5,290 matches
-
strângând de pleoape în încercarea de a alunga toate acele amintiri care nu-i dădeau pace. Nu a reușit. S-a întors încet, cu mare grijă să nu-și trezească soția, i-a așezat brațul pe lângă trup, i-a potrivit perna sub cap și a coborât fără zgomot. A îmbrăcat un halat și s-a așezat pe un fotoliu din sufragerie, în fața televizorului, după ce s-a asigurat că ușa de la celălalt dormitor este închisă la fel de bine ca și cea a acestei
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
ocolul pistelor, până spre capătul pistei de decolare. Motoarele au început să funcționeze mai autoritar, avionul începu să se deplaseze pe pistă, la început cu "pași mărunți", apoi din ce în ce mai accelerat, până ce ne-am trezit aruncați în sus, ca pe o pernă de aer, iar toate detaliile de pe pământ începură să fugă în urmă, în mare viteză. Avionul, din autobuz cum părea la început, deveni acum un vultur al cerului, vultur în aripile căruia ne-am încredințat soarta pe durata acestei călătorii
HYMALAYA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384579_a_385908]
-
ți-a mai bătut în piept o floare, din iarba care-ți crește-n limba crucii, au prins a paște caii muguri din spic de soare! Te-neacă solzii zațului de smoală, un cui îți strânge somnul sub pana unei perne, ai rădăcini în suflet și inima ți-e goală, de-atâta așteptare nisipul doru-ți cerne! Demult nu mi-ai mai scris nimic de tine, pământul cască reavăn sub un peron de gară, nu-ți fie teamă mamă! surorile-ți sunt
DEMULT... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384646_a_385975]
-
doar „Ce mai faci? Cum o mai duci cu sănătatea?” Iar tu, privindu-mă, să taci Să îți citesc gândul în palme În care eu obrazul să-mi ascund Și să-ți vorbesc în lacrimi calde De dor ce-n perne mi-l afund Să mă asculți cu inima ta blândă Cu mângâierea zâmbetului drag Și să mă ții ușor de tâmplă Spunând să uit de-al sorții prag Căci fie-vor multe încercări Și numai cu un suflet împăcat Putea
DE VORBĂ CU TATA de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382338_a_383667]
-
decât de obicei și având totul pregătit pentru a doua zi. În noapte, se auzi soneria ceasului deșteptător, spărgând liniștea zorilor. Era ora trei și jumătate. Cu ochii lipiți de somn, am încercat să mă despart de îmbrățișarea plăcută a pernei și să mă grăbesc spre bucătarie. Am aprins aragazul, am umplut ibricul cu apă, l-am pus să fiarbă cu o linguriță de zahăr și mi-am pregătit repede cafeaua. În timp ce fierbea apa, m-am spălat pe ochi cu apă
PESCAR PE MAREA NEAGRĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382306_a_383635]
-
Dochia Și cumnat cu Lăzărică Reîntineriți natura Schimbați lumea, Schimbați firea. An de an e-n obicei Să logodești tinerei Să se ducă în pădure Floricele să adune, Să le-ofere fetelor Să le sărute cu dor. Busuioc sfințit sub pernă Să își pună fetele Și iubitul să îl afle De la zeul Dragobete, Junele frumos și bun, Patronul dragostei la români, Ce sărută fetele, Le face dragostele. Ionel GRECU Referință Bibliografică: DRAGOBETE, ZEU DACIC / Ionel Grecu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
DRAGOBETE, ZEU DACIC de IONEL GRECU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382404_a_383733]
-
nr. 1509 din 17 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Copilăria mea Tablou pictat pe cer de rai, Copilăria mea curată, Mi-ai dat tot ce puteai să dai Copilului de altădată! Făcut-ai mângâierea pat, Corpului meu fără cusur Și pernă pentru gând bogat, Dragostea celor din-mprejur! Mi-ai dat doar zâmbet de Hristoși Și îngeri să mă ocrotească, Blânzi, iubitori, cei mai frumoși Părinți din lumea pământească! Mai lasă-mă să mă alint, Să uit că astăzi am fost
COPILĂRIA MEA de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382426_a_383755]
-
peste orele de program corvodit. Ceasul numără-n ritm tahicardic secunde pe toboganul limbilor fosforescente scurse. Lucrurile dintr-o dată se dilată, de pe rafturi se revarsă peste masă peste scaun pe podea ocupând odaia toată și-n întuneric doar ochii-ntre perne pitiți privesc la marșul triumfal și-așteaptă fără-a mai clipi un ultim asalt. Referință Bibliografică: ASALTUL / Tania Nicolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2049, Anul VI, 10 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Tania Nicolescu : Toate Drepturile
ASALTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382499_a_383828]
-
Crăia Publicat în: Ediția nr. 2078 din 08 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Nu e rău, nu e nici bine, Gândul rău din nou îmi vine, Ba din față, ba din spate, Gândul bun, din toți și toate. Între două perne moi, Stau iubirile în roi; Stau și eu, întinsă lemn -, Așteptarea lasă semn. Gândul rău din nou îmi vine, Despre mine, despre tine; Întrebări fără răspuns Atârnă de ce-am ascuns Printre pagini gălbejite Și coperți cam prăfuite, Ale toamnelor
TÂNJIRILE LUI PETRARCA de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383864_a_385193]
-
și toate, Ar rodi, dar nu se poate; Sunt stafiile de ieri, Care cresc în flori de meri, Sunt stafiile de azi, Care cresc în ram de brazi, Sunt stafiile de mâine, Care cresc în grâu și pâine. Între două perne moi, Două mâini stau în altoi; Când răspunsul și-ntrebarea Ne mai netezesc cărarea, Lasă drumul să cotească, Înspre ceruri să ne crească; Aș putea privi de sus. Acum ce mai e de spus? Stau iubirile în roi, Numărând din
TÂNJIRILE LUI PETRARCA de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383864_a_385193]
-
din ce nu sunt Și din gândul meu mărunt, Rup cuvântul fermecat, Care-n taină ne-a legat; Suntem amândoi ecou, Eu, cu sinele meu nou. Așteptarea lasă semn. Stau și eu întinsă lemn; Stau iubirile în roi, Între două perne moi. Gândul bun, din toți și toate -, Ba din față, ba din spate. Gândul rău din nou îmi vine; Nu e rău, nu e nici bine. 12 iulie 2016, Constantă Sursă foto: #Lăură de #Noves - Unknown #Portrait of #Lăură of
TÂNJIRILE LUI PETRARCA de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383864_a_385193]
-
reuniunile moderne, citind adesea din poezia lui erotică. În aceste împrejurări, probabil, s-ă îndrăgostit el de o femeie- totam cantata per urbem- adică cântată în toată Roma- ascunsă sub numele de Corina. Scria versuri pe un lectulus încărcat cu perne, seara în grădina sa, pe Via Sacra și Via Flaminia, grădină întinsă pe câteva coline pline cu flori. Spuneam că a fost un dandi, prima căsătorie pentru el n-a rezistat, îi fugeau ochii după frumoasele Romei, a dat greș
PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383843_a_385172]
-
din ea își făcea și azi, după atâta amar de vreme, simțită prezența, cănd redacta articole pentru reviste online, cănd scria poezie sau pur și simplu răspundea emailurilor... Cameră în care stătea era mobilata sumar: o canapea portocalie, cu trei perne paralelipipedice dreptunghice, o bibliotecă din lemn masiv cu multe sertare, rafturi și dulapuri suspendate, o masă cu scaune strânse într-o parte a camerei, un birou pe care trona el, calculatorul, mașinăria asta năstrușnica lângă care se credea a fi
ROMANUL DIANEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383759_a_385088]
-
Parcă adusă de vânt, infirmiera cu statură și voce de sergent major intrase în salon cu mopul în mână și se apucase să șteargă în grabă printre paturi. „Stai culcată!” - îi ordonă ea Soniei care stătea așezată, sprijinindu-se de perne. „ Și dacă nu, ce-ai să faci?” - se trezi răspunzându-i cu iritare aceasta. Surprinsă de ton, infirmiera îi aruncă o privire oțelită răspunzând: „ da’ știi că mă enervezi?” - și mopul ei descrise un semicerc cuprinzător. Glasul Soniei căpătase accente
REFLEXII de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383837_a_385166]
-
îmi dea rest dar niciodată nu pierd ocazia să își facă unii la fel). Iubirea o fi o lebădă roz. Am văzut-o în oglindă Legată de sapte biserici Își prindea șuvițele de păr în cruce Zâmbea. Ce naiba caută pe pernă mea? Am izbit-o de pereți de teamă Să nu înceapă să cânte Prima pentru ultima oară. (Nu mă privi așa nedumerit ai facut la fel de câte ori te-ai îndrăgostit decât că acum e alt veac și dragostea e o
LEBEDELE de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383919_a_385248]
-
înspre sat. Zburătorit Se numește-alergătura, când băiatu'-ndrăgostit Sărutat e-n văzul lumii de aleasa lui. Ce zbor! Dragobete le dă aripi să iubească mai cu spor. Primăvara ne atinge cu iubirea ei de foc Hai, ghiciți-vă alesul, sub pernă, cu busuioc! 24. 02. 2016. Vio Petre Referință Bibliografică: Dragobetele sărută fetele / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1881, Anul VI, 24 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
DRAGOBETELE SĂRUTĂ FETELE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383951_a_385280]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > TRECEREA VREMII Autor: Florica Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1867 din 10 februarie 2016 Toate Articolele Autorului TRECEREA VREMII În insomnia vieții, capul se cufundă în pernele din apă, înăbușind strigătul jalnic al trecerii vremii. Căci, -precum norii de pe cer- gândurile îți schimbă chipul suav. Și cum valurile urcă din adâncul tenebrelor, suspini încet, sufocând plânsul amar din întunericul imens. Apoi te învingi, căzând în ispita bucuriei
TRECEREA VREMII de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383998_a_385327]
-
Antonia. Cele două fete stau una în fața celeilalte și își zâmbesc. Ambele au opt ani și par să împartă aceleași gânduri. Ca o păpușă croită din porțelanul cel mai fin, Cezara se ridică de la masă și face câțiva pași printre pernele roz, în formă de inimă, împrăștiate pe covor: - Mărțișorul perfect. Vine ziua de 8 Martie, dar nici prin cap nu-mi trece ce să îi iau mamei mele. Am o mie de idei, sau, mai degrabă, niciuna. Dintr-odată mi-
MĂRŢIŞOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383973_a_385302]
-
Acasa > Strofe > Atasament > CÂMPIE Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1867 din 10 februarie 2016 Toate Articolele Autorului CÂMPIE Cu munții puși sub cap, în loc de pernă, Pornind din alte euxine ponturi, Până la cer, până la orizonturi, Se-ntinde iar câmpia mea eternă. E fără margini, ne deschide conturi Și, nesfârșită, nicidecum nu-i ternă, Nu ne coboară bucuria-n bernă Și nu ne înjosește cu afronturi. Nu
CÂMPIE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384041_a_385370]
-
cu un pansament ce-mi încărca gura , apoi ieșii din cabinet , trecând prin sala mică de așteptare , fără să rostesc ceva... Până acasă erau doi pasi , eram în cartierul meu, mă grăbeam să ajung, , să-mi pun capul într-o pernă și să-mi trăiesc suferința acolo. Doctorița îmi zisese să țin strâns pansamentul două ore și , dacă după aceea încă mai sângerează, să o sun. Reușise să-mi transmită o îndoială , care mă preocupa , dar am fost atentă la drumul
ADRESA de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383490_a_384819]
-
a fi prezentă în lume, în acea substanță concretă, fără paradoxuri. Ajung spre ziuă la realitatea ultimă, adresa din buletin, scot cartela pentru interfon și intru în hierofanii, simțind comuniunea ritmurilor personale cu cele cosmice. Mi-am cufundat capul în perna de liniște și siguranță, într-un somn adânc, fără spaime și fără vise. Am dormit câteva ore sau câteva zile, trezindu-mă în strălucirea diafană a camerei mele din A38... FLORICA PATAN, ADRESA Referință Bibliografică: ADRESA / Florica Patan : Confluențe Literare
ADRESA de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383490_a_384819]
-
cu vagoane etajate, de navetiști, ca o imensă omidă albastră ce mă va devora. De ce alerg eu spre moarte ? Personalul opri în haltă , în câteva zeci de secunde navetiștii urcară și umplură burțile flămânde ale vagoanelor cu geamuri sparte și perne tăiate cu briceagul, dezolant... Ajung prin dreptul salciei din fața Fabricii, ar mai fi treizeci, patruzeci de pași, auzii fluierul de punere în mișcare a trenului, apucai geanta în brațe și, deși picioarele-mi erau parcă legate, mă agitai într-un
SENSURI de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383491_a_384820]
-
dar uite că vocea aia n-am mai auzit-o și Ionu nost’ îi dus... „ Vru să-l strige pe omul ei , dar simți că fălcile i se încleștară , ridică încet mâna stângă să-l trezească dacă a adormit . Pipăi perna... dură o veșnicie. Patul era gol... Pe masă o porție de mâncare era întreagă... Și în seara asta. Ca în toate serile din urmă * Omul ei o privea și ea îl vedea îndepărtându-se peste vii și peste păduri , peste
TRECEREA de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383496_a_384825]
-
Mai mult, se și duse la preot să-și ceară iertare. Preotul, care nu era străin de patima femeii, o primi cu drag și îi spuse că o iartă, dar cu o condiție: să meargă acasă, să revină cu o pernă mare, plină cu pene, să urce în turnul clopotniței, să taie perna și să împrăștie penele în bătaia vântului. Femeia, bucuroasă că preotul îi cere un efort atât de mic, se duse și făcu întocmai. Trecătorii vedeau, nedumeriți, cum mii
BÂRFITOAREA de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383590_a_384919]
-
care nu era străin de patima femeii, o primi cu drag și îi spuse că o iartă, dar cu o condiție: să meargă acasă, să revină cu o pernă mare, plină cu pene, să urce în turnul clopotniței, să taie perna și să împrăștie penele în bătaia vântului. Femeia, bucuroasă că preotul îi cere un efort atât de mic, se duse și făcu întocmai. Trecătorii vedeau, nedumeriți, cum mii de pene se împrășteau din turnul bisericii peste tot în jur. Femeia
BÂRFITOAREA de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383590_a_384919]