1,166 matches
-
la constituirea autonomiei acestuia, câștigând în același timp simpatia elevilor. O altă dimensiune a relațiilor de comunicare este persuasiunea. Aceasta este un proces de influențare a atitudinii partenerului, înțeleasă drept calitate a mesajului, intenție sau latură eminamente afectivă a comunicării. Persuasiunea presupune un înalt rafinament psihologic. Studiile consacrate persuasiunii s-au oprit asupra caracteristicilor componentelor procesului de comunicare (emițător, mesaj și receptor). S-a arătat că modul în care este perceput emițătorul, caracteristicile și motivațiile pe care i le atribuie receptorul
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
simpatia elevilor. O altă dimensiune a relațiilor de comunicare este persuasiunea. Aceasta este un proces de influențare a atitudinii partenerului, înțeleasă drept calitate a mesajului, intenție sau latură eminamente afectivă a comunicării. Persuasiunea presupune un înalt rafinament psihologic. Studiile consacrate persuasiunii s-au oprit asupra caracteristicilor componentelor procesului de comunicare (emițător, mesaj și receptor). S-a arătat că modul în care este perceput emițătorul, caracteristicile și motivațiile pe care i le atribuie receptorul contează în eficiența persuasiunii. dintre acestea, cea mai
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
rafinament psihologic. Studiile consacrate persuasiunii s-au oprit asupra caracteristicilor componentelor procesului de comunicare (emițător, mesaj și receptor). S-a arătat că modul în care este perceput emițătorul, caracteristicile și motivațiile pe care i le atribuie receptorul contează în eficiența persuasiunii. dintre acestea, cea mai importantă este credibilitatea, prin aceasta înțelegându-se câtă încredere inspiră cel care propune o idee, o atitudine (ex.: cât de pertinente sunt informațiile, cât de adevărate, în ce măsură le transmite fără a le denatura). De asemenea, atractivitatea
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
câtă încredere inspiră cel care propune o idee, o atitudine (ex.: cât de pertinente sunt informațiile, cât de adevărate, în ce măsură le transmite fără a le denatura). De asemenea, atractivitatea și asemănarea emițătorului cu persoanele care primesc mesajul pot spori influența persuasiunii, prin atractivitate înțelegându-se aspect fizic, trăsături de personalitate, mod de comportare, iar asemănarea poate fi de vârstă, de sex, de statut socio-economic, de etnie, de religie etc. Ce trebuie să conțină un mesaj și cum trebuie el transmis astfel încât
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
vorbește despre noutatea argumentului (în măsura în care el nu se regăsește în repertoriul de argumente al receptorului) și despre validitatea acestuia (în măsura în care este perceput ca adevărat și plauzibil). repetarea argumentelor slabe duce la neutralizarea efectului persuasiv, iar repetarea celor puternice crește impactul persuasiunii (S. Marcus, 1999, p. 99). Referindu-se la aceeași problemă a efectului persuasiv al mesajului didactic, C. Cucoș (1999) trage un semnal de alarmă educatorul poate deveni chiar și fără voie sa un manipulator, un practicant al îndoctrinării, căci „îndoctrinarea
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
pentru îndoctrinare? Învățământul. dacă acesta esteînsoțit și de puțină religie, predată defectuos, sau de alte tipuri de ideologii, șansa este și mai mare“ (C. Cucoș, 1999, p. 218) În sfera socialului, în general, și în cea a educației, în special, persuasiunea poate fi benefică sau malefică. aspectul benefic se materializează atunci când (emițătorul) profesorul îndeplinește competent rolul de consilier tehnic și afectiv, de persoană cu experiență dispusă să împărtășească din această experiență, atunci când înțelege că fiecare elev este un exemplar unic și
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
gradul de autonomie. Dimpotrivă, atunci când profesorul se complace în postura de supraveghetor preocupat doar de menținerea ordinii și de verificarea însușirii exacte a „adevărurilor lui", atunci când se găsește „în fața clasei" și nu „în clasă", „în fața elevilor" și nu „între elevi", persuasiunea sa este malefică sau, în cazul fericit, inexistentă și sunt puține șanse să crească gradul de autonomie al elevilor. Referitor la comunicarea didactică, literatura de specialitate face distincție între competență lingvistică și competență comunicațională (S. Marcus, 1999, p. 103). Competența
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
113). Adesea însă, componenta afectivă a conduitei profesorului exercită o influență mai mare asupra universului mental al elevilor decât cea intelectuală. Numeroase studii au analizat relația de simpatie și de solidaritate dintre profesor și elevi, folosirea umorului, a puterii de persuasiune, comportamentul prietenos al profesorului, abilitatea de a-și modifica propriul comportament. În încheiere se poate spune că relația de comunicare ce se stabilește între profesor și elev este un factor important al construirii autonomiei celui din urmă, cu aportul consistent
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
copiilor și la arta culinară prin frecventarea cursurilor de gospodărie în timpul iernii. Mulți oameni au vorbit despre dobândirea acestor cunoștințe în afara voinței lor, la îndemnul asistentelor sociale sau ale altor oficiali, mai mult sau mai puțin blânzi. Munca aceasta de persuasiune reiese și din raportul triumfător al unei asistente sociale din Oradea, la începutul anului 1944: "Ca rezultat al îngrijirilor de până acum, în familiile tinere se evidențiază deja creșterea natalității (...) La o parte din familii starea de grație este bine
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
la drept vorbind, se numește demonstrație, precum și din ce formă și materie se face definiția acceptabilă, care se numește descriere, și din ce formă și materie se face raționamentul probabil, care este numit dialectic, când este tare și procură o persuasiune care se apropie de cea certă și evidentă; și retoric, când este slab și dă numai o opinie prevalentă; care de asemenea [recunoaște] din ce formă și materie se face raționamentul vicios care se numește eronat și sofistic, adică cel
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
recunoaște] din ce formă și materie se face raționamentul vicios care se numește eronat și sofistic, adică cel care pare demonstrativ sau dialectic, și nu este; și din ce formă și materie se face raționamentul care nu dă naștere nici unei persuasiuni, ci numai unui gând, care obligă spiritul la un acord sau la un dezacord, care încălzește inima sau o strânge, adică raționamentul poetic"106. Atunci când este enunțat ceea ce studiază logica este considerată o știință apropiată de perspectivele moderne asupra acesteia
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
o plăsmuire. Prin acești idoli, Bacon încearcă să respingă erorile înrădăcinate datorită tradițiilor filosofice. El clasifică lumea științei în trei, corespunzând cu trei școli filosofice: sofistică, empirică si superstițioasă. Filosofia sofistică pornește de la cuvinte, construind teorii care au drept scop persuasiunea și nu aflarea adevărului. Bacon elimină filosofia sofistică și atunci când vorbește despre idolii forului pentru că limbajul este forma în care sofistica se manifestă. El introduce la filosofia sofistică și ceea ce noi considerăm a fi o filosofia naturală. Bacon îl critică
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
suficient să se elimine alte modele și informații, practicile alternative. Noua „învățătură”, singura oferită, era coerentă, explicită, simplă, clară, fără contradicții. Fiind singura transmisie autorizată, odată însușită a creat un sistem de evaluare și practici unitare. Grație unor tehnici de persuasiune adecvate, această învățătură a ajuns apoi să fie împărtășită de „masele largi”. Ele au utilizat apoi învățătura ca pe o grilă de lectură a lumii, a contextului social. Toate noile informații au fost raportate la această schemă cognitivă de bază
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
indiferenți, demobilizarea se adresează în principal oponenților. Mobilizarea este condusă de structurile de legitimare, iar demobilizarea de structurile coercitive deschise. Cele două procese nu sunt imcompatibile, pentru că, ambele, asigură trecerea - deși cu mijloace diferite - către consolidare: unde nu este eficientă persuasiunea care caracterizează mobilizarea, intervine amenințarea sau uzul forței (care caracterizează demobilizarea). Pe lângă demobilizarea prezentată mai sus, compatibilă cu mobilizarea de la nivel înalt, deosebim și o metodă alternativă: demobilizarea menită să reducă la "apatie" și la non-participare pe aceeași susținători în
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
se datorează tot unei proaste școliri prin exagerarea de la început a calității, a valorii în sine a sonorității. Calitatea sunetului la interpreți nu este un dar, este o cerință care se cultivă în timp și care depinde foarte mult de persuasiunea profesorului în conștientizarea elevului privind această calitate. Desigur, calitatea sonoră constituie o rezultantă a evoluției și perfecționării instrumentului dar și a manierelor de atac ale clapelor. De-a lungul timpului, artiștii instrumentiști, mulți dintre ei și teoreticieni, au elaborat metode
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
inteligibilă, că omul se află așadar în corespondență cognitivă cu un obiect pe care nu l-a fabricat. Argumentul teleologic, referitor la un Arhitect divin care, doar el, poate proiecta ordinea complexă a universului, nu și-a pierdut puterea de persuasiune, ba, mai mult, nici verosimilitatea științifică. La baza structurilor noastre de gîndire par să se mențină, de neînlăturat, întrebarea, ipoteza, nevoia privitoare la un reper transcendent. Presupusă ori respinsă, tema transcendenței persistă discret, îngropată mai adînc decît pătrunde conștiința curentă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
ca teorie sau domeniu de cercetare, începând cu opera lui Platon și mai ales cea a lui Aristotel, în Grecia Antică, dar și cu cea a lui Cicero și Quintilian, în Roma Antică. La început, retorica avea ca obiectiv realizarea persuasiunii, adică a influențării și schimbării, prin discurs, a opiniilor, credințelor, atitudinilor și comportamentelor oamenilor. Domeniile principale erau cel politic (discursul deliberativ), juridic (discursul forensic) și ceremonial (discursul epidictic). Căile principale prin care se urmărea producerea persuasiunii erau ethos-ul (credibilitatea
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
avea ca obiectiv realizarea persuasiunii, adică a influențării și schimbării, prin discurs, a opiniilor, credințelor, atitudinilor și comportamentelor oamenilor. Domeniile principale erau cel politic (discursul deliberativ), juridic (discursul forensic) și ceremonial (discursul epidictic). Căile principale prin care se urmărea producerea persuasiunii erau ethos-ul (credibilitatea oratorului), logos-ul (argumentarea logică) și pathos-ul (emoțiile și sentimentele auditoriului), folosite astfel: prima, în partea de început a discursului, cea de a doua, în partea centrală a discursului, iar ultima, în partea de încheiere a
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
ale comunicării, printr-o "tranziție abruptă de la interesul pentru discursul public la concentrarea asupra comunicării interpersonale"23. Dacă, la începutul anilor '60, oferta curriculară a departamentelor de comunicare conținea cursuri cum ar fi: adresa publică, interpretarea orală, argumentare și dezbatere, persuasiune, retorică (clasică), spre sfârșitul decadei profilul departamental, în aceiași termeni ai ofertei curriculare, arăta radical diferit. Atenția în actul cercetării și predării științelor comunicării în Statele Unite se concentrează, printr-o "mutație" revelatoare, asupra altor chestiuni de interes, care dobândesc legitimitate
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
în baza căreia va fi evaluat, împreună cu întreaga situație discursivă de a cărei "bună desfășurare" acesta devine responsabil. Vestea bună este că, în această performanță remarcabilă, de a alege - în baza unei excelente cunoașteri, bineînțeles, a totalului mijloacelor disponibile de persuasiune (maniera optimă de ieșire din impas într-o situație particulară, prin mijloace pur discursive) - oratorul beneficiază de ajutorul lui Aristotel pe cale. Însă tot Aristotel, după Hill, este cel pe care oratorul nostru trebuie să îl "mulțumească": inventarul comprehensiv al mijloacelor
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
li se alătură cei care susțin întreprinderile de orice natură destinate înlăturării comunismului de pe scena politică a lumii: pe sprijinul acestora Nixon știe că se poate baza, chiar în absența vreunui demers discursiv care să îi persuadeze. În cazul lor, persuasiunea nu are sens. Mai există un factor esențial în alegerea, de către Nixon, a publicului său "țintă": faptul că, iarăși în baza discursului, atestă Hill, putem infera faptul că președintele era "conștient că Vietcong-ul și alți factori de decizie de factură
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
masiv la entimeme, constitutive "corpului" argumentării, construite pe fundamentul unor premise majore ce denotă referiri la predicții și valori. Înainte de a proceda la consemnarea lor, pe urmele criticului retoric, să ne reamintim că, pentru Aristotel, entimema constituie, ca atare, substanța persuasiunii și a retoricii; sensul termenului aristotelian, de care Nixon se folosește în adresa sa, este cel de silogism prescurtat, adică de silogism din care lipsește fie o premisă (de regulă, majoră), fie concluzia. Iată un exemplu. Nixon declară, cum ne
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
necesar tinerilor pentru ca aceștia să se exprime în modalități pe care, orișicât, el, președintele, le respectă. Muncitor și activ, moral, practic și sensibil, Nixon pare "un democrat în stil american"269, astfel că "orice exploatare mai intensă a mijloacelor de persuasiune derivate din caracterul oratorului ar fi fost, cu siguranță, contra-productivă"270, încheie criticul. Stilul (elocutio, lat./lexis, gr.) adresei lui Nixon, apreciază Hill, îl ajută pe președinte în construcția discursivă a portretului său caracteriologic: "tonul său este, invariabil, serios"271
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
măsură, Nixon clădind, pe fondul lor controlat, întregul său raționament. Structura raționamentului urmează canoanele retoricii clasice, fiecare dintre părțile discursului conținând exact acele elemente considerate necesare de către însuși Aristotel. Astfel, din punctul de vedere al alegerii și întrebuințării mijloacelor de persuasiune în acest caz particular, consideră Hill, adresa lui Nixon constituie un "succes considerabil"278. Însă criticul nu se limitează, în final, la această evaluare. El precizează că orientarea neo-aristoteliană, spre deosebire de alte orientări critico-retorice, "ne spune enorm despre mesajul lui Nixon
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
propriilor sale afinități. Dacă ar rămâne la acest stadiu de autoconstrucție, nimic n-ar fi atât de periculos. Fiecare poate alege pentru sine propriul design interior sau exterior. Problema se complică atunci când intelectualul începe să-și folosească artileria grea a persuasiunii încât să-i schimbe și pe ceilalți după fantasmele sale. Aici se produce mutația. Dacă în anii 4050, un tip de intelectual va adera cu întreaga lui ființă la ideea revoluției, în ciuda distrugerii acelei ființe, peste câteva decenii, un alt
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]