1,049 matches
-
Fiecare manifestare discursivă din spațiul politic oferă informații privind ideologia împărtășită de emitent. Pe această linie de interpretare, actorul politic este interesat să comunice prin intermediul limbajului adeziunea la valorile ideologice ale grupului sau partidului politic din care face parte. Miza persuasivă și conținutul ideologic motivează apelul la strategii eufemistice și tendința de clișeizare 42. Funcțiile limbajului politic Lucrările de specialitate recunosc întâietatea funcției conative în cadrul comunicării politice, având în vedere că limbajul politic vizează în primul rând influențarea comportamentului auditoriului, modificarea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în vedere că limbajul politic vizează în primul rând influențarea comportamentului auditoriului, modificarea opiniilor și atitudinilor acestuia, în sensul susținerii politice. Politica are nevoie de discurs pentru a-și face cunoscută ideologia, dar mai ales pentru a-și manifesta forța persuasivă. În această optică, limbajul politic devine suport de manifestare a ideologiei și propagandei, îndeplinind, potrivit Henrietei Mitrea-Șerban, trei funcții specifice 43: * funcția de comunicare și socializare (informare, educare, conștientizare, de formare a opiniilor și atitudinilor favorabile unor anumiți factori politici
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
fie o ordine posibilă a lumii, pe care o construiește. Ordinea lumii are prea puține tangențe cu interesele de grup pentru ca să poată determina caracterul ideologic al unui astfel de discurs"87. Argumentarea filosofică este rațională, pe când argumentarea politică este preponderent persuasivă. Atât discursul filosofic, cât și cel politic propun norme și valori, numai că cele filosofice privesc existența umană în general, în timp ce valorile și normele politice privesc, preponderent, ființa umană în ipostaza ei social-politică, implicată în relații de putere și de
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
care conferă coloratură familiară realităților prezentate. Adept declarat al retoricii lucid și conștient orientate pragmatic, jurnalistul recurge la o " Logică a exemplului care se bizuie pe Auctoritas și a cărei armă redutabilă este Citatul"351. Autoritatea modelelor prezentate susține campania persuasivă a gazetarului, conferind greutate și prestigiu verbului jurnalistic. Într-o suită de adevărate articole-lecție, Eminescu explicitează termeni de economie, aspecte de legislație, ideologii și atitudini politice, teorii matematice și concepții filosofice. În acest sens, remarcăm spațiul extins dedicat gloselor în
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
pururea buni ostași, epoca de aur din țările noastre, începută cu Mircea și încheind cu Ștefan cel Mare, e o epocă de aur și dincolo"435. Ilustrarea anecdotică a tezelor devine o tehnică curentă în publicistica eminesciană, jurnalistul valorificând valențele persuasive ale istorisirii: "Și când ne întoarcem la pseudocultura noastră și vedem pe bulgarul Mihălescu, cu patru clase primare, administrând o țară de oameni și punând prefect pe un Chirițopol, care a fost slugă, fecior în casă; când vedem alte patru
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
oferit premisele pentru identificarea mecanismelor lingvistice de semnificare/ resemnificare a evenimentelor din spațiul politic, specifice publicisticii eminesciene. Analiza sintactică (transfrastică și frastică) a condus la identificarea trăsăturilor ce definesc sintagmatica semnelor verbale în publicistica eminesciană, în strânsă legătură cu finalitățile persuasive ale limbajului publicistic. De asemenea, cercetarea fenomenelor de semie și polisemie, a elementelor care generează ambiguitate la nivelul semnificațiilor limbajului politic eminescian și investigarea aspectelor de semantică intensională, respectiv de semantică extensională, au relevat complexitatea limbajului eminescian. La nivel semantic
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
preluarea din afară a unei terminologii capabile să denumească noile realități ale timpului. Limbajul politic al epocii trădează încă semnele retoricii pașoptiste, marcată de patosul exprimării, o "retorică de amvon"493, care abundă în cuvinte și metafore religioase, cu finalități persuasive. Dincolo de amestecul de vechi și nou, de proliferarea unor clișee de expresie și de conținut, care obligă discursul politic al acestei perioade să intre într-un fel de pat procustian, remarcăm eforturile de înnoire, de modernizare și de specializare a
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
conceperea limbajului politic eminescian ca un tot unitar și recursul la inventarul metodologic al unor științe variate: lingvistică, pragmatică, semantică, sociologie ș.a. Analiza sintactică a relevat trăsăturile ce definesc sintagmatica semnelor verbale în publicistica eminesciană, în strânsă legătură cu finalitățile persuasive ale limbajului jurnalistic. Cercetarea sintaxei a vizat două paliere de manifestare a discursului eminescian: nivelul transfrastic, în care obiectul cercetării l-a constituit articolul, înțeles ca produs al procesului de enunțare și, în același timp, ca ansamblu structurat de secvențe
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Bibliothèque Payot, Paris. Ciopraga, Constantin, (1990), "Perenitatea lui Eminescu", în Cronica, nr. 2, p. 8. Cmeciu, Camelia Mihaela, (2004), Aspecte ale interacțiunii în discursul electoral, în Maria Carpov (coord.), Ipostaze ale interacțiunii, Editura Alma Mater, Bacău. Cmeciu, Camelia Mihaela, (2005), Strategii persuasive în discursul politic, Universitas XXI, Iași. Cmeciu, Camelia Mihaela, (2009), Introducere în semiotică, Editura Edusoft, Bacău. Cmeciu, Camelia Mihaela, (2010), Semiotici textuale, Institutul European, Iași. Codoban, Aurel, (2001), Semn și interpretare. O introducere postmodernă în semiologie și hermeneutică, Editura Dacia
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ca și în domeniul resurselor umane din mediile economice. Toate aceste teorii evidențiază atât modul de învățare a comportamentelor sociale, cât și aspecte concrete legate de procesul de socializare, de formare și schimbarea atitudinilor, de influență și control social, comunicare persuasivă, aspecte care se regăsesc în viața cotidiană în clasele de elevi. Elevul vine în grupul școlar cu un sistem axiologic format în familie. Adeseori, valorile familiei și ale școlii sunt diferite. Cunoașterea setului atitudinal și axiologic al copilului trebuie să
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
a sensului univoc și a certitudinii epistemice. De altfel, retorica a fost criticată din mai multe puncte de vedere, emblematice rămânând atacurile lui Platon, care puneau retorica sub semnul construcției de concepții contrafăcute și a impunerii unor argumente slabe, dar persuasive, în locul adevărului. Legitimitatea pe care a încercat Aristotel să o dea retoricii prin reabilitarea din punct de vedere gnoseologic a statutului său și prin sublinierea continuității dintre modul de argumentare retoric și alte modalități de argumentare rațională nu a fost
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
lor. Această așezare opozitivă fondează, de altfel, și "cearta" dintre retorică și filosofie, care se poate cu ușurință observa de-a lungul întregii istorii culturale occidentale, și în care retoricii i-a fost în mod constant repartizată analiza efemerului, contingentului, persuasivului obiecte de studiu "fragile" în raport cu cele ale filosofiei adevărul, obiectivitatea, cunoașterea etc. Relația dintre filosofie și retorică s-a transpus, în terminologia lui Richard Lanham, în două tipuri de structuri sau "specii" disticte: "homo seriosus" și "homo rhetoricus". Homo seriosus
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
pentru a distinge între convingere și persuadare auditoriul. Acesta poate fi universal, caracteristic discursului oratoric, un singur interlocutor, în cazul discursului dialogal și auditoriul alcătuit din însuși oratorul, în situația constituită de monolog, astfel încât, notează autorii, "ne propunem a numi persuasivă o argumentare care nu pretinde a avea valoare decât pentru un auditoriu particular și de a o numi convingătoare pe aceea care este gândită să obțină adeziunea oricărei ființe raționale"541. Și această distincție conceptuală ascunde lupta dintre mecanismele de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
acțiune lentă și continuă în special asupra comportamentului și a actelor (a cumpăra, a vota etc.), precum și prezența manipulării, persuadarea se rezumă la modificarea unei opinii printr-o dublă acționare − la nivelul rațiunii și la cel al afectelor. "Pătratul resurselor persuasive"543 realizează o posibilă încadrare a instanțelor discursive, cu următoarele categorii: "a vorbi frumos și corect", care conține probe, argumentarea, raționarea; "mecanisme de influențare", în care figurează abilitățile, seducția, viclenia, manipularea; "acte de limbaj și interacțiuni", ce cuprinde cuvintele, gesturile
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
special în raport cu filosofia, al cărui obiect de studiu erau adevărul, obiectivitatea, cunoașterea etc., retorica își regăsește locul în postmodernism, mai ales că acesta a operat o disoluție a conceptelor de bază ale filosofiei occidentale, în urma căreia sunt revalorizate efemerul, contingentul, persuasivul, gândirea slabă etc. Inversarea raportului logică retorică în postmodernism a condus la eliberarea forței retorice a textelor, care a dat o altă tonalitate dominantă discursivității postmoderne. Asumând discutarea retoricii în contemporaneitate pe nivelurile argumentativ, metafizic, poetic și textualist, direcțiile de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
satisfacem două nevoi de bază: cea de a fi Înțeleși și cea de a se simți importanți. Atunci când oamenilor li se satisfac nevoile, ei ascultă cu mai multă atenție planurile persoanei respective. În consecință, bunele deprinderi de ascultare pot fi persuasive. Câteva „păcate” de ascultare ale managerului Comunicarea (mai ales partea cu ascultarea) implică multe situații În care managerul de astăzi poate cădea pradă neînțelegerii și confuziei. În timpul seminarelor mele de dezvoltare a managementului, le cer Întotdeauna participanților să conceapă câte
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
error este culpa, nu scelus) și perseverează în tentativa obținerii grațierii și a întoarcerii sale la obârșii. Augustus e numit caesar, sinonim cu autocrator, sau, alteori, emfatic, deus sau caeleste numen. Adulația și lamentația sunt însă semne retorice, cu rol persuasiv, într-un discurs poetic de restitutio in integrum a destinului său schimbat de tiran. Prin atitudinea sa din exil, Ovidiu inaugurează un model atipic de rezistență și reabilitare în fața teroarei istoriei, bazat pe un logos al protestului camuflat. Opera de
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
să ofere poporului și omenirii de altfel, libertatea autentică. Dacă ar fi auzit că "autoritatea" partidului trebuie câștigată în ochii populației, Lenin probabil că ar fi zâmbit. Pentru el, autoritatea partidului trebuia impusă atât cu forța, cât și prin măsuri persuasive, unei societăți inamice în esență, structurată de o mentalitate "mic-burgheză". Treptat, și procesul era unul de lungă durată, pe măsură ce societatea ar fi dezvoltat o conștiință normativ-leninistă și ar fi devenit imună la asaltul propagandistic "imperialist" și total impenetrabilă în raport cu ethosul
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a) recitarea a 2-3 strofe dintr-o poezie (la alegere); ... b) lectură la prima vedere; ... c) participare la o conversație cu comisia pe o temă dată de aceasta (se verifică, prin dialog, capacitatea de a aduce argumente, de a fi persuasiv și receptiv în relația cu partenerul de discuție). ... Aptitudini investigate: ► capacitatea de a comunică; NOTĂ: 1. Rezultatul fiecărei probe se apreciază cu "admis" sau "respins". 2. Respingerea la o probă, atrage după sine obținerea calificativului "respins" la probele de aptitudini
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156737_a_158066]
-
și învățării, de variabilitatea și adecvarea situațiilor didactice create etc.Însă, dincolo de acești factori contextuali externi, determinante sunt caracteristicile personale ale cadrului didactic, maniera în care diferitele abordări didactice la care apelează se potrivesc personalității sale, pentru a fi autentic, persuasiv, un model, un referențial de încredere. Printre caracteristicile profesorului eficient, așa cum au fost ele evidențiate de cursanții chestionați, se numără: simțul umorului, entuziasmul, buna pregătire, încurajarea studenților pentru a pune întrebări și a formula opinii, a fi reflexivi, crearea unui
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și învățării, de variabilitatea și adecvarea situațiilor didactice create etc.Însă, dincolo de acești factori contextuali externi, determinante sunt caracteristicile personale ale cadrului didactic, maniera în care diferitele abordări didactice la care apelează se potrivesc personalității sale, pentru a fi autentic, persuasiv, un model, un referențial de încredere. Printre caracteristicile profesorului eficient, așa cum au fost ele evidențiate de cursanții chestionați, se numără: simțul umorului, entuziasmul, buna pregătire, încurajarea studenților pentru a pune întrebări și a formula opinii, a fi reflexivi, crearea unui
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
maternă, dorința ardentă de a aduce pe lume un copil, generează în jurul acestuia o miraculoasă „bulă protectoare”, despre care vorbea B. Cyrulnik (2005), adică o platoșă rezistentă care îl protejează de multiple pericole. Vom relata acum, un exemplu tulburător și persuasiv, care ilustrează copleșitoarea forță a unei femei, care animată de dorința fierbinte de a deveni mamă își pune în pericol propria sa viață, fără nici o precauție și fără nici un regret. Protagonista întâmplării este Joanna, o tânără portugheză, care deși află
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
schimb]rilor științifice și tehnologice ale Revoluției industriale. Această a dat naștere unei noi civilizații aflate sub semnul schimb]rilor sociale rapide. În ziua de ast]zi, cel de-al cincilea tip, „Hristos transform] cultură”, pare a fi cel mai persuasiv, chiar într-o m]sur] mai mare decât în perioada Sfanțului Augustin sau a lui Calvin, pe care Richard Niebuhr le consider] ca fiind dou] din cele mai importante exemple pentru acest tip. Aceast] tipologie ilustreaz] caracterul proteic al religiei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
î.Hr., atât în m]sura în care aceasta exprimă obiceiul argument]rii și al dezbaterii, inclus] într-o form] de societate politic] care presupunea o implicare individual] rezonabil], cât și în cea în care aceasta reprezenta o reacție împotriva formelor persuasive mai puțin raționale, pe care teoreticienii retorici ai vremii o ridicaser] deja la nivel de art]. Doar hedoniștii și-au declarat retragerea din sfera politicului, ca fiind mult prea periculos; toți ceilalți v]d omul, pentru a folosi celebra expresie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c], în adâncul s]u, orice om este egoist. Dar, în ciuda numeroaselor dovezi ce demasc] acest tip de comportament (și cu care ne-au obișnuit Marx și Freud), a crede c] argumentele egoiste sunt la fel de profunde, ins] mai complete, măi persuasive și deci mai satisf]c]toare decât cele lipsite de egoism - așadar a considera c] explicațiile egoiste sunt mai plauzibile - ar însemna practic a accepta că adev]r gratuit ceva ce trebuie demonstrat. Dac] egoismul psihologic pornește de la aceast] ipotez
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]