr. Andrei Kiss a preluat cercetările din 1974 și le continuă și în prezent, fiind actualmente custodele științific al celei mai mari colecții ornitologice din România, păstrată la Muzeul Banatului Timișoara. În această perioadă, a făcut numeroase
Agenda2005-06-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283351_a_284680]
-
din 1974 și le continuă și în prezent, fiind actualmente custodele științific al celei mai mari colecții ornitologice din România, păstrată la Muzeul Banatului Timișoara. În această perioadă, a făcut numeroase deplasări pe teren pentru a afla situația bioecologică a păsărilor „in situ“. „Înaintea apariției celor două directive europene «Păsări» și «Habitate», eu am învățat din lucrările lui D. Linția, precum și personal de la E. Nadra că păsările nu pot face obiectul nici unei discuții decât în strânsă corelare a situației lor cu
Agenda2005-06-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283351_a_284680]
-
actualmente custodele științific al celei mai mari colecții ornitologice din România, păstrată la Muzeul Banatului Timișoara. În această perioadă, a făcut numeroase deplasări pe teren pentru a afla situația bioecologică a păsărilor „in situ“. „Înaintea apariției celor două directive europene «Păsări» și «Habitate», eu am învățat din lucrările lui D. Linția, precum și personal de la E. Nadra că păsările nu pot face obiectul nici unei discuții decât în strânsă corelare a situației lor cu mediul lor înconjurător. Majoritatea cercetărilor mele s-au desfășurat
Agenda2005-06-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283351_a_284680]
-
această perioadă, a făcut numeroase deplasări pe teren pentru a afla situația bioecologică a păsărilor „in situ“. „Înaintea apariției celor două directive europene «Păsări» și «Habitate», eu am învățat din lucrările lui D. Linția, precum și personal de la E. Nadra că păsările nu pot face obiectul nici unei discuții decât în strânsă corelare a situației lor cu mediul lor înconjurător. Majoritatea cercetărilor mele s-au desfășurat în Banat”. Spațiul pe care autorii cărții l-au studiat cuprinde în total 32 810 km2. Au
Agenda2005-06-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283351_a_284680]
-
face obiectul nici unei discuții decât în strânsă corelare a situației lor cu mediul lor înconjurător. Majoritatea cercetărilor mele s-au desfășurat în Banat”. Spațiul pe care autorii cărții l-au studiat cuprinde în total 32 810 km2. Au fost prezentate păsările care clocesc în Banat, păsările migratoare, oaspeții de iarnă, respectiv speciile foarte rare, cu apariție accidentală. În ceea ce privește Banatul românesc, au fost descrise de către dr. Andrei Kiss 299 de specii de păsări, din care 181 de specii clocitoare, 62 de specii
Agenda2005-06-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283351_a_284680]
-
în strânsă corelare a situației lor cu mediul lor înconjurător. Majoritatea cercetărilor mele s-au desfășurat în Banat”. Spațiul pe care autorii cărții l-au studiat cuprinde în total 32 810 km2. Au fost prezentate păsările care clocesc în Banat, păsările migratoare, oaspeții de iarnă, respectiv speciile foarte rare, cu apariție accidentală. În ceea ce privește Banatul românesc, au fost descrise de către dr. Andrei Kiss 299 de specii de păsări, din care 181 de specii clocitoare, 62 de specii migratoare, 39 de specii oaspeți
Agenda2005-06-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283351_a_284680]
-
cuprinde în total 32 810 km2. Au fost prezentate păsările care clocesc în Banat, păsările migratoare, oaspeții de iarnă, respectiv speciile foarte rare, cu apariție accidentală. În ceea ce privește Banatul românesc, au fost descrise de către dr. Andrei Kiss 299 de specii de păsări, din care 181 de specii clocitoare, 62 de specii migratoare, 39 de specii oaspeți de iarnă și 20 de specii cu apariții accidentale. În cazul Serbiei, cu 280 de specii studiate, datele au fost sintetizate de Javor Rašajki, astfel: 178
Agenda2005-06-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283351_a_284680]
-
specii studiate, datele au fost sintetizate de Javor Rašajki, astfel: 178 de specii clocitoare, 51 de specii migratoare, 31 de specii oaspeți de iarnă și 21 de specii cu apariție accidentală. În cazul Ungariei, din cele 221 de specii de păsări studiate de dr. Ferenc Kasza, au fost 103 de specii clocitoare, 88 de specii migratoare, 28 de specii oaspeți de iarnă și 31 de specii, ca rarități deosebite. Raportare la taxonomia actuală Speciile au fost descrise după taxonomia actuală și
Agenda2005-06-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283351_a_284680]
-
și 31 de specii, ca rarități deosebite. Raportare la taxonomia actuală Speciile au fost descrise după taxonomia actuală și au aparținut la 161 de genuri, 310 de specii, 251 de subspecii, 49 de familii, respectiv 26 de subfamilii. În prezentarea păsărilor, pe lângă hărțile de răspândire, s-a utilizat și o scurtă descriere, doar în limba sârbă. În această descriere sunt amintite, la fiecare specie, arealul de răspândire generală, prezența speciei în Banat, defalcat pe teritoriul României, Serbiei și Ungariei, dar și
Agenda2005-06-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283351_a_284680]
-
sau scădere a populațiilor, în funcție de interrelațiile acestora cu mediul lor înconjurător, în câte locuri a fost depistată prezența speciei (numărul caroiajelor), statutul de conservare actuală, habitatul specific și starea de conservare al acestuia, precum și dușmanii biologici și grupa fenologică. Denumirea păsărilor a fost redată în mai multe limbi, denumirea științifică în limba latină, cea populară în sârbă, română, maghiară, engleză și germană. S-a folosit „euring cod“ care arată poziția fiecărei specii de păsări în evidențe internaționale. Există și materiale auxiliare
Agenda2005-06-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283351_a_284680]
-
precum și dușmanii biologici și grupa fenologică. Denumirea păsărilor a fost redată în mai multe limbi, denumirea științifică în limba latină, cea populară în sârbă, română, maghiară, engleză și germană. S-a folosit „euring cod“ care arată poziția fiecărei specii de păsări în evidențe internaționale. Există și materiale auxiliare, simboluri privind fenologia speciei, fotografiile habitatelor tipice și desene care ajută la înțelegerea problematicii științifice ale păsărilor din ultimii 50 de ani. Această lucrare este deosebit de importantă pentru România, susține dr. Andrei Kiss
Agenda2005-06-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283351_a_284680]
-
română, maghiară, engleză și germană. S-a folosit „euring cod“ care arată poziția fiecărei specii de păsări în evidențe internaționale. Există și materiale auxiliare, simboluri privind fenologia speciei, fotografiile habitatelor tipice și desene care ajută la înțelegerea problematicii științifice ale păsărilor din ultimii 50 de ani. Această lucrare este deosebit de importantă pentru România, susține dr. Andrei Kiss, fiindcă după apariția cărții lui Dionisie Linția, „Păsările din R. P. R. “, din care ultimul volum a apărut în 1955, până în prezent nu s-
Agenda2005-06-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283351_a_284680]
-
simboluri privind fenologia speciei, fotografiile habitatelor tipice și desene care ajută la înțelegerea problematicii științifice ale păsărilor din ultimii 50 de ani. Această lucrare este deosebit de importantă pentru România, susține dr. Andrei Kiss, fiindcă după apariția cărții lui Dionisie Linția, „Păsările din R. P. R. “, din care ultimul volum a apărut în 1955, până în prezent nu s-a scris nici o lucrare de sinteză de ornitologie, de tip monografie regională pentru Banat. În această carte există o serie de hărți cu caracterizare
Agenda2005-06-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283351_a_284680]
-
geografică a Banatului, hărți administrative actuale, dar și hărți ale biotopurilor, precum și hărți vechi care permit referirea la situațiile vechi ale zonei (1717, 1776 și 1890), respectiv la transformarea habitatelor în timp. Cartea se încheie cu un index al denumirii păsărilor în limbile latină, sârbă, română, maghiară, germană și engleză. Caracter transfrontalier „Cred că rezultatul strădaniei noastre are un pronunțat caracter transfrontalier. În plus, marchează tot ceea ce este știut în momentul actual despre populațiile de păsări care, prin numărul și calitatea
Agenda2005-06-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283351_a_284680]
-
cu un index al denumirii păsărilor în limbile latină, sârbă, română, maghiară, germană și engleză. Caracter transfrontalier „Cred că rezultatul strădaniei noastre are un pronunțat caracter transfrontalier. În plus, marchează tot ceea ce este știut în momentul actual despre populațiile de păsări care, prin numărul și calitatea lor, pot fi considerate ca specii indicatoare ale mediului înconjurător. Prin cunoașterea păsărilor, noi, autorii, am dorit să insuflăm necesitatea, o necesitate de altfel permanentă și impusă în Europa și nu numai, de a cunoaște
Agenda2005-06-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283351_a_284680]
-
că rezultatul strădaniei noastre are un pronunțat caracter transfrontalier. În plus, marchează tot ceea ce este știut în momentul actual despre populațiile de păsări care, prin numărul și calitatea lor, pot fi considerate ca specii indicatoare ale mediului înconjurător. Prin cunoașterea păsărilor, noi, autorii, am dorit să insuflăm necesitatea, o necesitate de altfel permanentă și impusă în Europa și nu numai, de a cunoaște mai bine, de a ocroti păsările și habitatele lor specifice și încercarea de a favoriza înmulțirea aumitor specii
Agenda2005-06-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283351_a_284680]
-
lor, pot fi considerate ca specii indicatoare ale mediului înconjurător. Prin cunoașterea păsărilor, noi, autorii, am dorit să insuflăm necesitatea, o necesitate de altfel permanentă și impusă în Europa și nu numai, de a cunoaște mai bine, de a ocroti păsările și habitatele lor specifice și încercarea de a favoriza înmulțirea aumitor specii rare, prin metoda cercetării, educației și popularizării“, mai spune dr. Andrei Kiss. Despre studiul în sine Studiul acoperă nu mai puțin de aproximativ 40 000 km2, din care
Agenda2005-06-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283351_a_284680]
-
11 000 km2 pentru Serbia și 310 km2 pentru Ungaria, respectiv teritoriul Banatului istoric, cuprins între Mureș, Tisa, Dunăre și Cerna. Hărțile folosite sunt cele UTM (Universal Transverse Mercator), caroiajele fiind de 10x10 km. Este pentru prima dată când reprezentarea păsărilor Banatului apare în caroiaje de asemenea dimensiuni. În România s-au folosit cele de 50x50 km. De asemenea, s-a uzitat de taxonomia (studiul păsărilor) lui Charles Vaurie („The Birds of Palearctic Fauna“, 1959-1965, London). S-au folosit simboluri desenate
Agenda2005-06-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283351_a_284680]
-
UTM (Universal Transverse Mercator), caroiajele fiind de 10x10 km. Este pentru prima dată când reprezentarea păsărilor Banatului apare în caroiaje de asemenea dimensiuni. În România s-au folosit cele de 50x50 km. De asemenea, s-a uzitat de taxonomia (studiul păsărilor) lui Charles Vaurie („The Birds of Palearctic Fauna“, 1959-1965, London). S-au folosit simboluri desenate pentru păsări sedentare: păsări cuibătoare, păsări migratoare, oaspeți de iarnă, păsări cu apariție rară sau accidentală. Păsările afectate la nivel european au fost semnalate cu
Agenda2005-06-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283351_a_284680]
-
apare în caroiaje de asemenea dimensiuni. În România s-au folosit cele de 50x50 km. De asemenea, s-a uzitat de taxonomia (studiul păsărilor) lui Charles Vaurie („The Birds of Palearctic Fauna“, 1959-1965, London). S-au folosit simboluri desenate pentru păsări sedentare: păsări cuibătoare, păsări migratoare, oaspeți de iarnă, păsări cu apariție rară sau accidentală. Păsările afectate la nivel european au fost semnalate cu o bulină roșie. Nu lipsește nici desfășurătorul păsărilor în teritoriu. Și nici semnele convenționale pentru specii, masculi
Agenda2005-06-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283351_a_284680]
-
caroiaje de asemenea dimensiuni. În România s-au folosit cele de 50x50 km. De asemenea, s-a uzitat de taxonomia (studiul păsărilor) lui Charles Vaurie („The Birds of Palearctic Fauna“, 1959-1965, London). S-au folosit simboluri desenate pentru păsări sedentare: păsări cuibătoare, păsări migratoare, oaspeți de iarnă, păsări cu apariție rară sau accidentală. Păsările afectate la nivel european au fost semnalate cu o bulină roșie. Nu lipsește nici desfășurătorul păsărilor în teritoriu. Și nici semnele convenționale pentru specii, masculi, femele, adulți
Agenda2005-06-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283351_a_284680]
-
asemenea dimensiuni. În România s-au folosit cele de 50x50 km. De asemenea, s-a uzitat de taxonomia (studiul păsărilor) lui Charles Vaurie („The Birds of Palearctic Fauna“, 1959-1965, London). S-au folosit simboluri desenate pentru păsări sedentare: păsări cuibătoare, păsări migratoare, oaspeți de iarnă, păsări cu apariție rară sau accidentală. Păsările afectate la nivel european au fost semnalate cu o bulină roșie. Nu lipsește nici desfășurătorul păsărilor în teritoriu. Și nici semnele convenționale pentru specii, masculi, femele, adulți, juvenili, imaturi
Agenda2005-06-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283351_a_284680]