1,059 matches
-
răspândită. Copiii au citat și alte umilințe, ca obligația de a sta în picioare, într-o poziție inconfortabilă, în mijlocul clasei sau pe estradă, teme suplimentare, contribuția la un serviciu manual (strângerea gunoaielor sau curățarea toaletelor), lovirea reciprocă a doi elevi pedepsiți, amenda pecuniară și diferite jigniri, precum faptul de a fi arătat cu degetul sau ridiculizat în public. În fapt, 72% dintre copiii chestionați au indicat că dascălii aplicau corecții elevilor. Jumătate din pedepsele corporale sunt măsuri luate cu titlu disciplinar
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
arăta riscurile unei inflații represive în școală. I-am grupat pe elevi în opt categorii, după cum au suferit 0 tipuri de pedeapsă până la 9 tipuri și mai mult. Se obține un tabel în care apar categorii de elevi mult mai pedepsiți decât alții; astfel, de exemplu, 2,5% dintre elevi au primit 9 sau mai multe tipuri de pedepse, în timp ce majoritatea (65%) fie n-au fost pedepsiți, fie au fost pedepsiți o dată sau de două ori și general, nu corporal. Tabelul
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
pedeapsă 158 de elevi etc. Or, consecințele pedepselor multiple sunt clare: raportarea la școală și la ceilalți, în special la adulți, se deteriorează, ceea ce se traduce printr-o scădere constantă a Indicelui de climat școlar pe măsură ce numărul pedepselor crește. Elevii pedepsiți foarte des (de șapte sau mai multe ori) sunt aproape de două ori mai numeroși în a-l percepe pe învățător ca violent. De asemenea, sunt mult mai numeroși printre cei care spun că se tem de ceilalți elevi, ale căror
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cel mai important, contribuind astfel la crearea unui "nucleu dur" de copii cu dificultăți. Acest nucleu dur oscilează de la peste 25% dintre elevi în școlile cele mai represive la ... 0% în școlile cel mai puțin represive. La fel, rata elevilor pedepsiți puțin sau deloc poate ajunge de la 9,8% din efectivul de elevi la 78,1%. Rezultatele sunt așadar cel puțin spectaculoase și oferă un sprijin sigur pentru posibilitatea existenței unui "efect al școlii" și, în ciuda tuturor apăsărilor sociale și economice
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
elevi, dar primesc 39% dintre pedepsele corporale. Albii reprezintă 62% dintre elevi, dar primesc 53% dintre pedepsele corporale. Bine cunoscutul efect al repartizării "etnice" a represiunii în SUA nu suferă vreo excepție în școală: negrii sunt mai des loviți și pedepsiți. Această repartizare "etnică" a pedepselor nu este exclusiv americană, iar cercetarea franceză este constantă asupra acestui subiect (Payeat, 1996; Debarbieux, 1996). Problema repartizării "etnice" inegale este că ea contribuie la crearea "bandelor" pe criterii pseudo-etnice sau la radicalizarea micilor grupuri
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și senin” speranța, optimismul ce animă și susține omul aflat în necaz la un moment dat; atitudine pozitivă de parcurgere a perioadelor de criză; 60 p. 112, r. 10 - 11: „La unul fără suflet trebuie unul fără de lege” răutatea trebuie pedepsită fără milă; atunci când omul este neîndurător merită un tratament pe măsură; r. 20 21: „Cine poate oase roade; cine nu, nici carne moale” potrivit înzestrării, fiecare se slujește de ceea ce îi permite propria structură interioară; p. 113, r. 30 31
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
oamenii, care ar fi preferat să le știe dinainte pentru a-și pregăti strategia de acțiune; lipsa previzibilității poate fi o scuză pentru nereușită; 62 r. 39: „așa trebuie să plătească cine calcă jurământul” orice nerespectare a unui legământ trebuie pedepsită ca atare; jurământul este ceva sacru și trebuie respectat, indiferent de persoana care îl face sau cea față de care este făcut. FATA BABEI ȘI FATA MOȘNEAGULUI p. 129, r. 4 5 : „pentru că era fata mamei, se alinta cum se alintă
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
NARATIV. 2. În modelul greimasian, un acord între REMITENT și SUBIECT. Contractul oferă celui de-al doilea un program de realizare, el constituind principalul izvor al NARAȚIUNILOR (canonice). Subiectul poate îndeplini (sau poate rata) contractul și poate fi răsplătit (sau pedepsit). ¶Adam 1984; Barthes 1974 [1987]; Greimas 1983a, 1983b; Greimas, Courtés 1982. Vezi și MANIPULARE, RECOMPENSĂ. contract narativ [narrative contract]. Acordul între NARATOR și NARATAR, povestitor și publicul său, subliniind însăși existența unei NARAȚIUNI și afectîndu-i însăși forma: un act de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
urmă dobîndește COMPETENȚĂ și se lansează în întreprinderea de a ajunge la un Obiect (în beneficiul DESTINATARULUI), Subiectul își continuă CĂUTAREA și, ca rezultat al unei serii de ÎNCERCĂRI (PERFORMANȚĂ), îndeplinește sau ratează contractul și este răsplătit (pe drept) sau pedepsit (pe nedrept) (RECOMPENSĂ). ¶"Aceeași" povestire poate fi relatată diferit în narațiuni care adoptă discursuri diferite și invers, povestiri diferite pot fi relatate în termenii aceluiași discurs (cu același aranjament cronologic al evenimentelor, de ex., aceeași FOCALIZARE, VITEZĂ, FRECVENȚĂ și DISTANȚĂ
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1964]. Vezi și FUNCȚIE CONATIVĂ, FACTORI CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII. recompensă [sanction]. În descrierea pe care Greimas o face structurii narative canonice, acea parte a acțiunii prin care SUBIECTUL care a îndeplinit (a ratat) un CONTRACT este răsplătit (pe drept) sau pedepsit (pe nedrept) de REMITENT. ¶Adam 1984, 1985 [1999]; Greimas 1970 [1975], 1983a; Greimas, Courtés 1982. Vezi și ÎNCERCARE GLORIFICANTĂ, SCHEMĂ NARATIVĂ. recunoaștere [recognition/anagnorisis]. În terminologia aristotelică, o schimbare de la ignoranță la cunoaștere trăită de PROTAGONIST, produsă de evenimentele din
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
pe cea veche (MANIPULARE). Subiectul, care a fost calificat prin contract în raport cu axa de dorință, obligație, cunoaștere și/sau capacitate (COMPETENȚĂ), trece printr-un număr de ÎNCERCĂRI pentru a-și îndeplini partea sa din contract (PERFORMANȚĂ) și este răsplătit (sau pedepsit) de REMITENT (RECOMPENSĂ). ¶Greimas 1970 [1975], 1983a; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983; Larivaille 1974. scop [goal]. O stare finală dezirabilă din punctul de vedere al personajului. GRAMATICILE POVESTIRII consideră povestirea ca fiind constituită dintr-o serie de EPISOADE care îl
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ea simbolizează fie o rezistență la schimbare, fie regăsirea liniștii, conform expresiei «a îngropa securea războiului». Călăul ce manevrează securea este o imagine terifiantă a pedepsei, a aplicării nemiloase a sentinței. Poate revela, în vis, frica de a fi aspru pedepsit. Ghilotina pornește de la aceleași semnificații, adăugând noțiunea de revoltă, de răsturnare a puterii, de cădere a conducătorilor. Lance Lancea se sprijină pe același simbolism ca și săgeata, numai că ea nu este o prelungire a brațului și nu necesită un
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
caricatural a cărei esență o recunoaște doar Povestitorul, chiar dacă cei trei se lasă călăuziți de un măscărici produs al decăderii ultime, un comediante care se salvează tocmai prin impuritatea care înseamnă adecvare, salvare la care nu are însă acces Corcodușa pedepsită tragic pentru că ridicase o clipă ochii spre purpura imperială, uitîndu-și condiția de floare de maidan. Ion Luca a preferat o onomastică aflată pe epiderma socialului, denumind efemeride mulțumite de propria lor condiție și neavînd acces la experiențe ce vizează depășirea
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
intrus care pune temelia descendentei Macquart în celebra familie descrisă de Zola, teama de bolile sexuale, teama de consecințele asemănării și ruinarea familiei. Conform Codului civil al lui Napoleon și ulterior Codului penal (1810), adulterul comis de soție este aspru pedepsit (de la trei luni la doi ani de închisoare) și poate fi constatat în orice loc. Cât privește adulterul masculin, el este judecat cu mult mai puțină strictețe, achitându-se o amendă și recunoscându-se doar atunci când soțul este prins în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
facilă și validă reintegrare socio-profesională a infractorului. Problema reinserției infractorului, dar mai ales prevenirea recidivei evidențiază nevoia imperioasă de schimbare atât a mentalității delincventului, cât și a reprezentanților centrali ai sistemelor punitive, cu scopul de a reevalua specificitatea psihicului celui pedepsit, precum și consecințele condamnării lor, toate acestea reflectându-se ulterior în calitatea și gradul de reintegrare socio-profesională. Capitolul 1 Etiologia comportamentului deviant Factorii bio-psiho-sociali și rolul lor în apariția comportamentului antisocial Sistemul axiologic actual este extrem de labil și fluctuant, iar incertitudinea
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
astfel puterea temporală, chiar dacă această lege prin conținutul ei proclamă sacralitatea și inviolabilitatea Papei. Conform acestei legi un atentat împotriva papei este echivalent cu un atentat împotriva regelui, iar ofensele și injuriile pe orice cale împotriva instituției papale sunt aspru pedepsite. Astfel Papa trece sub tutela statului Italian, statutul său fiind la liberul arbitru al parlamentului civil. Atacul continuu și aproape concertat asupra Bisericii lui Hristos părea să fie încununat de succes. Puterea temporală a papalității a fost desființată, iar Biserica
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
forțele împotriva cărora luptă; dar, de fapt, în plan etic, haiducul învins este un ... învingător; - un „erou” învinge armate întregi; dușmanii sunt „ca frunza și ca iarba”; - voinicul piere prin trădarea unui apropiat (tovarăș, femeie, slujitor, etc.);trădătorii sunt totdeauna pedepsiți, de cele mai multe ori cu mare cruzime; și cu metodele pe care ei le pregătiseră pentru uciderea voinicului; suprema pedeapsă fiind împrăștierea cenușii în vânt; - îndrăgostiții au o situație fixată în limitele tragicului (motivele fiind diverse); - se glorifică virtuțile bărbatului (putere
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
ce întreprinde, mai ales în activitățile comerciale, datorită calităților ei excepționale. În final, va organiza un adevărat proces pentru a-l demasca pe calomniator și a-și dojeni soțul credul; are spirit de vendetta, căci, după uzanțele vremii, răul trebuia pedepsit și binele nu putea decât să triumfe. Este nobilă și de o superioritate morală certă, până în ultimele momente: „Bernabo, recunoscându-și nevasta, i se aruncă la picioare, cerându-i cu lacrimile-n ochi iertare; dânsa îl iertă înduioșată, deși nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
care mama își caută îndurerată fiul poate fi corelat cu un episod biblic: Fecioara Maria în căutarea propriului Fiu. Femeia devine o emblemă a mamei îndurerate. Stareța mizează pe declanșarea emoției: miracolul se produce, corpul copilului va fi descoperit, ucigașii pedepsiți. Viziunea ei asupra lumii este îngustă.495 Povestirea sensibilizează auditoriul, uciderea nevinovatului copil trimite simbolic cu gândul la uciderea lui Hristos, paralelismul fiind foarte explicit.496 Evreii devin un fel de întruchipare a răului, sunt portretizați într-o lumină total
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Să-ți cânte el nemernicia ta!/ Piei, zmeu cu chip de om! Ba s-ar cădea/ Piei, duh diavolesc! să-ți spun, căci, zău,/ Femeie ești, da-n iad e duhul tău!” 1017 Răul va fi în cele din urmă pedepsit, ambele femei cunoscând un deznodământ binemeritat: sultana, împreună cu supușii, va cădea victimă spiritului vindicativ al creștinilor, iar Donegilda va fi ucisă de propriul fiu, pe care îl 1012 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, ed. cit., p. 149. 1013 Ibidem, p.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
e firesc cînd se află În acord cu sine Însuși.” (H. Taine) Însă acest fapt nu se poate realiza decît În condițiile respectului față de sine Însuși: „CÎți se vor găsi oare, dacă ar fi siguri că nu sînt descoperiți și pedepsiți, să se poată stăpîni de la actele necinstite?” (Cicero); „De multe ori lipsa de Încredere pe care o ai În cinstea celorlalți izvorăște din Îndoiala pe care o ai față de propria ta cinste” (Mihai Codreanu). * „Către respectul față de noi Înșine ne
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
nu-i stârnească gelozia. Nimeni nu trebuia să depășească bunul gust al suveranului, nimănui nu-i era permis să atragă asupra sa atenția și admirația nobililor. Cel care încercase acest lucru, Nicholas Fouquet, administratorul șef al finanțelor, a fost aspru pedepsit, iar soarta sa a rămas în conștiința nobililor francezi ai secolului al XVII-lea ca un exemplu ce nu trebuia urmat. „... Vatel îl găsește pe Gourville și-i spune: «Sire, nu voi fi în stare să supraviețuiesc acestei umilințe». Gourville
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
dat nume tuturor viețuitoarele. În plus, căderea în păcat s-a datorat tot credulității și curiozității Evei, care, ascultând de sfaturile șarpelui, a mușcat din mărul cunoașterii. Prin urmare, exilați pe pământ, Adam preia prerogativele Divinității, devenind stăpânul femeii, care, pedepsită, trebuie să îl asculte și să i se supună. Din acest motiv nu trebuie să ne mire regulile impuse de Sir Thomas Overbury, în lucrarea A Wife, scrisă în 1614, și care a devenit un manual al femeii virtuoase a
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
al XVII-lea se acorda o atenție deosebită ceremonialului religios care avea loc înaintea morții unei persoane aparținând casei regale. Era deosebit de important ca muribundul să se spovedească și să se împărtășească. Persoanele care mureau brusc, erau considerate ca fiind pedepsite de Dumnezeu, deoarece nu mai puteau trece prin ritualurile sacramentale. Doctorii regelui se temeau să anunțe sfârșitul iminent al reginei. Ludovic al XIV-lea, care în ultima lună de viață a mamei sale ceruse să-i fie instalat un pat
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
o pagină de istorie avem următoarea mențiune sau aluzie la regele Burebista: „Văzând permanenta stare de beție a unor locuitori, regele a ordonat să fie distruse toate viile, cei care ar fi făcut vin pe ascuns urmând a fi aspru pedepsiți”. Noi știm că fapta cu pricina aparține lui Burebista, deci va trebui să-i trecem numele la indice, chiar dacă În text nu apare În mod expres numele faimosului rege dac. Din punct de vedere tehnic, indicarea paginii cu numele care
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]