1,178 matches
-
deci: prilejul unei strări de extaz, dar și de meditație); - peisajul este poetizat, interiorizat, asumat; deci, ridicat la expresia unei valori psihice, sufletești; de aceea tabloul naturii este realizat cu o sensibilă și delicată plasticitate; putem vorbi de o pluralitate perceptivă și asociativă; - exteriorul peisagistic și interiorul conștiinței dau adesea sugestia unui registru unic; Aspecte prezentate: a. transformările naturii în funcție de anotimp; b. asprimea anotimpurilor reci sau atmosfera copleșitoare a verii; c. frumusețea trezirii la viață a naturii. Natura poate fi: a
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
fără ca opera sa să fie cu totul înglobată unuia dintre aceste curente: "Jünger înfruntă opoziția dintre continuitate și schimbare într-un mod onest, adînc filozofic, dar și printr-o remarcabilă producție de imagini literare și cu multă înțelepciune și atenție perceptivă. El demonstrează cu succes cum interacționează istoric schimbarea, transferul și continuitatea valorilor, înfățișîndu-ne cu originalitate un mod de a răspunde istoriei care a fost experimentat (în mereu alte feluri) de practic toți marii scriitori ai literaturii universale". Epilogul acestui mirabil
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
multe tipuri: culturale (conformismul, neîncrederea, stereotipia, păstrarea tradiției); metodologice (metode tradiționale, fixitate funcțională, critica prematură, rigiditatea tiparelor, blocarea programelor creative); de ordin psihologic (emoțional: teama de eșec, descurajare rapidă, teama de ridicol, teama de risc, neîncredere, dependență față de alții, superficialitate); perceptive, ca modalitate de abordare a unei situații: incapacitatea de a distinge între cauză și efect, de a defini o problemă, negarea existenței unei probleme, îngustarea punctului de vedere, perceperea cu dificultate a unor idei/relații/obiecte neobișnuite. În grădiniță și
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Aurora Maria GĂINESCU, Florentina GENERALU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93134]
-
specifică, si mediază, astfel, trecerea spre o realitate mai înaltă. Lumea imaginata nu este însă realitatea ultima ci, în tradiție neoplatoniciana, doar o oglindă, o figurare a ei, printr-o simbolică logică a inversiunii, legată de sacrificiul - atât al realității perceptive utilitare, cât și al subiectivității artistului. Deși cercul înțelegerii adevărate se mărește tot mai mult, acesta refuză, totuși, să se închidă: Pe zarul de constantă lumină însă, ivăr inferioarelor iaduri, Sufletul Cercetat se menținea neajuns 30. Pe calea urmată de
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
în totalitatea însușirilor lor, în momentul când acestea acționează asupra analizatorilor noștri. Calitatea percepției, ca și cea a senzațiilor, este dependentă atât de caracteristicile reale ale obiectelor și fenomenelor percepute, cât și de starea funcțională a analizatorilor implicați în actul perceptiv, de preocupările, interesele și experiența perceptivă a persoanei. De asemenea, percepția este o conduită psihologică mai complexă, bazată în mare măsură pe experiența noastră personală și socială, o interpretare a realității, deci o stare subiectivă care implică întreaga personalitate (Sillamy
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
când acestea acționează asupra analizatorilor noștri. Calitatea percepției, ca și cea a senzațiilor, este dependentă atât de caracteristicile reale ale obiectelor și fenomenelor percepute, cât și de starea funcțională a analizatorilor implicați în actul perceptiv, de preocupările, interesele și experiența perceptivă a persoanei. De asemenea, percepția este o conduită psihologică mai complexă, bazată în mare măsură pe experiența noastră personală și socială, o interpretare a realității, deci o stare subiectivă care implică întreaga personalitate (Sillamy, 1996). La copiii cu dizabilități mentale
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
deci o stare subiectivă care implică întreaga personalitate (Sillamy, 1996). La copiii cu dizabilități mentale, percepția are un caracter fragmentar, incomplet, limitat, rigid, dezorganizat; dificultățile de analiză și sinteză determină confuzii și imposibilitatea delimitării clare a unor detalii din câmpul perceptiv sau incapacitatea reconstruirii întregului pornind de la elementele componente. îngustimea câmpului perceptiv (perceperea clară a unui număr mai mic de elemente pe unitatea de timp, în comparație cu un individ normal) afectează foarte mult orientarea în spațiu și capacitatea intuitivă de a stabili
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
copiii cu dizabilități mentale, percepția are un caracter fragmentar, incomplet, limitat, rigid, dezorganizat; dificultățile de analiză și sinteză determină confuzii și imposibilitatea delimitării clare a unor detalii din câmpul perceptiv sau incapacitatea reconstruirii întregului pornind de la elementele componente. îngustimea câmpului perceptiv (perceperea clară a unui număr mai mic de elemente pe unitatea de timp, în comparație cu un individ normal) afectează foarte mult orientarea în spațiu și capacitatea intuitivă de a stabili relații între obiectele din jur. Constanța percepției de formă, mărime, greutate
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
de formă, mărime, greutate și natura materialului din care este confecționat un obiect se realizează, la copilul cu dizabilitate mentală, într-un ritm foarte lent și cu mari dificultăți, comparativ cu perceperea culorilor, ce se realizează relativ mai ușor. Insuficiențele perceptive la subiecții cu dizabilitate mentală pot fi accentuate și de explorarea nesistematică, haotică a realității, de activism explorator limitat și rigid, interacțiunea deficitară cu alți factori (memoria operațională, structurarea spațială etc.). în opinia autorului Preda (1992), la copiii cu deficiențe
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
structurarea spațială etc.). în opinia autorului Preda (1992), la copiii cu deficiențe parțiale de văz, percepția este lipsită în mare măsură de caracterul instantaneu și de automatizare; din cauza limitării indicilor funcționali ai vederii (în special câmpul vizual, acuitatea vizuală), imaginea perceptivă rămâne în mare măsură imprecisă, parcelară, cețoasă, afectând memoria vizuală operațională și structurarea perceptiv motrică a spațiului grafic. Elevii ambliopi manifestă frecvent tendința compensatorie de a însoți sau de a înlocui explorarea vizuală printr-o investigație tactil-chinestezică; în plus, aceștia
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
văz, percepția este lipsită în mare măsură de caracterul instantaneu și de automatizare; din cauza limitării indicilor funcționali ai vederii (în special câmpul vizual, acuitatea vizuală), imaginea perceptivă rămâne în mare măsură imprecisă, parcelară, cețoasă, afectând memoria vizuală operațională și structurarea perceptiv motrică a spațiului grafic. Elevii ambliopi manifestă frecvent tendința compensatorie de a însoți sau de a înlocui explorarea vizuală printr-o investigație tactil-chinestezică; în plus, aceștia trebuie să depună un efort suplimentar de concentrare și de mobilizare a experienței anterioare
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
acțiunii directe a acestora asupra analizatorilor; pot fi definite și ca imagini secundare ale realității care reflectă un anumit grad de generalitate și selectivitate. Caracterul mai mult sau mai puțin cuprinzător al reprezentărilor depinde în mare măsură de calitatea activităților perceptive; ne reprezentăm nu numai obiecte și fenomene care stau la baza constituirii noțiunilor concrete (inclusiv a unei părți însemnate din vocabularul copilului), ci și procese, acțiuni, relații ce sunt puternic implicate în operațiile gândirii. Prin conținutul lor, reprezentările au multe
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
reacții anxioase față de mediul școlar și teama de eșec. Dacă ar fi să sintetizăm cele mai frecvente tulburări întâlnite la elevii cu cerințe educaționale speciale, acestea ar fi: lacune în dezvoltarea unor strategii cognitive de învățare, dificultăți în prelucrarea informațiilor perceptive auditive și vizuale, deficiențe de atenție, deficiențe de motricitate generală și fină, cu dificultăți de coordonare spațială, tulburări ale limbajului oral (nedezvoltarea vocabularului, slaba competență lingvistică și prezența dificultăților de pronunție), dificultăți de citire (legate de recunoașterea, decodificarea și înțelegerea
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
a pierderilor de vedere, datorită plasticității sistemului nervos central. Acest fapt permite ca un copil cu deficiențe de vedere să prezinte o acuitate auditivă, tactilă, olfactivă, termică, vibratorie, proprioceptivă mai ridicată decât cea a unui copil normal; de asemenea, procesele perceptive, cognitive și psihomotoare pot prezenta anumite particularități specifice, în funcție de dominanța aferențelor senzoriale, iar posibilitățile de exprimare (de răspuns la stimulii intrinseci și extrinseci) pot fi conforme cu diversitatea experiențelor aperceptive și cu tipul/gravitatea deficienței vizuale a elevului respectiv. 8
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
electrician, 44 ani, bărbat). Analiza și interpretarea rezultatelor. Deși modelul lui Adams postulează reducerea efortului ca cea mai probabilă strategie pentru restabilirea echității schimbului cu organizația, angajații români par să prefere manipularea rezultatelor, fie în plan acțional, fie în plan perceptiv. Cel puțin la nivel declarativ, a munci mai puțin sau a depune un efort mai mic nu este o opțiune pentru respondenți, fapt consistent cu rezultatele unor studii recente, ce plasează hărnicia ca principală caracteristică percepută a angajatului român 17
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
materializat în teza de doctorat intitulată ,, Emoțiile morale în contextul crizei din România", susținută la Universitatea din București, în 2014. Articolele sale din domeniul sociologiei sunt rezultatul studiilor empirice sau al reflecției metodologice: "Discriminarea instituțională în spitalele de pediatrie", " Diferențe perceptive ale violenței domestice împotriva femeii", "Surse de eroare datorate activității de culegere a datelor în teren". Mihai Burlacu este lector la Facultatea de Sociologie și Comunicare de la Universitatea "Transilvania" din Brașov. Din 2008 este membru al European Association of Social
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
provoacă interese, aptitudini, stări afective. Percepția nu este un fenomen psihologic imediat, ci o relație globală cu lumea. Gregory Bateson are În vedere faptul că procesul percepției este un proces activ; informațiile senzoriale primite se organizează pe baza unei ipoteze perceptive determinate de experiența de viață a individului și de expectațiile rezultate din acea experiență. Ipoteza perceptivă este o primă presupunere, bazată pe experiență, asupra informațiilor senzoriale. Faptul că obiectele Îndepărtate par mai mici este un rezultat al experienței. Harta mentală
Polarităţile arhitecturi by Daniel Nicolae Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92987]
-
cu lumea. Gregory Bateson are În vedere faptul că procesul percepției este un proces activ; informațiile senzoriale primite se organizează pe baza unei ipoteze perceptive determinate de experiența de viață a individului și de expectațiile rezultate din acea experiență. Ipoteza perceptivă este o primă presupunere, bazată pe experiență, asupra informațiilor senzoriale. Faptul că obiectele Îndepărtate par mai mici este un rezultat al experienței. Harta mentală a orașului este un organism viu, crește, se completează, se modifică În timp, este parte activă
Polarităţile arhitecturi by Daniel Nicolae Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92987]
-
ca să observe formele transcendenței, aduce În vedere liantul care ne atașează de lume. Percepția are o dimensiune activă, În calitatea de inițiere primordială a lumii trăite. Ponty definește fenomenologia ca studiu al esențelor, metoda de descriere a naturii contactului nostru perceptiv cu lumea, descrierea directă a experienței umane. Percepția este fundamentul experienței care orientează orice acțiune conștientă. Conceptul de hartă mentală se referă la percepția personală asupra propriei lumi. În psihologie, termenul se referă la informația memorată de un subiect și
Polarităţile arhitecturi by Daniel Nicolae Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92987]
-
prin conceptul definit de Max Luscher drept cortina de gri . Utilizatorul este forțat să-și construiască mecanisme de apărare care să Îl ajute să supraviețuiască În acest mediu ostil. Orbirea funcțională - incapacitatea de a vedea anumite elemente aflate În câmpul perceptiv - este un astfel de exemplu. Din punct de vedere cromatic constatăm la nivel urban instituirea a ceea ce Luscher numea cortina de gri , pe care utilizatorul și-o Însușește involuntar, „reușind― astfel să blocheze accesul la procese profunde generate de nevoi
Polarităţile arhitecturi by Daniel Nicolae Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92987]
-
roșu - oranj și galben strălucitor. Celelalte patru culori sunt considerate auxiliare: violet, maro, negru și gri. Cele patru culori fundamentale au importanță specială și au semnificații particulare, după cum urmează: - Albastru-întunecat reprezintă “profunzimea trăirilor și sentimentelor”, este concentric, posesiv, incorporativ, senzitiv, perceptiv. - Verde-albăstrui reprezintă “elasticitatea voinței” și este: concentric, pasiv, defensiv, autonom, reținut, neschimbabil. - Roșu-oranj reprezintă “forța voinței” și este: excentric, activ, autonom, locomotor, competitiv, operativ. - Galben-strălucitor reprezintă “spontaneitatea” și este “excentric” activ, proiectiv, heteronom, expansiv, aspirativ, explorativ. În ceea ce privește culorile auxiliare, specialiștii
Caleidoscop by Oana Agheorghiesei, Irina Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93500]
-
însă, NU realizăm învățarea mai multor culori concomitent și NU trecem la o altă culoare până ce nu ne asigurăm că prima este însușită 100%! Ca un pas următor, se desenează pe o fișă obiectele naturale, copilul le are în câmpul perceptiv și i se cere să le coloreze adecvat, apoi, în etapa reproducerii, le va colora în absența obiectelor naturale. În etapa recunoașterii i se cere copilului să dea obiectele care au culoarea solicitată (ex. „Dă-mi mărul roșu!”, „Dă-mi
Caleidoscop by Oana Agheorghiesei, Irina Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93500]
-
exemple de obiecte care au o anumită culoare. Mai mult, putem prezenta copiilor jetoane cu 3 culori de bază și câte 3 jetoane cu nuanțe ale acestora, cerând copilului să grupeze jetoanele după culoarea de bază. După ce copiii însușesc structurile perceptiv - motrice de culoare, ei le utilizează apoi și în desen. Prin desen, copiii își exprimă gândurile, ideile și dorințele lor. Desenele pot avea diverse teme: grădinița, familia, obiecte diverse din mediul înconjurător. Desenele pot fi folosite și în demersul terapeutic
Caleidoscop by Oana Agheorghiesei, Irina Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93500]
-
mediul din care vine, fără posibilitatea de a comunica verbal. El este capabil de comunicare mimico-gesticulară, comunicare câștigată prin imitație de la auzitori. Necomunicând verbal, copilul surd are tendința de a se retrage, de a se izola de grup. Ansamblul proceselor perceptive este tulburat mult de surditate. Lipsa percepțiilor de tip auditiv întârzie apariția reacțiilor specializate, deci și formarea unor scheme de acțiune pe plan mental. Acțiunile cu diferite obiecte sunt învățate prin imitație și fiind lipsite de orientarea auditivă, întârzie a
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
formează inițial pe baza instrumentelor senzorio-motrice, apoi verbale ale acțiunii Piaget, Galperin). Senzații și percepții auditive clare ca urmare a stimulării aparatului auditiv. Reprezentarea, moment intermediar între senzorial și logic, cu valoare de semiconcept, formată prin sumarea (reliefarea, suprapunerea) experienței perceptive anterioare. Memoria - proces psihic de stocare (întipărire și păstrare) și de stocare (recunoaștere și reproducere) a informației cognitive, afective,motorie. COPILUL DEFICIENT AUDITIV Treapta senzorială a cunoașterii (senzații și percepții) poartă pecetea limbajului mimico-gesticular și a imaginilor generalizate (reprezentărilor) pe
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]