1,200 matches
-
câinelui. Neavând cum să-l mulțumească, graful îl lua în sala cea mare a castelului, unde, sub privirile severe ale strămoșilor, îi punea o mantie pe umeri, îl trecea printr-o lungă și complicată ceremonie de înnobilare, îi completa un pergament pe care-l parafa și îl pecetluia cu ceară vișinie, în care imprima blazonul de pe inel, îi lua mantia, îi înmâna actul de înnobilare și îl trimitea năuc și umilit acasă. țăranul nu știa bine cu ce se pricopsise și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
Numărul borcanelor cu trofee din colecția lui Rufus era egal cu cel al țăranilor înnobilați din sat. După un timp, unii țărani mai îndrăzneți veneau singuri la castel, trăgându-și de lanț câinele, spre a-i oferi bărbăția contra unui pergament dintr-acelea. Bătrânul îl urmă pe graf într-o încăpere rotundă, ai cărei pereți gemeau de arme și trofee cinegetice. Pumnale cu tecile încrustate cu agate, lănci, halebarde și sulițe, iatagane încovoiate, săbii de toate soiurile, praștii și buzdugane, arbalete
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
alege locul preferat. Își alese banca. E, apreciase el, mai Încăpătoare și mai comodă. În cazul ăsta, ciripi ea, mie-mi rămâne scrânciobul-leagăn. Da. Da. Se așezară. Nu, Însă, Înainte ca, ea, să tragă de o parte, ușurel, foaia de pergament, care acoperea masa, Încărcată, cu câte două căni de ceai, două ceșcuțe cu cafea, două păhăruțe cu licoare vișinie, două pahare cu vin alb, două farfurii, În care urmau a fi servite, din vasul de sticlă de iena și câteva
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
sânt confecționate din fibre de cocotieri. Chiar untdelemnul, cu care preparase mâncările, și acela pe care-l ardea în lampă, era din nuca de cocos. Și bucata de lectura se termina cu încă o uimitoare mărturisire a gazdei: cerneala și pergamentul, cu ajutorul cărora scrisese o epistolă unui prieten, pe care voia s-o trimită prin bunăvoința călătorului îi fuseseră procurate tot de acei minunați cocotieri. Trebuie să mărturisesc că povestirea era foarte interesantă și instructivă. Din păcate, n-am cetit-o
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
trebuie o dovadă că am fost aici... - Puteți lua de aici orice doriți, Îi spuse Mașa. Spuneți-mi ce trebuie să fac și fac... - Îmi trebuie aici o simplă semnătură. Și scoase din buzunarul de al piept un fel de pergament pe care i-l Întinse, Împreună cu un toc și o călimară, Mașei. - E ordinul meu de deplasare. Semnați sub acest semn, o Îndemnă el. Mașa abia apucase să arunce ochii pe hrisov, musafirul părea grăbit. Văzu acolo un scris ciudat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
necunoscut Marian Constandache / Un carnaval În infern Înghit vipere, scriu scrisori de recomandare pentru numiri papale, arunc lava fierbinte a marilor vulcani la picioarele sfinților, Îmi Încălzesc măruntaiele tinere la focul tainicei remușcări, storc taina din icrele negre ale celebrelor pergamente, jupoi pielea de pe spinarea marilor speranțe, consiliez diavolul ca pe o bătrînă cămătăreasă... Restiui și eu, În felul meu, așa cum spuneam, cerului marea-i singurătate. Am băut, am dansat, ne-am jucat În taină cu sexul, ne-am Înfiorat de
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
să mărturisesc aici ― am și alte surprize: / Înghit vipere, / scriu scrisori de recomandare pentru numiri papale, / arunc lava fierbinte a marilor vulcani la picioarele sfinților, / Îmi Încălzesc măruntaiele tinere la focul tainicei remușcări, / storc taina din icrele negre ale celebrelor pergamente, / jupoi pielea de pe spinarea marilor speranțe, / consiliez diavolul ca pe o bătrînă cămătăreasă... / Restiui și eu, În felul meu, așa cum spuneam, cerului / marea-i singurătate.» Un carnaval În infern ― iată un titlu bizar! și pavoazat, Într-o oarecare măsură, cu
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
Înainte-stătător al tehnologiei grafice. În favoarea sa trebuie să spun că, deși probabil că aveam o Înfățișare de mațe-fripte, vînzătorul ne-a lăsat să mînuim stiloul cît am voit, l-a umplut cu cerneală pentru noi și mi-a oferit un pergament pe care să-mi pot scrie numele și să-mi Încep astfel cariera literară pe urmele lui Victor Hugo. Apoi, după ce Îl trecu printr-o cîrpă spre a-i reda lustrul, Îl puse la loc pe tronul său de onoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
de soare când, în pajiștea greierilor, prin țârâitul, zumzăitul, zbârnâitul și alte vibrații atât de bogate în sensuri, fiecare vietate află vestea despre neașteptata ștafetă trimisă de neamul cel harnic și ascultător al furnicilor. În timp ce Greierele-dregător despecetluia cu gesturi iscusite pergamentul răsucit în șnur roșu de mătase, solii, în hainele lor pline de pulberile drumului străbătut cu destulă trudă, tropoteau spre umbrosul han al oaspeților de seamă. În locuințele cele simple ale greierilor, răbufniră contradictorii zvonuri și reflexii: Splendidă ocazie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
schimbată. Ceva se afla în plus. Ceva ce știrbea din măreția ei. Dar ce? În clipa următoare, mi-am dat seama. Sala era plină doldora de manuscrise domnești îngălbenite de vreme. După ce am ocolit sala, m-am apucat să răscolesc pergamentele...” Doamne, cât de colbăite sunt!” În timp ce mă uitam la priveliștea din fața mea, auzeam parcă îndemnul țigăncii: „S-o iei încetișor, însă, conașule, că altfel pagubă mare ai să ai.” Aceste vorbe ale țigăncii m-au pus pe gânduri și m-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
afla acole, în Rediu sau în lozi, tăind lemni sau fie ei stricând acolo în hotarul mănăstirii, iar rugătorii noștri, călugării de la sfânta mănăstire... Galata...să aibă a lua tot acelui om, ce ar găsi la dânsul.” Așez cu grijă pergamentul la locul lui și îmi trag sufletul. Nu știu cum, dar simt în jurul meu o adunare de femei, boieri și oșteni, care freamătă...Sunt călugărițele de la mănăstirea Socolei: „Ilisafta stareța, Avramia, și Marina, și Anisia, și Magdalina, și Aftanasia preoteasa, și Varvara
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
domnitori Moldovei să nu strice a noastră danie, ci mai vârtos s-o întărească sfintei mănăstiri.” Timpul însă și-a spus cuvântul, și peste ruinele mănăstirii La Greci s-a așternut colbul și uitarea... După un timp, tândălesc la alt pergament colbăit, încercând să-i dau de capăt: „Theofan mitropolit al Sucevei. Scriem și dăm de știre că însumi,...am dat sfintei rugi Galata,...niște chilii pe care le-am făcut eu lângă mănăstire și cu locul pe care l-am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
și firesc, sfinția sa a pus: „Scris la Iași, în anul 7092 (1584), mai 15.” Probabil că păream prea cufundat în gânduri, pentru că bătrânul călugăr - din locul lui ascuns - a băgat de seamă acest lucru și, când am ridicat ochii de pe pergament, i-am auzit vocea întrebându-mă: „Ce te-a făcut să meditezi atâta? Anul când a fost scris izvodul sau blestemul ierarhului?” Nu știu cum, dar întrebarea nu m-a mirat. Și, ca și cum l-aș fi avut pe bătrân în față, am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
o Evanghelie a mănăstirii.” La sfârșitul izvodului, am găsit: „A scris Mihăilescu, în anul 7095 (1587), luna aprilie 10.” Din spusele lui vodă se înțelege greu ce legătură are dania lui către mănăstirea Sinai și Melentie Balica hatman. Am așezat pergamentul pe poliță și așteptam o nouă vorbă de încurajare, dar în loc de așa ceva am fost dojenit părintește: „Să nu aștepți îndemnuri și sfaturi la fiecare pas. Încearcă să te descurci singur.” Cuvintele bătrânului m-au pus la treabă. Îndată am avut
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
și țării noastre iar, apoi, și domniei mele, când a mers domnia mea la scaunul domniei mele în Iași, din cetatea Hotinului. Scris în cetatea Hotin, anul 7116 (1606), noiembrie 27.” În graba mea de a vedea cât mai multe pergamente, am trecut peste un hrisov pe care l-am socotit lipsit de însemnătate. Abia l-am așezat pe raft și s-a auzit glasul grijuliului bătrân: „ Apoi nu așa ne-a fost vorba, fiule. Să treci peste înscrisuri domnești de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
sunt un moșneag cicălitor... Asta ar fi fost spre paguba ta și spre părerea mea de rău că nu pot să te ajut.” Mă bucur, părinte, că vei fi alături de mine, pentru că nu-i ușor să mă descurc între atâtea pergamente. „ Și eu mă bucur că am parte de un asemenea ucenic.” Dialogul cu bătrânul călugăr ar fi continuat poate, dacă nu ar fi intervenit o altă voce, de asemenea cunoscută mie. Era vocea țigăncii... „ Îți spuneam eu, conașule, că, dacă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
să-i chem. Bucuria era urmarea faptului că aveam în preajma mea mereu asemenea veghetori și sfătuitori. Teama, însă, era firească...Să nu-i pierd, cine știe din ce cauză... O liniște grea s-a lăsat sub bolțile înalte. Doar foșnetul pergamentelor răsfoite de mine mângâiau pereții ce păreau că poartă vremurile în cârcă. Caut mereu în cliturile din fața mea. După un timp, mă opresc la hrisovul de închinare a mănăstirii Galata la Sfântul Mormânt. Închinarea a fost făcută de Radu Mihnea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
cu gândul la cele văzute la bătrânul călugăr, dar mai ales la cele spuse de el...Chiar și acum, când privesc jocul neprihănitelor veverițe, îmi stăruie în minte, a câta oară? gândul: „De unde știe acest bătrân ce scrie în cele pergamente? Numai că a fost de față când au fost scrie sau le-a citit după aceea...Pe rând, ca acum”. M-am întors tocmai la timp ca să mă ospătez...După ce am mulțumit lui Dumnezeu pentru îndestulare, am făcut o scurtă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
ajungă mai repede la creier. Se aude zgomotul rotativei din fosta cameră de priveghi. Două role cu hârtie de ziar, una mai mare, cu hârtie offset. Pe mesele de piatră unde altădată stăteau defuncții, cutii, cartoane, hârtie mătase și hârtie pergament. Recunosc mirosul de cerneală. - Ce-ai făcut, idiotule? Cap sec... Oprește, ai pus aiurea... Mitică trage nervos paginile de pe bandă. - Tu nu vezi, ’tu-ți gura... cui te-o făcut, că-s în oglindă? Ce-i asta? Și culorile alea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
praful alb. Abia după cea de-a treia doză am simțit o excitare sexuală atât de puternică, Încât nu o puteam asemăna cu nimic din ce simțisem timp de treizeci de ani. Gâtlejul mi se uscase ca o foaie de pergament și respirația mi se Îngreunase atât de tare Încât scoteam un șuierat cu fiecare inspirare și expirare a aerului. Am dat pe gât dintr-o Înghițitură cea de-a treia Corona și am simțit cum cei două sute de mililitri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
fără un nor, iar vântul, când ieșea din letargie, semăna cu respirația unui om bolnav. Mari crăpături apăreau în pământ ca niște șerpi. Sporind, ele ajunseseră să compună desene ciudate, astfel că întreg câmpul din fața gării semăna acum cu un pergament uscat, acoperit cu o scriere necunoscută. Un gust de cenușă, care la început stăruia în aer numai la amiază, devenise aproape permanent. Până și noaptea căldura era sufocantă. Iarba se asprise și pe alocuri se sfărâma. Dacă mai continua astfel
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
încerca să se distreze cu ceea ce la un moment dat fusese o mare obsesie a sa. Tot soiul de lucruri ajunseseă în cutia aceea: un păianjen cu spate roșu precum catifeaua, o carcasă înaltă, cu semnițe așezate ca foile de pergament, o bilă portocalie de rășină, o piele de șarpe, o bucată de os, pene de diferite culori, mătase fină, mătase de bumbac, toca îmblănită a unei molii, o spirală de sepale, o frunză bolnavă, acoperită cu pistrui albaștri din pricina unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
că se adresează cuiva care aștepta, acolo sus, pe tavanul jos și inundat de lumină. I-am mângâiat chipul, obrajii îi erau nefiresc de rigizi. Pielea de pe bărbie avea vinișoare albastre, gâtul era întins și diafan ca o lanternă de pergament în vânt. De câte ori o văzusem plecând așa? Când făceam dragoste, își înclina pe neașteptate capul spre perete, întindea gâtul care devenea lung și slab și căuta un loc doar al ei în întuneric. Strângea pleoapele și deschidea larg nările, ca și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
în fața unei peșteri. Scena a douăzeci și doua este inspirată din Schimbarea la față, și este cunoscută sub numele Hristos dezlegătorul de păcate, îl reprezintă pe Mântuitorul în picioare, cu o figură expresivă, într-o atitudine sigură și impunătoare, rupând pergamentul încheiat de Adam cu diavolul. La stânga și la dreapta Mântuitorului i se închină mai mulți oameni. Ultimile două scene sunt dedicate Maicii Domnului. Prima este denumită Maica Domnului adorată ca Biserică vie, are un fond arhitectural laic, cu câte o
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
etc. Pe latura de sud îi identificăm pe: Teodor Studitul, Hristodoros, Marcu, Pimen, Teoctist, Arsenie, Macarie, Talasie, Avramie, Pafnutie, Antonie etc. Cei reprezentați în glafurile ferestrelor sunt pictați în bust. Toate personajele din acest ultim registru poartă veșminte bogate, au pergamente în mână sau gesticulează ca mărturisitori ai credinței. Interesante sunt aureolele ce ies ușor în relief și sunt sculptate cu motive florale și geometrice. Acest model de aureolă s-a luat de la biserica Sfinții Trei Ierarhi. Tot în cadrul registrului cu
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]