4,633 matches
-
la douleur, mais ce n’est pas le désespoir; ils savent que l’amour existe”. (La mer au plus près, în L’été). Această fericire poate că e o vocație, dar e în orice caz o dificilă și aprigă virtute. Pedagogului absolut i se pare însă că e un soi de école buissonnière și parcă îl aud trimițându-l în banca lui pe „bietul Camus” sau, în lipsa acestuia, pe vreun admirator de al lui, ca alde mine, cu vorbele: „No, meri
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
70 Ispita jurnalului / 73 Despre arta memoriilor / 76 Fantezie și imaginație / 82 Precizări despre fantastic / 86 Reabilitarea sofiștilor / 89 Despre negativism / 93 Un critic se naște ca Pallas Athena / 95 M. Ungheanu: „Pădurea de simboluri” sau: despre stil / 98 Un pedagog de școală nouă / 102 Conul de umbră / 105 Șicane colegiale / 107 Pentru plăcerea disputei / 110 Ex confusione / 114 Vinovăția spiritului / 117 Temperatura polemicii / 120 Puterea întunericului / 123 „Poezii” de Ileana Mălăncioiu / 130 Avem un Hölderlin! / 133 Ion Sava / 135 II
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
problematicile mai puțin abordate, din punct de vedere didactic, în relația antrenor-sportiv. Așa cum am mai subliniat, rareori se întâlnește termenul de didactică în antrenamentul sportiv, privit ca un proces heteronom, cu valențe instructiv-educative. Încadrarea antrenorului, în profilul profesional al unui pedagog, nu se regăsește în majoritatea studiilor sau lucrărilor referitoare la Teoria și metodica antrenamentului sportiv. Calitățile de ordin pedagogic sau, prin extensie, cele de cercetător, ale unui antrenor, sunt abordate predominant, numai din punctul de vedere al componentei instructive și
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
cutumele de „cursă lungă” ale universului școlar. Este o problematică de actualitate internațională, cu diferențe sensibile mai ales la nivelul proporțiilor, al explicitării și al receptivității publice. Situată În abstract, reforma Învățămîntului devine atemporală și nelocalizabilă, Încurajînd, de pildă, perseverența pedagogilor afirmați În anii ’70-’80, care Își reiterează demersul „Înnoitor” cu autoritatea specialistului problemei, indiferenți la faptul că problema de atunci se adresa societății socialiste, iar cea de acum, cel puțin declarativ, nu. În ciuda dorinței autorilor de a evita ipocrizia
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
variații identificându-se doar din punctul de vedere al contextului: analiza unei relații eșuate, consecință a unor rememorări din timpul câtorva zile de concediu petrecute la Poiana Brașov ( În umbra stăpânului, 1971), atmosfera dintr-o școală profesională, unde un tânăr pedagog reușește să câștige încrederea și respectul elevilor săi (Pariu pe alb, 1973), surprinderea stării de neliniște și îndoială din etapa premergătoare unei opțiuni esențiale (Șansa, 1974). SCRIERI: Aș fi vrut să fie marți, București, 1970; În umbra stăpânului, București, 1971
LUPULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287935_a_289264]
-
prozatoare, poeta și publicista. Este fiica Elisabetei și a lui Dumitru Mailat. Învăța la Târgu Mureș, unde în 1972 va absolvi Liceul „Belyai Farkas”. Urmează cursurile Facultății de Sociologie și Psihologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1972-1976). Este pedagog la o școală ajutătoare, apoi funcționara și redactor la revista „Vatra” (până în 1984). În 1986 emigrează în Franța. Debutează la „Vatra” în 1972, iar editorial în 1985, cu volumul de proza scurtă Intrare liberă. A fost căsătorită cu Dan Culcer
MAILAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287957_a_289286]
-
într-un Curs de retorică, tipărit în 1834, util ca punct de reper în aprecierea începuturilor teoriei literare românești. Natura operei de artă, talentul și geniul, imitația, calitățile și defectele stilului sunt definite de M. cu ponderea și claritatea unui pedagog, conform normelor clasice dominante în epocă. Regulile poetice au menirea, după el, de a ajuta talentul să-și găsească drumul spre desăvârșire, iar literatura se definește, înainte de toate, printr-o funcție moralizatoare. Teza, împărtășită de cărturarii generației sale, este reluată
MARCOVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288004_a_289333]
-
de Viticultură din Chișinău, terminată în 1938. În 1940 trece bacalaureatul și devine student la Facultatea de Agronomie din București. În perioada școlarității, neobișnuit de lungă (începe cursurile secundare târziu), lucrează ca ucenic brutar, acrobat, salahor, paznic, zidar, impiegat, electrician, pedagog, iar după licență (1946) este angajat agronom la Camera Agricolă a județului Roman. Între 1948 și 1960 lucrează ca profesor la Liceul Agricol din Alexandria și la Liceul Horticol din Turnu Măgurele, iar între 1960 și 1962 este inginer la
MANOLESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287989_a_289318]
-
București, 1935; Curs despre Dante și Petrarca, București, 1935-1936; O legiune italiană în Transilvania. 1849, Cluj, 1935; Statele Unite ale Europei în programul lui Carlo Cattaneo (1801-1869), București, 1936; De la Torquato Tasso la Eminescu, București, 1937; Itinerar adriatic, Craiova, 1937; Un pedagog din Renaștere: Vittorino da Feltre, București, 1937; Torquato Tasso în romantica românească, I, București, 1937; Dante în „Țiganiada” lui Budai-Deleanu, București, 1938; Epica Renașterii, București, 1938; Cuvinte despre Italia, București, 1939; Figuri feminine din Renaștere, București, 1939; În Dalmația, Craiova
MARCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288007_a_289336]
-
autor de teză propune cel mai bun sistem de educare a maselor, Însă din toate aceste sisteme «educativeș lipsesc prevederile privind libertatea Învățăceilor de a experimenta, de a Învăța și de a exprima capacități creative. și În această privință, toți pedagogii noștri sunt În urma vremurilor”. Există dovezi care atestă că munca desfășurată de Kollontai ca reprezentantă a femeilor a avut o directă influență asupra activității sale În cadrul Opoziției Muncitorești. Așa cum Jacobs avusese o perspectivă diferită asupra modului În care funcționează orașul
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
publicat foarte puțină proză (Mircea Streinul, George Antonovici), în schimb, pe câte două-trei pagini a promovat cronica: literară, teologică, științifică, muzicală, teatrală, plastică etc., și a făcut loc însemnărilor trimise de un fizician (George Macrin), un sociolog (Leon Țopa), un pedagog (C. Narly) etc. Ultima pagină este consacrată unei reviste a revistelor, cu numeroase ieșiri polemice. În fiecare număr, din loc în loc, sunt citate versete din Evanghelii sau pasaje din Emil Cioran, Nae Ionescu, Traian Brăileanu, Vasile Pârvan, C. Breazul ș.a.
ICONAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
poematică (Imn către holeră), ca și pentru cea satirică sau pentru memorialistică. Verva polemistului și a povestitorului s-a exersat mai întâi în prefețele volumelor originale sau traduse. Prefața la Gramatica românească cuprinde pagini antologice. Aici, scriitorul, în postura de pedagog al contemporanilor săi, folosește cu naturalețe un ton sfătos, familiar, închipuindu-și un auditoriu complice, care face haz de adversarii imaginari. Spirit satiric, observator de moravuri și tipuri umane, autorul era un mare amator de „caractere” și „fiziologii” de factură
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
capitulului de la Praga, a fost germanul Marcus (1086-1098), căruia Cosma de Praga i-a consacrat rânduri pline de admirație. Cărturarul ceh scotea în relief proveniența nobilă, inteligența - „mai deștept decât oricine pe pământurile cehe“ -, instruirea temeinică, predicile înțelepte, calitățile de pedagog și tenacitatea cu care promova normele morale în mediul ecleziastic, la acea dată încă puțin cultivat. Atitudinea dușmănoasă afișată de oamenii Ecleziei față de străini nu trebuiește extrapolată fără discernământ asupra elitelor politice sau a societății în ansamblu. Principii boemi au
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
inclusă în programele didactice, adesea la capitolul cursuri facultative. Existau numeroase școli private cu limba de predare greaca și profesori care țineau în particular ore de elină 68. Mai mult, învățământul public românesc aplica metoda lancasteriană după tabelele alilodidactice ale pedagogului grec Gh. Cleobul, deși nici unul dintre autorii tabelelor românești adaptate nu recunoștea acest lucru 69. • Olga Cicanci, op. cit., p.28. • „O Z◊furoj tou Istrou“, București, 28.09.1841, p. 36-38. 65 „Kle∂w“, 12.02.1898, p. 3. 66
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1935-1937) și Școala Normală din aceeași localitate (1937-1940). În 1940, după Dictatul de la Viena, familia se refugiază la Blaj. Absolvind Școala de Ofițeri (1944), L. participă la luptele din regiunea Mocrea-Sebiș-Arad. Întors de pe front în 1945, funcționează o perioadă ca pedagog în comuna Dumbrăveni din județul Sibiu, apoi, din 1946, ca redactor la „Ardealul nou”. Între 1952 și 1954 urmează Școala de Literatură „M. Eminescu” din București. Începând din 1954 desfășoară o intensă activitate ziaristică. Este repartizat la „Contemporanul”, iar ulterior
LUCA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287862_a_289191]
-
mi se pare că e o neînțelegere la mijloc, că luptăm cu mori de vânt create artificial. Nu am Înțeles deloc din textul Ruxandrei că ea vede foștii deținuți ca pe niște „agenți” meniți să reeduce societatea, ca pe niște pedagogi formați de regim pentru ca, În momentul În care ies din Închisoare, să Înceapă să-i reformeze și pe ceilalți. Nici măcar ideologii și artizanii represiunii comuniste nu cred că Își făceau asemenea iluzii. Foștii deținuți au putut eventual avea un rol
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ce a dat gânditori și oameni liberi În timpul regimului comunist. Și prin aceasta probabil s-a salvat, prin ucenicii săi, prin fiii spirituali. Așa cred: am punctat și defectele morale (de reeducat) ale lui Noica, dar și calitățile sale de pedagog. Ștefan Borbély: Repet, nu cred că Noica a fost reeducat, ci că el a tras, laolaltă cu alți legionari, consecințe foarte profunde din experiența concentraționară de care a avut parte, Înțelegând că, din momentul În care iese, trebuie să se
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
spumos din Comedia erorilor sunt păstrate cu o știință precisă a echivalențelor lexicale și a tehnicii versificației. De asemenea, traducerile în engleză din poezia noastră sunt realizate cu o mare exactitate a rezonanței lirice. D. a fost și un excelent pedagog; în afara orelor sale de la Facultatea de Limbi Străine a Universității bucureștene (unde a fost invitat târziu să profeseze, la începutul anilor ’60), pe care foștii lui studenți le țin minte ca pe niște întâlniri pline de căldură, care nu excludeau
DUŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286923_a_288252]
-
de lectură”, un „manual al învățătorului”, o „istorie națională pentru popor”. În almanahuri, în publicațiile vremii („Zimbrul”, unde a debutat, „Foiletonul Zimbrului”, „Foița de istoriă și literatură”), scrie articole pe teme politice, sociale, comerciale (unele fiind transpuse din franțuzește). Un pedagog rămâne și în chestiunile de literatură. Dedicată lui Dimitrie Gusti, lucrarea Regule scurte de versificație română (1858) are trei secțiuni: reguli generale de versificație, licențe poetice și defecte de versificație, prozodia poetică aplicată la versificația modernă. M. însuși e un
MELIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288084_a_289413]
-
chiar dacă nu prozodice, cum era cazul poeziei de inspirație clasică (conform distincției amintite mai sus). Reamintim cititorului imnurile anonime din creștinismul timpuriu, cum sunt cele care se găsesc în Temeiurile apostolice (vol. I, p. ???) și cel cu care se încheie Pedagogul lui Clement din Alexandria; există apoi un pasaj, citat de Eusebiu (Istoria bisericească V, 28, 5), dintr-un tratat necunoscut intitulat Contra lui Artimon și atribuit lui Ipolit care datează probabil din prima jumătate a secolului al treilea: aici, scriitorul
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Mircea Popa, O istorie a literaturii didactice românești, ST, 1976, 3; Serafim Duicu, Memorialistică, VTRA, 1977, 3; Micu, Lecturi, 156-157; Blaga Mihoc, Dimensiunea unei personalități, F, 1981, 5; Bucur Țincu, Confesiunile unui luptător, VTRA, 1981, 11; Zaharia Sângeorzan, Amintirile unui pedagog militant, VR, 1982, 2; Horia Stanca, O ucenicie de luptă pe baricade, T, 1982, 3; Al. Zub, Onisifor Ghibu. Baricadele unei vieți, CRC, 1983, 21; Fănuș Băileșteanu, Între pedagogie și literatură, ST, 1983, 5; Nadia Nicolescu, Centenar Onisifor Ghibu. Omul
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
Teatrului Național, girează, pentru foarte scurtă vreme, direcția generală a teatrelor, după care își reia vechea funcție de director de scenă. Ctitor al școlii românești de regie, primul nostru regizor profesionist, G. a fost un meșteșugar destoinic, metodic și riguros. Bun pedagog, atent la rostirea scenica, s-a străduit să dezbare jocul actorului român de retorism și teatralitate, îndemnându-l spre o interpretare realistă. A publicat prin ziare evocări despre Grigore Manolescu, Matei Millo, Ștefan Iulian, Mihail Pascaly. Inspirat de practică și
GUSTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287389_a_288718]
-
și că, după susținerea tezei, vor ocupa imediat posturi de răspundere În interiorul aparatului de partid, Îi privesc de sus pe profesorii care le redactează cu febrilitate. E probabil că la fel se comportau În Atena antică și copiii aristocrației față de pedagogii lor sclavi. Dacă ar fi să dăm crezare cifrelor furnizate de un fost instructor al Departamentului de „Știință” al CC, Ilia Zemtsov, 63% dintre colaboratorii CC sunt În posesia unui grad academic; această cifră ajunge la 73% pentru CC din
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
LAZĂR, Gheorghe (5.VI.1779 sau 9.I.1782, Avrig, j. Sibiu - 15.IX.1823, Avrig, j. Sibiu), cărturar și pedagog. Gheorghe Eustratie, al șaselea și ultimul copil al țăranilor Maria și Gheorghe Lăzăroaie, învață la Școala Normală din Avrig cu Ioan Barac și, mai târziu, la Liceul Piarist din Cluj (1798-1805), cu excepția anului 1802, când trece la Liceul Catolic din
LAZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287757_a_289086]
-
plan obiectivele pentru care au militat românii basarabeni decenii în șir. Publicația înțelege să se adreseze tuturor celor pentru care limba română, „modelul cel mai puternic, dacă nu chiar temelia” neamului, este averea inestimabilă a națiunii, în primul rând a „pedagogilor, a studenților, elevilor, într-un cuvânt, a școlii de toate treptele, unde se dă de fapt bătălia decisivă pentru revigorarea și perpetuarea neamului și graiului matern, pentru conștientizarea unității etnice și spirituale a românilor de pretutindeni”. Majoritatea materialelor publicate vor
LIMBA ROMANA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287812_a_289141]