9,932 matches
-
de șerbet de sărăcie. O mică fereastră de mizerie care te ajută să-ți savurezi adevărata viață. — Haideți și voi cu noi, spune Inky. Mânjită la gură cu siropul lipicios de tuse, cu fire din peruca de plastic lipite de pata verde din jurul buzelor, spune: Vinerea următoare. A arăta prost, spune ea, e noul a arăta bine. Spune că toți oamenii care contează vor fi acolo. Vechea Gardă. Cele mai bune părți ale Registrului Social. La zece seara, sub rampele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
pară grasă. Ca să arate bine, alege un sac alb și îngust, făcut pentru găleata de gunoi din bucătărie. Pare chiar elegant, strâns pe ea ca o rochie mulată de Diane von Furstenberg, strânsă la cingătoare cu un vechi prelungitor, o pată de portocaliu strălucitor ca al echipamentelor de protecție, cu firele scoase și ștecherul atârnând într-o parte. În sezonul ăsta, spune Inky, toată lumea poartă perucile de-a-ndoaselea. Se poartă pantofii desperecheați. Se decupează o gaură în mijlocul unei pături soioase, spune ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
Și din josul scărilor se aude un urlet. Țipătul prelung al unei femei. Vocea Sorei Justițiare strigându-ne să venim repede. A dat peste ceva. A dat peste Lady Zdreanță. Strângând într-o mână un cuțit. Lângă ea o nouă pată. Un lac de sânge peste tot în jur, lățindu-se pe covorul albastru. Părul lung și negru pare să-i fie împletit de-a lungul unui obraz și dispare în gulerul hainei de blană. Dar de la ultima treaptă, când ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
găsește-i toate alea, dar găsește-l pe el mort. Săptămâna următoare, câinele meu bea dintr-o băltoacă de antigel. Numele câinelui meu e Skip, după cățelușul pe care-l avea Danny din vecini. Skip, puiul meu, e alb cu pete mari negre și cu o zgardă roșie, exact ca la televizor. Singurul remediu pentru antigel e să-i golească stomacul. Apoi să i-l umple cu cărbune activat. Să găsească o venă și să-i pună o perfuzie cu etanol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
Fiecare crede că a fost singura pățită. De fapt sunt mai mult de o duzină. Și banii? S-au tot acumulat. Până când domnul Whittier a fost prea bătrân, prea obosit și prea plictisit ca să se mai fută. — Uitați-vă la petele de pe covorul din hol, spune el. Vedeți că au brațe și picioare? Precum voluntarele, și noi am fost prinși în capcană de un băiat prizonier în corpul unui bătrân. Un puști de treisprezece ani care moare de bătrânețe. Partea aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
a abandonat e adevărată. Dar Brandon Whittier nu mai moare uitat și singur. Și tot așa cum prinsese în plasă un înger după altul, ăsta nu e primul lui experiment. Nu suntem primul lui lot de cobai. Și - până când una dintre petele alea nu se va întoarce să-l hăituiască - ne-a spus, nu vom fi nici ultimul. 7 Dimineața începe cu strigătele unei femei. Vocea care strigă e a Sorei Justițiare. Între strigăte se aude zgomotul unui pumn lovind în lemn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
astea dintr-o hârtie atât de ieftină încât nu le mai poți dezlipi. Hârtia se rupe bucăți-bucățele încă de la margini, dar chiar și acolo cleiul rămâne. Cleiul brut, cu gogoloașe gălbui ca mucii, adună praf și fum până când devine o pată neagră, mult mai urâtă decât mica pictură de școală inițială. Oamenii ți-au dat seama că o operă de artă oarecare e mai bună decât cleiul hidos pe care-l lasă în urmă. Așa că oamenii lasă operele astea să atârne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
Suntem în foaierul maya, cu pereții acoperiți cu ipsos modelat ca un bazalt vulcanic. În roca asta falsă sunt sculptate siluetele unor războinici purtând câte o pânză peste coapse și o coroană de pene. Luptători purtând cape de blană cu pete ca să arate ca niște leoparzi. Întreaga încăpere spune povestea pe care vrea s-o accepți ca fiind adevărată. Papagali sculptați în ipsos își trag cozile în curcubee de portocaliu și roșu. Din crăpături largi și firide dărăpănate în zidurile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
care victimelor umane li se smulgeau inimile din piept. Covorul e un soi de calendar lunar, cercuri înlăuntrul altor cercuri, cu model negru pe portocaliu, lipicios de câte sucuri s-au vărsat pe el. La picioarele noastre se întinde o pată mucedă cu brațe și picioare rășchirate. Când te așezi pe pernele de blană falsă încă se simte mirosul de popcorn. Asta e teoria ei. Extensiunea doamnei Clark la teoria domnului Whittier. În lume avem parte de durere și ură și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
Și în ziua următoare băiatul și fetița erau amândoi tăiați, încă moi, dar acoperiți de cicatrice. Crestați. Scobiți. Mirosind încă a lipici, însă tot mai puternic a lichidul dinăuntrul Suflătoarei Betty care-i pătase covorul de acasă. Motanul Corei mirosea petele astea ore întregi. Nu le lingea, dar le amușina așa de parcă ar fi fost aurolac sau cocaină din camera probelor. Atunci Cora a ieșit la prânz și a cumpărat o lamă. Două. Trei lame. Cinci. La următoarea rotație, când fetița
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
ca o maimuță, să-și scarpine părul de la subsuoară. Din câte știu n-au făcut sex cu nimeni. În nici un caz nu poate fi vorba de lăței. Tot cam pe atunci, nevasta unuia dintre detectivi vine la secție. A găsit petele minuscule de sânge pe care le lasă păduchii lați. Ca de piper roșu, împroșcate pe albul chiloților sau în interiorul tricourilor albe, oriunde hainele intră în contact cu părul de pe corp. Pete mici de sânge, sânge, sânge. Poate că nevasta le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
nevasta unuia dintre detectivi vine la secție. A găsit petele minuscule de sânge pe care le lasă păduchii lați. Ca de piper roșu, împroșcate pe albul chiloților sau în interiorul tricourilor albe, oriunde hainele intră în contact cu părul de pe corp. Pete mici de sânge, sânge, sânge. Poate că nevasta le-a găsit în lenjeria bărbatului. Poate într-a ei. Ăștia-s oameni cu facultate și casă în suburbii, care cumpără de la mall și n-au experiență cu lățeii. Acum toate mâncărimile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
pe ea. Cora face semn cu țeava armei înspre cele două păpuși. — Ia-le, spune ea. Și vino cu mine. Băiețelul poartă doar chiloțeii lui albi, murdăriți în spate cu vaselină. Fetița, doar un slip de satin, întărit de la atâtea pete. Cu un singur braț, detectivul apucă păpușile grele cât doi copii, și le strânge la piept. Cu inelele lor din sfârcuri și tatuajele și păduchii lor lați. Mirosind a fum de iarbă și a lichidul care se scurge din Betty
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
aceeași poveste tragică ziariștilor și poliției. E greu de spus dacă domnul Whittier a început să miroasă. Domnișoara Hapciu și Reverendul Fără Dumnezeu duc pungile argintii cu mâncare stricată, din care se scurg sucuri puturoase. Lăsând în urmă picuri și pete de duhoare, cară amândoi pungile prin hol înspre cabinele noastre și le aruncă la WC. — Mă ajută, spune domnișoara Hapciu, trăgându-și nasul, că n-am simțul mirosului. Câte o pungă merge. Până când Reverendul încearcă să grăbească lucrurile, și duhoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
scaun, apoi pe-o masă, și începe să cânte. Tot barul se uită la el, și Flint dă tot ce poate, mângâindu-și coapsele prin blugi. Cu ochii închiși, așa încât nu se vede decât fardul albastru strălucitor de pleoape. Și pata aia rujată cântă. Exact la momentul potrivit, Webber ridică mâna să-l ajute să coboare. Flint îi ia brațul ca o femeiușcă, dând încă din buze. I se văd acum și unghiile vopsite într-o roșu de acadea. Și Webber
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
tapisată cu o membrană neagră, numită coroidă, care formează camera obscură a ochiului. Coroida este acoperită cu retina, alcătuită din ramificațiile nervului optic, sub formă de conuri (pentru vederea de zi) și bastonașe (pentru vederea nocturnă). Imaginea se formează pe pata galbenă, cu un maximum de claritate în centru, numit centru foveal (figura 2.9). Fig. 2.9. Secțiune orizontală prin ochi 1 - sclerotică; 2 - cornee transparentă; 3 - cristalin; 4 - mușchii ciliari; 5 - irisul; 6 - coroida; 7 - retina; 8 - canalul nervului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
din cauza formei sferice a suprafeței acesteia); - astigmatismul (radiațiile luminoase care cad oblic pe obiectiv nu vor fi concentrate în focar, ci într-un punct mai depărtat, fapt care duce la pierderea clarității imaginii); - coma (apariția pe pelicula fotografică a unei pete iluminate neuniform, atunci când subiectul fotografiat comportă puncte luminoase izolate). 2.2.4. Profunzimea de câmp a obiectivelortc "2.2.4. Profunzimea de câmp a obiectivelor" Distanța minimă la care putem focaliza cu un obiectiv se numește distanță minimă de focalizare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
potoli Bica. Vouă o să vă aduc pâine. În timp ce bănățenii mâncau brânza frământată cu pâine, cei "ai casei" își făceau "ursuleți" tăvălind bucata de mămăligă în brânză, modelând-o, apoi, în mână, până când aceasta se transforma într-un rulou galben cu pete albe. Brusc, celor doi băieți li se tăie pofta de mâncare. La prânz, au pornit-o spre capătul satului, acolo unde se adunau rațele și gâștele pentru a se scălda în gârla secată pe jumătate. Au stat întinși la soare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
ea. O femeie frumoasă nu putea iubi un singur bărbat. Învățată să viseze străluciri albastre și deșarte, Luana se trezi în fața unei realități surprinzătoare. Trupul lui Ștefan, puternic, atletic, înalt și cu nerușinare gol în fața ei, afișa cu ostentație catifelate pete negre. Ea întinse mâna și-l mângâie, cunoscându-l cu o pasiune pe care numai frumusețea lui o putea stârni. Ștefan o sărută, lipind-o de el, Luana îi luă mințile cu căldura trupului ei, căzură la întâmplare pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
cu stupoare, că era orfan de ambii părinți. Mătușa care îl crescuse nu se mai afla de mult printre cei vii. Dilema și controversele porneau dinăuntrul său. Marcat de lipsa părinților, căutase întotdeauna să fie vertical, corect, cinstit și fără pată. Nu putea concepe gândul că acum apărea mânjit, dintr-o dată, de prezența unei femei divorțate lângă el. Fără să-și dea seama cât de mult o răneau vorbele lui, Radu continua să-și plângă de milă, cuprins de zbuciumul teribilei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
numai să-i fie ei bine, s-o știe fericită, realizată, împlinită. Acceptase faptul că se îndrăgostise, atât de curând de la despărțirea lor, de acest Radu Noia apărut de niciunde, numai în speranța că o nouă relație, puternică și fără pată, îi va împlini speranțele de-o viață. Văzându-i privirea stinsă, obrajii supți și trupul șubred, gârbovit de o durere ascunsă, știu că greșise lăsând-o să plece. Și-ar fi putut lua clipa de răgaz, înainte de a o ierta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
cu toate că nu se simțea nici o adiere de vânt. Simțea că nu mai e sigur pe picioare, iar pentru o clipă n-a mai știut dacă nu cumva era chiar el cel care se leagănă, și nu copacii. Pisica roșcată cu pete albe, care Își petrecea ziua-ntreagă alergând pe acoperișul de iarbă după șoricei și șopârle, a Început să se târască Încetișor, nesigură, de parcă Îmbătrânise dintr-odată, până când, Într-o dimineață, Adam a găsit-o moartă pe nisip, cu gâtul strâmb
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
erecții ale președintelui. Nu trecuseră nici doi ani și toaletele hotelului se Împuțiseră, câteva dintre becurile marelui candelabru din hol erau arse, fără să fi fost Înlocuite, covoarele erau ciupite de mucurile țigărilor, iar fețele de masă se umpluseră de pete de vin care nu mai ieșeau la spălat. S-ar zice că erecțiile președintelui și-au cam pierdut vigoarea, a zis Margaret cu ochii la muchia crestată a tejghelei de lemn a barului. Dăduse pe gât două pahare de martini
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
școala era o clădire joasă cu o singură Încăpere, o con struc ție de beton acoperită cu tablă ondulată, așezată la marginea orașului. Lui Adam i-a fost de la Început nesuferită, când o zărea i se făcea greață și vedea pete colorate, de parcă era pe punctul de a leșina. Sunt ca toți ceilalți. În mica sală de clasă erau Înghe suiți vreo optsprezece sau douăzeci de copii, numai băieți, În afară de o fetiță al cărei păr tăiat scurt o făcea să arate
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
ceilalți. În mica sală de clasă erau Înghe suiți vreo optsprezece sau douăzeci de copii, numai băieți, În afară de o fetiță al cărei păr tăiat scurt o făcea să arate a băiat. O parte a feței Îi era Întunecată de o pată din naștere, o abureală de un roșu vinețiu care i se Întindea de la tâmplă până la maxilar. Adam a trebuit să o privească bine până când și-a dat seama că e Într-adevăr fată. Ea a scos limba și l-a
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]