6,879 matches
-
a biographical method”, Poetics, 7, pp. 155-175. Sheldon, J.C. (1979), „Hierarchical cybernets: A model for the dynamics of high-level learning and cultural change”, Cybernetica, 22, pp. 179-202. Sheldon, J.C. (1980), „A cybertietic theory of physical science professions: The causes of periodic normal and revolutionary science between 1000 and 1870 A.D.”, Scientometrics, 2, pp. 147-167. Sicoli, C.M.L. (1995), „Life factors common to women who write popular songs”, Creativity Research Journal, 8, pp. 265-276. Silverman, S.M. (1974), „Parental loss and scientists”, Science Studies
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
specifica dreptul ei de a „primi legate și orice fel de ofrande”. De-a lungul anilor, s-au primit însemnate sume de bani, terenuri, acțiuni în diverse bănci din țară sau din străinătate, opere de artă, monede, manuscrise, documente, cărți, periodice etc. Ca urmare, prin grija și sub patronajul A.R., s-au deschis școli de agricultură, ca de pildă cele de la Tecuci, datorită donației făcută de Take P. Atanasiu, și de la Roman, pe proprietatea lui Ioan Agarici, precum și internatul de
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
Eugenic și Biopolitic (1927-1947) și Revista de Igienă Socială (1930-1944), difuzau cu precădere ideile eugeniste. Articole pe tema eugeniei apăreau Însă În multe alte publicații, de la reviste de specialitate, cum ar fi Ardealul Medical și Revista de Medicină Legală, până la periodice adresate publicului larg, de exemplu, Societatea de Mâine, Transilvania și Calendarul Asociațiunii. Se discuta atât de mult despre ideile eugeniste, Încât până și ziare ca Universul sau Adevărul publicau ocazional articole despre sterilizarea eugenică și controlul nașterilor. Pe lângă familiarizarea publicului
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
doar un exercițiu academic. Mai degrabă, aceste informații erau aduse la cunoștința publicului român ca subiecte care meritau dezbătute În vederea unei posibile adaptări la contextul românesc. Acesta era În special cazul legislației eugenice din străinătate, ce era amplu discutată În periodicele românești, unde se ofereau și aluzii foarte explicite la exemplele pe care România ar fi trebuit să le urmeze. Legile și programele cărora revistele eugeniste românești le acordau cea mai mare atenție erau cele din Germania. Astfel de reviste prezentau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
scării geografice (supralocal), cât și al detalierii planurilor și politicilor (principii generale de organizare a spațiului). Pe termen lung, înseamnă că furnizează un cadru al politicilor spațiale pentru un interval mai mare de 15-20 de ani. Planul strategic trebuie revăzut periodic. PSS nu se referă doar la instrumente, ci și la un proces social prin care se reunesc persoane cu poziții diferite, aflate în relații instituționale diverse, pentru a participa la activitățile de planificare și pentru a elabora strategii de management
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
performanței acțiunilor în sistem. La acestea se adaugă activități legate de dezvoltarea unei baze de date la nivel național cu privire la sistemul de servicii și beneficiari ai acestora în asistența socială. Serviciul de sinteză și evaluare are funcția de a prezenta periodic factorilor responsabili cu politica socială: - evaluări, globale sau sectoriale ale sistemului de asistență socială; - estimări ale nevoii reziduale de asistență socială; - sugestii de beneficii/servicii/programe de asistență socială. Serviciul de sinteză va utiliza, pe lângă datele indicate de Baza națională
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
fi și ea o formă de artă: „Ernest: Ai tot vorbit despre critică drept parte esențială a spiritului creator și acum Îți accept teoria În totalitate. Dar ce părere ai despre critica În afara creației? Am prostul obicei de a citi periodice și mi se pare că mare parte a criticii moderne este lipsită de valoare.” Apărând criticii de acuzația de insignifianță, Gilbert afirmă că ei sunt mult mai cultivați decât autorii despre care scriu, și că actul critic pretinde infinit mai
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
de simpatie și recunoștință pentru domnitorul Al. I. Cuza, să intre fără ezitare în aspra dispută publicistică pe care partizanii lui Cuza o purtau cu adversarii acestuia, combătând cu violente mijloace satirice „coalițiunea” dintre partidele „anti-conservatoriu” și antiprogresist”. Spre deosebire de alte periodice satirice ale epocii, în A. satira și literatura se împletesc reușit. Hasdeu nu se mulțumește numai să ia în derâdere, ca N. T. Orășanu, ci demontează cu iscusință mecanismul vieții politice, punând în evidență demagogia și exagerările unor oameni politici
AGHIUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285199_a_286528]
-
, gazetă politică și literară care a apărut, săptămânal, la Craiova între 15 ianuarie și 30 mai 1883, cu subtitlul „Ziar politic, literar, comercial, judiciar și social”. Redactorul periodicului a fot ziaristul craiovean Panache Niculescu. Aici debutează Traian Demetrescu: în numărul 12 din 4 aprilie 1883 publică primele versuri, Durerii și Victoriei, după o săptămână melancolicele stihuri intitulate Plânsul, iar o lună mai târziu alte două poezii, Domnișoarei V.S.
ALARMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285212_a_286541]
-
sub genericul Dorința de a teoretiza, îi are ca invitați pe Mihnea Berindei, Theodor Cazaban, Virgil Ierunca, Mircea Iorgulescu, Monica Lovinescu, Al. Paleologu, Alain Păruit, Mihai Ricci, Sanda Stolojan, Constantin Tacou și Bernard Poulet. Redactorii săptămânalului bucureștean tind să dea periodicului o mai accentuată dimensiune cultural-artistică, fapt pentru care vor scoate și suplimentul „Oglindă”, ce se vrea „un mijloc de cercetare a unor inadvertente” din zona creației literar-artistice, vizând „limpezirea diferențelor dintre artă și kitsch”. Alți colaboratori: Maria-Luiza Cristescu, Octavian Paler
ACUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285172_a_286501]
-
și Filosofie și al celei de Drept, A., fiul lui D. Adania, proprietarul unei agenții de publicitate din București, era un nume cunoscut. Debutează foarte timpuriu cu scurte traduceri din Christian Andersen în „Dimineața copiilor” (1924), colaborează la alte câteva periodice, iar la 16 ani era redactor la revistele pentru elevi „Pentru noi” și „Caiete literare” (1929), în care semna articole și o proză - Revers. Orientat spre comentariul sociologic al literaturii, A. își afirmă opiniile în „Vremea”, „Facla” și, îndeosebi, în
ADANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285182_a_286511]
-
germană la școli clujene. Emigrând în Germania (1984), se stabilește la Bonn, unde este angajat corector într-o tipografie, iar din 1991 lucrează ca redactor în cadrul Fundației „Stiftung Ostdeutscher Kulturrat” (Consiliul de Cultură Germană din Est), ocupându-se de apariția periodicelor „Der gemeinsame Weg” și „Kulturpolitische Korrespondenz”. Este membru al asociației „Die Künstlergilde” din Esslingen. În mediul cultural al Clujului, care l-a format, A. se orientează, în deceniul petrecut acolo, spre acele cercuri intelectuale care practicau conlucrarea interetnică. Exercițiul criticii
AESCHT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285195_a_286524]
-
și Craiova. Gr. H. Grandea redacta revista, pe care o și susținea material din puținele sale venituri de funcționar al statului și de profesor de liceu. A.P., al cărei subtitlu era „Litere, științe și arte”, este unul dintre cele dintâi periodice literare românești în adevăratul sens al cuvântului, care publică în primul rând literatură și doar sporadic articole de altă natură. În alcătuirea ei, revista poartă pecetea romantismului înflăcărat, cam desuet, al lui Gr. H. Grandea, care îi imprimă, nu în
ALBINA PINDULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285222_a_286551]
-
, periodic politic și literar care a apărut de două și de trei ori pe săptămână la Viena și apoi la Pesta, între 27 martie 1866 și 31 decembrie 1876. Primul redactor responsabil a fost Georgiu Popa, profesor și literat ardelean. Din
ALBINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285225_a_286554]
-
scurtă perioadă (noiembrie 1871- martie 1872), răspunderea redacției îi revine poetului Iulian Grozescu. Temporar, au mai fost redactori I. Sepețianu și profesorul I. Ciocan. În primul număr se publica un articol de fond semnat de frații Mocsonyi, care sprijineau financiar periodicul. Dar programul, respectat în liniile lui mari de-a lungul celor unsprezece ani de apariție, pare să fie redactat de Georgiu Popa. A. trebuia să devină o „foaie națională generală”, militând pentru interesele întregului popor și adresându-se românilor de
ALBINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285225_a_286554]
-
cu o bogată literatură națională nu-și poate pierde particularitățile etnice. O consecință a acestei concepții este interesul pentru folclor, considerat cea dintâi și cea mai directă formă de expresie a elementului național în literatură. A. este unul dintre primele periodice românești care tipărește cu consecvență literatură populară, culeasă din Transilvania și Bucovina de At. M. Marienescu, S. Fl. Marian, V. Bumbac, M. Pompiliu, I. Popp, P. Draga și M. Besanu. În câteva contribuții teoretice dedicate folclorului, At. M. Marienescu și
ALBINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285225_a_286554]
-
congrese de educație din străinătate. În 1921 este ales membru corespondent al Academiei Române. A fost secretar și vicepreședinte al Comitetului de conducere al Ateneului Român. În domeniul istoriei literare, A. a elaborat unele studii cu caracter de popularizare, publicate în periodice, și a întocmit ediții, antologii, biografii de scriitori și manuale ce se adresau în primul rând elevilor. Dintre acestea merită reținute Din biografiile scriitorilor români (1896), Istoria literaturii române pentru școalele normale (1910) și ediții din scrieri ale lui V.
ADAMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285179_a_286508]
-
în cazul marilor creații, cât și al celorlalte lucrări. Investigațiile asupra operei călinesciene sunt continuate în monografia G. Călinescu și „Jurnalul literar” (1989), analiză temeinic documentată a direcțiilor literare schițate de directorul revistei și a noutății în epocă a principalului periodic inițiat și condus de critic. Nu lipsit de interes se relevă prozatorul în romanul Împăcare (1985), continuat cu Ultimii ani (1999). G. Călinescu este prezent și aici ca model venerat de personajul principal, Grigore Vântu, care îl evocă în ambianța
ALECU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285236_a_286565]
-
realizarea programului adoptat la Alba Iulia. În focul evenimentelor, rememorate peste decenii, ziaristul se maturizase. Este editor și redactor responsabil la „Adevărul” (Sibiu, 1918-1919), devenit, după mutarea de la Budapesta, organ al Partidului Social Democrat din Ardeal și Banat, și la periodicele care l-au continuat: „Tribuna socialistă” (Sibiu-Cluj, 1919-1921), „Dezrobirea”, organ al Partidului Socialist din Transilvania (Cluj, 1921) și „Dreptatea” (Brașov, 1921). A lucrat, de asemenea, între 1920 și 1945, în redacția publicațiilor „Facla” (Cluj), „Aurora”, revistă literară și teatrală, „Tribuna
ALBANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285216_a_286545]
-
spre o deosebită implicare În zbuciumul emigrației a fost că m-am căsătorit, trăind de atunci, mai ales, În mijlocul unei familii franceze și al unui anturaj francez. Continuam să văd români, rude, cîțiva intelectuali din emigrație, participam la reuniunile redacției periodicului Revue des Etudes Roumaines, citeam publicațiile diasporei. Dar sterilele controverse politice nu mă interesau. Legătura afectivă cu țara pierdută era păstrată de mine vie mai ales datorită studiilor istorice prin bibliotecile din Paris sau Londra. Cum a evoluat cariera dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cele două limbi, cât și pentru înțelegerea „vieții interne a națiunilor” care le vorbesc, a contactelor și, în consecință, a identităților sau diferențelor dintre ele. Textele consacrate literaturii române și interferențelor ei cu cea polonă, publicate în volume sau în periodice, au un corespondent de sinteză în capitolul Influences littéraires et rapports intellectuels din Pologne et Roumanie... și altul exhaustiv, în Istoria literaturii... Cititor pasionat de literatură română, L˜. scrie despre autorii clasici și contemporani, despre evoluția specifică a genurilor și
LUDO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
, periodic politic și literar apărut la Iași, apoi la București, de trei ori pe săptămână, între 19 iulie 1884 și 30 noiembrie 1895. A fost întemeiat de G. Panu, director al publicației până la 15 ianuarie 1892, când se retrage de la conducere
LUPTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287933_a_289262]
-
Participă la înființarea revistei „Convorbiri critice” (1907), în care îi apare adesea și semnătura, își face debutul editorial cu Zări senine (1908), iar în 1911 devine membru al Societății Scriitorilor Români. A colaborat cu versuri și proză și la alte periodice, mai susținut la „Sinaia”, „Sămănătorul”, „Literatură și artă română”, „Convorbiri literare”, „Steagul”, „Sburătorul”, „România nouă” (Cluj). Titlul Zări senine circumscrie un spațiu liric dominat de dorința de înălțare „din lumea veșnicelor patimi”, de aspirația spre edenul florilor și al luminii
MANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287977_a_289306]
-
mereu și fără efort doar sieși, M. își leagă debutul, produs în 1921, cu schița La vie, dar și o bună parte a activității de revista „Viața românească” și de ambianța literară de aici. În afara câtorva colaborări sporadice la alte periodice, semnează frecvent în paginile revistei „Însemnări ieșene”. Cărțile de proză publicate - Miniaturi (1923), Cucoana Olimpia (1924), Umbre chinezești (1930) și Instantanee (1945) - s-au aflat în atenția criticii. Volumul de debut este premiat de Societatea Scriitorilor Români, iar manuscrisul „romanului
MANTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287993_a_289322]
-
este consacrat lui Eminescu, la fel și numărul 1/1989 (cu ocazia centenarului) și numărul 1/1991, extrem de spectaculos, în care celor douăzeci și patru de inedite propriu-zise le sunt atașate șaisprezece poeme imprimate ca inedite între 1989 și 1990 ocazional, în periodice, precum și douăsprezece reconstituiri și autonomizări, dintre care cinci inedite ca atare, într-un grupaj gândit de Petru Creția. Numărul 4/1980 îi este închinat lui Mihail Sadoveanu, iar tema numărului 1/1986 se centrează pe centenarul Mihail Sorbul. Numărul 2
MANUSCRIPTUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287999_a_289328]