2,501 matches
-
nevoi altădată în stare pur opțională devin înverșunări sadea și neiertătoare, aluviunile și deversările neuronale obturează circulația arterială la etajul superior al construcției umane, se transormă în pată și asta când ni se pune... * Mein Kampf-ul lui Hitler este excelența patetică și patriotardă a unei unei extrovertiri capabile de adâncimi de analiză, eseu politic și doctrinar !? Hitler, etiologia unor erori subliminale. Greu de admis. De explicat logic și într-un crescendo de acreditări și reprezentări care să construiască motivația acțiunii sale
JURNAL DE GÂNDURI ZDRENŢUITE... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348244_a_349573]
-
Spunea că tu te-ai întors „între hotarele peisajelor familiare, pentru ultimul drum înainte de a porni în călătoria veacului și a faimei: acolo printre cei alături de care a copilărit, fizionomia lui și-a regăsit ascendentele oltenești, viața lui dobândește un patetic sens, operă lui artistică își împlinește adevărată lui statura. Fiul vine să se situeze docil în obscurul convoi al străbunilor”. - Cum de nu am auzit ce a spus?! Dacă știam îl invităm și pe el aici, împreună cu noi, să ne
BRAŢUL ANDROMEDEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348477_a_349806]
-
numai o limbă atât de armonioasă ca a românului poate înmuia atât de precis oasele liftelor năvălitoare. Buna vecinătate a slavilor, e atestată de cuvinte la fel de exacte dacă ar fi să începem cu dragoste și iubire și să încheiem cu pateticele: șpagă, plocon și mită, în timp ce spiritualizarea Tisei începută cu palincă, a fost concretizată prin adoptarea de către cancelariile dâmbovițene a conceptului subtil de, bir... Nemții, întotdeauna pricepuți la mecanică, ne-au consiliat tehnic în privința implementării noțiunii de șperț, sperrzeug înseamnând mănunchi
POVESTEA VORBEI... de KASANDRA KALMANN-NĂSĂUDEAN, MADRID, SPANIA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345024_a_346353]
-
îngerii cu mâini de Manole aripi negre de Icar își fâlfâie neputințele ca un liliac setea de întuneric ochii tăi sculptează în mine tăceri albastre flori de nu-mă-uita stalagmite oase mute irișii mei absorb aburul culorilor ce se tot scurge patetic din vitrinele vandalizate orașul bea mirul ploilor mute cumpără deziluzii împarte miriapode /splendoare în iarbă/ pictează fericirea stelelor tremurânde desparte oceanul dezlănțuit de marea moartă (mai) desenează o hartă sau o haltă lasă lupii să sfâșie cu ghearele mii de
VITRALII de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376872_a_378201]
-
îngerii cu mâini de Manole aripi negre de Icar își fâlfâie neputințele ca un liliac setea de întuneric ochii tăi sculptează în mine tăceri albastre flori de nu-mă-uita stalagmite oase mute irișii mei absorb aburul culorilor ce se tot scurge patetic din vitrinele vandalizate orașul bea mirul ploilor mute cumpără deziluzii împarte miriapode /splendoare în iarbă/ pictează fericirea stelelor tremurânde desparte oceanul dezlănțuit de marea moartă (mai) desenează o hartă sau o haltă lasă lupii să sfâșie cu ghearele mii de
VITRALII de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376871_a_378200]
-
Publicat în: Ediția nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Mozaic Picturi deformate se oglindesc într-un mozaic ambiguu și transformă liniștea în destăinuiri sofisticate. Măști ale ființei suprimă obsedant dureroasa luciditate, pe care dimineața o colorez cu patetice descurajări mărturisite. Viv Referință Bibliografică: Mozaic / Viviana Milivoievici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2144, Anul VI, 13 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Viviana Milivoievici : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
MOZAIC de VIVIANA MILIVOIEVICI în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376944_a_378273]
-
patosul de romanță al dorului. “Șovăi printre năluci” - spune poetul, de parcă nu mai merge de mult printre oameni concreți, vii, prezenți. Nimic nu mai e cum a fost și nimic nu atenuează durerea și singurătatea pierderii. Poate scrierea acestor poeme patetice să mai îmblânzească puțin sfâșierea. O sfâșiere de catapeteasmă. Ruptura dintre suflet și duh. De nerefăcut. Și atunci se iscă alte atribute în locul celor trăite până în ora despărțirii: nonsens, absurd, deșertăciune, derută, confuzie. De la “fericirea supremă” la nefericirea supremă e
NIRVANA de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377872_a_379201]
-
am ajuns pân' la buric! / De-aș fi fost înalt, frumos,/ Ajungeam eu... și mai jos! Antiteza Petru-Ioan Gârda / Mărfuri chinezești -/ românii se așează / în șir indian George Petrone - Postul Mare (Abordare dialectică) / Un canon anevoios, / C-un conflict (ades patetic) / Între sufletu-mi pios / Și stomacul meu eretic. Elipsa Grigore Chitul / inelul promis - / deodată lacul plin / numai de cercuri George Petrone - Lui Constantin Iurașcu-Tataia la împlinirea vârstei de 80 ani / El poartă-n spate, ca oștenii,/ Povara celor opt decenii
PARTEA A II-A de DAN NOREA în ediţia nr. 1356 din 17 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376389_a_377718]
-
sunt arte poetice, imaginarul fiind realizat în jurul unor motive simple, precum lumină, singurătate, pietre, sunet sau drum, leitmotivul fiind ”cuvântul”. Pentru autoare, cuvintele devin ”edificii de sunete”, preferința fiind îndreptată spre poezia încifrată. De aici oscilațiile expresiei ce pare cerebralizată, patetică, sentimentul trăit sub o ”sfântă tentație” străveche ducând la translarea prin spirit și creație din prezentul istoric în realitatea perenă a Ființei. Până la urmă este un lirism pătimaș ce-și află vocile în rostirea cuvintelor chemate să-l confirme. Cristina
SPIRITULUI ÎN CARE VĂ POFTEŞTE CRISTINA EMANUELA DASCĂLU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376492_a_377821]
-
sub povara grea a trădării, geme bolnav într-un ungher, ștergându-și lacrimile cu dosul palmei, ca un copil oropsit. În piept, inima e toată o rană ce pulsează sub arsura durerii. Sub ochelarii negri de soare, paravan inutil și patetic pentru ochii orbiți de torentul fierbinte al lacrimilor, tristețea grăiește mută povestea ei incredibilă. E sărbătoarea mamelor din lumea întreagă...Femeie, mamă, soră, fiică, bunică...iubită...da, întrunesc toate aceste atribute! Dar le simt greutatea ca pe un blestem! Bucuriile
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
sub povara grea a trădării, geme bolnav într-un ungher, ștergându-și lacrimile cu dosul palmei, ca un copil oropsit. În piept, inima e toată o rană ce pulsează sub arsura durerii. Sub ochelarii negri de soare, paravan inutil și patetic pentru ochii orbiți de torentul fierbinte al lacrimilor, tristețea grăiește mută povestea ei incredibilă. E sărbătoarea mamelor din lumea întreagă...Femeie, mamă, soră, fiică, bunică...iubită...da, întrunesc toate aceste atribute! Dar le simt greutatea ca pe un blestem! Bucuriile
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
ficțiunilor și reveriilor personajului. Semnificativ este, ca exemplu, legătura cu Niculina care este posibilă atâta vreme cât personajul trăiește în aura romanescă. Pitorescul slavismului vecin se regăsește în detalii de atmosferă și în sublimarea mitului popular al rusalcăi.recepționarea acesteia ca „ sferă patetică de probleme “ se face printr-un canal livresc.Gib I.Mihăescu a mărturisit că-l atrăgeau scriitorii ruși(Gib I.Mihăescu, Însemnări ... ,p.264) ,” ... sunt înrudit mai ales cu scriitorii ruși.Consider și acum pe Raskolnikov ca un summum de
PASIONALITATEA CA REFLEX AL IMAGINARULUI ÎN RUSOAICA DE GIB I. MIHĂESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372733_a_374062]
-
cu plăcere, volumul de versuri intitulat „ În oglinda sufletului meu“, semnat de tânăra și talentata poetă Camelia Ardelean. O carte tipărită în acest an la tot mai cunoscuta și apreciata Editură Inspirescu, din Satu Mare. Nostalgice pe alocuri, insolite și retorice, patetice și „îmbrăcate“ într-o muzicalitate ce place auzului, versurile Cameliei Ardelean denotă o ușurință a versificației cum mai rar am întâlnit la alți poeți din generația ei. Sigură pe mânuirea condeiului, dar și pe regulile gramaticale ale limbii române, poeta
NOU VOLUM DE VERSURI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372212_a_373541]
-
tuturor țărilor, al tuturor oamenilor români, al tuturor celor ce comunică în această limbă (românească - n.ns.)”. Marele istoric era preocupat prin evocări de educarea patriotică a maselor prin conștientizarea unor mari simboluri extrase din istoria națională. Abordând în cuvinte patetice legătura între generații și continuitatea aspirațiilor naționale, N. Iorga afirma între altele: „Dacă suntem în stare să facem ceva, e datorită morților noștri, care n-au murit întregi. Fiecare din noi este ce este, înainte de toate prin ce poate cuprinde
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
sub streașina tainei...// Adâncul începe să fiarbă / Resuscitat de cuvinte, (Banalitatea-i înșelătoare moarte,) / Noaptea dispare topită în zori / Pe chipul tău apare soarele / Ca în icoane...” O poezie aparent blândă, care nu provoacă ravagii sufletești, dar care poate fi patetică până la sfâșiere: „Cuvintele mele rup din tine bucăți. / Atunci te văd.../ Mâinile îmbrățișează pentru / A împărți. // Trăind sensuri pe care mi le închipui / Mă lovesc de cel care nu le trăiește - / Învăț să mă doară și sensurile lui. // Realitate. // Forma
LUMEA VĂZUTĂ PRIN CEL DE-AL TREILEA OCHI. RECENZIE LA CARTEA LUI TEO CABEL TABLOURI FĂRĂ SEMNĂTURĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/374684_a_376013]
-
mă elibereze la final din cușca Soledad, pe care o voi lăsa în urmă ca pe o carte închisă pentru autor” (Între gest și cuvânt - Binecuvântarea). Ni se vorbește chiar de “un proiectat eseu despre singurătate”, într-o tonalitate ușor patetică, dar, firește, nu lipsită de sinceritatea deplină a experienței, a trăirii (să se vadă, pentru o solitudine aproape malignă, pentru depresie, Weeekend cu ferestre închise, sub pat). Pe de altă parte, abisul metafizic o fascinează (altfel spus, o atrage și
EUGEN DORCESCU, PROZA UNEI LUMI INTERMEDIARE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374703_a_376032]
-
sub povara grea a trădării, geme bolnav într-un ungher, ștergându-și lacrimile cu dosul palmei, ca un copil oropsit. În piept, inima e toată o rană ce pulsează sub arsura durerii. Sub ochelarii negri de soare, paravan inutil și patetic pentru ochii orbiți de torentul fierbinte al lacrimilor, tristețea grăiește mută povestea ei incredibilă. E sărbătoarea mamelor din lumea întreagă...Femeie, mamă, soră, fiică, bunică...iubită...da, întrunesc toate aceste atribute! Dar le simt greutatea ca pe un blestem! Bucuriile
DAR DE ZIUA MAMEI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375650_a_376979]
-
își trăiască eternitatea pe acea plajă, înecată în vidul durerii, continuând să aștepte, acum că Raiul avea porțile închise pentru ea. Ironic, dar nu îl ura pe el, își ura propria persoană mai mult decât orice. Se considera o vietate patetică, ce a căzut pradă întunericului și acum era condamnată la o veșnicie de regret. Doar dacă ar fi cunoscut adevărul...Acel „demon” chiar a iubit-o! Dovadă stau toate schițele din caietul său, doar că nu a mai avut timpul
UN ÎNGER ŞI UN DEMON de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369149_a_370478]
-
rămâne un eveniment în istoria literaturii române. Cenaclul Flacăra a început ca un cenaclu extraordinar, ca un cenaclu al artelor, care promitea să adune tot ce are țara aceasta mai bun în materie de cultură. După ce am citit, emoționat și patetic, un volum întreg de poezie, intitulat „Nicolae Labiș - portret cosmogonic”, am făcut o impresie extraordinară! În discuțiile lor mai toți cei care au luat cuvântul au vorbit la superlativ despre poetul Ștefan Dumitrescu. Bătrânul critic literar Șerban Cioculescu, participant la
INTERVIU DE EMILIA ȚUȚUIANU, FRAGMENT de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374190_a_375519]
-
neconvenționale. Figurile de stil sunt cele mai importante mijloace de expresie, dar finalitățile estetice sunt realizate și prin procedee artistice de construcție și de semnificație, prin elemente ale viziunii artistice. Cu tonul uneori sobru, detașat, poetul caută însingurarea, tristețea, alteori patetic, se dăruie total! Dionisiacul este sublimat în apolinic, seninătatea și înaltul însoțesc aspirația spre liniște, spre Tăcere, ca stare de voluptate a descoperirii sinelui. „Tăcerile” Poetului sunt însoțite în drumul lor către cititor de 175 de desene, semnate de Damian
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
imediat ca peste marele styx atingând cu degetele minții entitatea perceptibilă a sunetului materializat în impresie inexplicabilă pregustare de eter.nitate sublim de intensă imensitate pe care doar "surzii'' încearcă uneori să o măsoare cu șublere melo.dramatice atât de patetice atât de infime sofisme II.Opus Misterioso Destructurată atm.eon.sfera geometrica stare a armonizarii se închină învinsă în lacrimi de sunete cerșind Cosmica față a nemuririi recăutând asiduu Chipul cel dintâi restaurat din formele căzute din Copacul vieții nostalgie
POEM HIERATIC XXXVII SIMF.EONICA(SIMFONIA ÎNTRU DEVENIRE) de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377792_a_379121]
-
a incertitudinilor politice; "Grevele de la Uzinele Grivița, povestește Eliade în jurnalul său în februarie 1933, sirena ale cărei strigăte lugubre le puteam auzi toată ziua, aveau un rol important. Această grevă a uzinelor Grivița simboliza și ea, într-un fel patetic și artificial, "pierderea paradisului", adică intrarea noastră brutală în istorie". O CULTURĂ NAȚIONALĂ: AMBIVALENȚĂ ȘI MULTIPLICITĂȚI În această perioadă se configurează și se confruntă două curente majore, unul occidentalist, celălalt de reîntoarcere la un fundament național, ambele dînd tonul dezbaterilor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
politica externă". Germania îi oferă lui Antonescu și României mai mult decît un ajutor sau o alianță și mai mult decît o protecție antisovietică; ea îi oferă un destin. Explicațiile lui Antonescu, intrate în logica mesianismului nazist, au adesea accente patetice, ca atunci cînd declară, în 1943: "Trebuie să căutăm să creăm o doctrină românească. Avem convingerea că, în ultimii doi ani, am scris cu adevărat epopeea românească. De la Decebal pînă în zilele noastre, niciodată poporul român n-a intrat în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
din universități și din întreprinderi. Această rezistență închide frontierele mentale: solidaritatea cu reformismul cehilor a avut un rol mai mic în salvarea găsită în Ceaușescu decît frica de o agresiune străină. În 1968, Statul-partid a cucerit astfel națiunea. Întîlnirea este patetică: tineretul, numeroși intelectuali cred că au găsit în comunismul "ceaușist" o cultură de stînga care este aceea a tineretului occidental, cultură de lumea a treia și antiimperialistă. Tinerii se vor lovi de logica conservatoare a nomenclaturiștilor, folosită pentru cucerirea puterii
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
se fi desangajat prin politică? Din contra. Toți au făcut averi, unii mai mari, alții mai mici. Aceasta e așadar deosebirea cea mare. Celelalte deosebiri pe cari d. C. A. Rosetti caută să le stabilească c-un aer atât de patetic sânt pentru istoric ca și pentru economist, cu totul irelevante. Oamenii nu se deosebesc atât prin ceea ce zic cât prin ceea ce fac!... Noi știm atâta, că rezultatul democrației d-lui C. A. Rosetti e încărcarea unui biet stat agricol c-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]