1,021 matches
-
sunt: indicativ viitor/prezumtiv, conjunctiv, condițional cu valoarea viitorului/prezentul oni ric (ca viziune): După vreo zece metri veți merge și mai repede, cuprins de anxietate; nu se zărește ieșirea. Și în sfârșit veți sta pe loc puțin obosit, întro penumbră roșiatică, pătruns de aerul rece care trece de nuseștieunde sprenuseștieunde. Evident, nu se va mai zări nici intrarea.“ (Ioan Petru Culianu, Impas) Narațiunea intercalată combină modelele primare, între secvențele narative existând diferențe de perspectivă temporală. Formulele narative generate astfel sunt
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sau de felul celei de la Palatul Victoriei însuși (arh. Duiliu Marcu)23. Și de ce nu? Au nu visau în acea vreme nume importante ale culturii românești ca bulevardele capitalei să fie monumental-marmoreene (Călinescu), sau, oricum, bordate de trotuare ascunse în penumbra colonadelor (Martha Bibescu 24)? Un București monumental, "eroic" se ridica în Stilul Carol II, cum se grăbiseră să numească lăudătorii vremii maniera locală a clasicismului epurat. Pandantul său "civil" era însă Bucureștiul modern; unii cercetători, legănați de visări dulci și
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
garantat al filmului de acțiune american. În același timp, începe producția de filme de actualitate „pe linie”, potrivit indicațiilor tov. Nicolae Ceaușescu, generându- se astfel încă un univers fictiv, o Românie paralelă. Așteptarea, Frații, Decolarea, Pentru că se iubesc, Drum în penumbră, Aventurile lui Babușcă, Parașutiștii, Dragostea începe vineri, Despre o anume fericire, Proprietarii, De bună voie și nesilit de nimeni, Un zâmbet pentru mai târziu, Filip cel bun, Muntele ascuns, Tată de duminică, Toamna bobocilor, Orașul văzut de sus, Cursa, Zile
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
1965) 181 Dragoste la zero grade (1964) 116 Dragoste lungă de‑o seară (1963) 111-112 Dragostea începe vineri (1973) 191, 196 Dragostea mea călătoare (1981) 234, 246 Dragostea și revoluția (1983) 234, 243-244 Dreptate în lanțuri (1984) 234 Drum în penumbră (1972) 196 Drumeț în calea lupilor (1990) 234, 242, 276 Drumuri în cumpănă (1979) 192, 196 Duios Anastasia trecea (1979) 193 Duminică la ora 6 (1966) 104, 111, 115, 127, 129, 139, 159, 161, 173, 176, 193, 196, 240, 249
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
din urgența unei mărturisiri și dacă nu încalcă anumite prejudecăți, critica literară riscă să devină un act intelectual ratat. [...] Fără sentimentul unei confidențe, fără ambiția deconspirării unui secret, care poate să țină de viața intimă a unei opere sau de penumbrele biografiei unui autor ori de zona defecțiunilor de logică estetică și de moralitate, critica literară se transformă într-un doctoral și prăfuit document de arhivă. Pentru a interesa, ea trebuie să se implice în expertiza culturală a actualității, depășindu-și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
antologie pentru tineret, Cinci povești cu cowboy (1972), care cuprinde proză a scriitorilor americani O’ Henry, Stephen Crane și John Graves, cât și Poveste cu cowboy, reprodusă din volumul Moartea din fereastră. Tot acum scrie primul său scenariu, Drum în penumbră, ecranizat în 1972 de regizorul Lucian Bratu, filmul fiind apreciat pentru prezentarea veridică a vieții omului de rând, fără cosmetizarea propagandistică impusă în epocă. Aflat în postura de scriitor de succes, unanim apreciat și situat în prim-planul vieții literare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
în literatură: două volume de versuri (Zeu printre blocuri și Fire de jazz. 1964-1966 - 1969), două de proză scurtă (Moartea din fereastră și Om în somn - 1971), unul de eseuri (Între Socrate și Xantipa), un scenariu cinematografic ecranizat (Drum în penumbră) și cinci romane (Prins, Dulce ca mierea e glonțul patriei, Să crești într-un an cât alții într-o zi - 1973, Sfârșitul bahic, Copiii Domnului - 1974). S-a impus, cumva spre surprinderea generală, însoțită fie de admirație, fie de adversitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
la adresa celor care te calomniază în mediile virtuale. Ea va deschide, de asemenea, cadrul legislativ necesar pentru a obține IP-ul calculatorului de pe care este postat mesajul calomnios și, inevitabil, va putea oferi calea legală de a scoate ipochimenii din penumbra otrăvită și lașa a anonimatului. A venit vremea să mai igienizăm un pic și pe aici, prin subsolurile forumurilor improvizate și toxice. 15 decembrie 2014 La 24 martie 1965, la ora 14.00, Republica Populară Română ( da, cu â din
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
pregătite, privirea fetei nu mai era aceeași, clipa trecuse. Faulques a călătorit la Întoarcere cu cele trei poziții În gând, Întrebându-se dacă, după developare, aveau să apară așa cum crezuse că le vedea ori și le amintea. Mai târziu, În penumbra roșie a camerei obscure, a pândit ivirea liniilor și culorilor, molcoma configurare a chipului cu ochii care Îl priveau de pe fundul tăviței. Apoi, de cum s-au uscat copiile, Faulques a stat multă vreme cu ochii pe ele, conștient că se
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Pictorul de război a intrat În turn. A aprins felinărașul cu gaz și a rămas o vreme În picioare, neclintit, cu mâinile În buzunare, privind panorama neagră din jurul lui. Lampa nu putea lumina Întreaga frescă uriașă de pe zid, dar, În penumbră, Îi reliefa părțile albe și negre, unele fețe, arme și armuri, umbrind fundalul de ruine și incendii, cetele cu lănci ridicate ce se Înfruntau pe câmpie sub conul roșiatic de lavă - ca un sânge gros - al vulcanului În erupție. Vulcanul
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Într-o clipă, că ea era singura pe care n-avea s-o uite nicicând. Prin ferestrele deschise ale turnului ajungea acum vuietul valurilor tot mai mari la picioarele falezei, iar pictorul de război privea vulcanul de pe perete. Alcoolul băut, penumbra ori un efect al luminii răspândite de felinarul cu gaz i-a trecut o umbră prin fața ochilor. Cutremurat, a căutat locul de pe vasta frescă murală unde se ascunsese umbra. După altă clipă, a dat din cap. „E beznă, a murmurat
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
În trecere, gravurile de pe pereții coridorului, lumina gălbuie și palidă care intra pe fereastră când, În fața patului mare din dormitor, după ce Își scoseseră paltoanele ude, el Îi ridicase nespus de Încet rochia până pe șolduri, pe când ea Îi privea ochii În penumbră, cu o intensitate neclintită și impasibilă, cu jumătate din față abia luminată, frumoasă ca un vis. În clipa aceea, Faulques se bucurase În inima lui - o bucurie liniștită și sălbatică totodată - că nu fusese ucis de câte ori fusese posibil; pentru că, de-
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
spusese senină, fiindcă ochii nu te Înșală. Nu permiți niciodată așa ceva. Și asta dă o greutate tăcută bagajului tău. A intrat În turn, a căutat pe pipăite o cutie cu chibrituri și a aprins felinarul cu gaz. Ca efect al penumbrei, imaginile pictate pe perete păreau să-i dea ocol ca niște fantome. Ori poate că nu era penumbra, și-a spus, aruncând o privire Înceată și circulară peisajului pe care noaptea aceea, ca multe altele, Îl posta pe malul râului
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
tău. A intrat În turn, a căutat pe pipăite o cutie cu chibrituri și a aprins felinarul cu gaz. Ca efect al penumbrei, imaginile pictate pe perete păreau să-i dea ocol ca niște fantome. Ori poate că nu era penumbra, și-a spus, aruncând o privire Înceată și circulară peisajului pe care noaptea aceea, ca multe altele, Îl posta pe malul râului morților: un loc cu ape Întunecate și liniștite, pe al cărui mal opus se adunau, privindu-l, umbre
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
și spre râul imediat, din care urca la ei vuietul curentului care depășea digurile, se iubiseră Îndelung și metodic, fără grabă, cu pauze foarte mici, ca să se odihnească doar câteva minute și s-o ia de la capăt, Înfruntându-se În penumbra fără altă lumină decât cea venită de-afară, suficientă pentru ca Olvido, Întorcându-și fața către peretele pe care li se proiectau umbrele, să se contemple cu coada ochiului Împreună cu el. O singură dată ea se ridicase, se apropiase de fereastră
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
includea de la ochii Înnebuniți ai bărbatului ce Înjunghia un mameluc din 2 Mai 1808 la Madrid, abia Întrezăriți printre capetele oamenilor care umpleau până la refuz una dintre sălile dedicate lui Goya la muzeul Prado, până la Mad Meg de Bruegel În penumbră, cu războinicul jefuitor și spada lui căzută de-o parte, iar În cealaltă profilul unui școlar care Îl privea Într-o sală aproape goală din muzeul Mayer van der Bergh din Antwerpen. Rezultatul final al Întregii munci fusese albumul Morituri
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
nu-i lăsa să doarmă, simțind pe pleoapele Închise licărul câte unei lanterne care Îi lumina o clipă. În fine, primele raze din zori ajunseseră la ei prin găurile din tavan și ferestrele cu geamuri sparte ale halei; și, În penumbra fantomatică, soldații Începuseră să se ridice În picioare și să iasă afară, În lumina murdară pe care se profilau siluete ca În acuarelele venețiene, duzini de bărbați și adolescenți ce priveau În jur precum câinii care amușinau aerul Înainte de a
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
complicității de care aminteam. Mărturisim că nu suntem deloc mari admiratori ai celor Trei poeme filozofice pentru S.(anda Stolojan). Ele oferă totuși confesiuni precise asupra motivărilor metodei Noica. Sunt deci citabile. Gestul constă, în esență, dintr o acțiune de penumbră, discretă, voit marginală, în ton de umilitate-modestie: ...Putem face lăturiș câte ceva/și putem pregăti o Carte a Faceri (ceea ce este foarte adevărat). Dar mărturisirea și argumentarea capitulării în stil resemnat, ușor lăcrimat, în genunchi, sincer spus, n-o gust. Deloc
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
esențială: lipsa cvasi-totală a adevăraților redactori poligloți (colaborarea, pentru o bună perioadă, cu competenta Olga Zaicik a fost, fără exagerare, providențială), a traducătorilor calificați de texte specializate în limbi străine, de buni corectori și dactilografe, de alți asemenea colaboratori de penumbră, fără de care nu poate funcționa nici o întreprindere editorială dedicată în principiu exportului. Când am fost puși în situația și mai dificilă de a fi editați în străinătate și am intrat în relații tehnice foarte precise cu unele edituri străine (franceze
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
care o aducem culturii de tip guru este însă că ea propagă iraționalismul și intuiționismul, primatul misticii, revelației și gnozei tulburi, prin suspendarea judecății personale și compromiterea spiritului critic. Ceea ce este mai mult decât contestabil. între șeful carismatic, înțeleptul de penumbră și Căpitanul, inclusiv filozofic, nu există, de fapt, nici o diferență esențială. Nu ezităm să declarăm toate aceste categorii profund nefaste și anacronice. înțelegem foarte bine și necesitățile psihologice ale adolescenței și faptul că într o veche cultură de raționalism osificat
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
dezaxate, cu structură maladivă. Tendința etică, apăsată, a nuvelei se vădește în finalul îngroșat, în care preotul Nuță își suprimă odraslele, vinovate de păcatul incestului, prăbușindu-se și el numaidecât, răpus de un atac de cord. Atracția pentru zonele de penumbră, de mister îl apropie pe C. de nuvela fantastică. Un fantastic plăsmuit cu o ingenios dozată tehnică a ambiguității, absorbind realul și revărsându-se în el. Plecând de la o superstiție populară, La hanul lui Mânjoală se construiește pe un balans
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
de marinar. Asta seamănă în sfîrșit cu viața adevărată, liberă și gratuită. Să deschizi drumuri spre necunoscut, dacă nu spre Dumnezeu sau spre tine însuți. Ridicola mică enigmă a sinelui. Cea pe care nu ai știut să o rezolvi în penumbra unui templu valdez. Histoire d'Oh În 2012, jurații Premiului Interallié, în frunte cu Jean-Marie Rouard, au făcut o excepție de la regula care vrea ca această dis tincție să revină unui jurnalist, și au făcut asta pentru un romancier prolific
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
-n visuri nebuloase pădurea e de gheață, Giganticele-i trunchiuri în palidă splendoare Adorm învăluite în fumul alb de ceață... N. Budurescu creiona cu fineță interiorul modern, salonul împodobit cu vase de Gallé încărcate de crizanteme uriașe, cu pianul în penumbră la care cântă o "frumoasă arătare". I. M. Rașcu a evocat (simbolist statornic) provincia, barierele, duminecele, iar acuma, catolic practicat și rigid, este poetul recluziunii melancolice, al sfintelor bucurii bucolice îngăduite ființelor neprihănite, și intră cucernic în salonul de țară
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de natură morală Este cea mai importantă. Aceasta cuprinde soluții asupra unei tematici destul de uniforme care se situează, până la un anumit punct, pe linia tradiției antice. Cu o diferență: de cele mai multe ori personajul Iuliei maior, fiica lui Augustus, trece în penumbră pentru a fi înlocuit, de obicei, de cel al Iuliei minor, nepoata împăratului. De fapt, soluția acceptată de cei mai iluștri cercetători ai zilelor noastre a fost formulată mai înainte de eruditul Bayeux, avocat în Parlament. Acesta, pe când traducea Fasti / Sărbătorile
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
fără nici o oprire", și care n-a putut suporta rușinea provocată de cuvintele grele ale portăresei (Sehen Sie noch eine Dirne): "sticluța de veronal venise la timp să destrame această nouă realitate trezită de puterea unui cuvânt aruncat, orbește, în penumbra unei scări"177. Ca atare, prin plăsmuirea lui trăită "aievea", Eminescu "își precizase din primele săptămâni raporturile cu Veronica" (între ei se stabilise ca un obstacol de netrecut prezența lui Micle, "eternul soț" de unde și apariția "dorinței triunghiulare"), față de care
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]