4,659 matches
-
la reglementările privind accesul la zonele și resursele piscicole, precum și stabilirea modului de exercitare a activităților de exploatare. (2) Prin ordin al ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor se stabilește regulamentul de organizare și funcționare al Comitetului Consultativ Național pentru Sectorul Pescăresc. ... Art. 79^2. - Comitetul Consultativ Național pentru Sectorul Pescăresc este compus din minimum 17 membri, dintre care vor fi desemnați prin vot în ședința de constituire un președinte și doi vicepreședinți. Art. 79^3. - Funcția de membru al Comitetului Consultativ
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 76 din 13 iunie 2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul şi acvacultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142898_a_144227]
-
precum și stabilirea modului de exercitare a activităților de exploatare. (2) Prin ordin al ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor se stabilește regulamentul de organizare și funcționare al Comitetului Consultativ Național pentru Sectorul Pescăresc. ... Art. 79^2. - Comitetul Consultativ Național pentru Sectorul Pescăresc este compus din minimum 17 membri, dintre care vor fi desemnați prin vot în ședința de constituire un președinte și doi vicepreședinți. Art. 79^3. - Funcția de membru al Comitetului Consultativ Național pentru Sectorul Pescăresc este onorifica și dă dreptul
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 76 din 13 iunie 2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul şi acvacultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142898_a_144227]
-
Comitetul Consultativ Național pentru Sectorul Pescăresc este compus din minimum 17 membri, dintre care vor fi desemnați prin vot în ședința de constituire un președinte și doi vicepreședinți. Art. 79^3. - Funcția de membru al Comitetului Consultativ Național pentru Sectorul Pescăresc este onorifica și dă dreptul la indemnizație de transport, cazare și la diurnă pentru participarea la ședințe. Art. 79^4. - Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit și acvacultura asigura secretariatul tehnic și cheltuielile de funcționare ale Comitetului Consultativ Național
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 76 din 13 iunie 2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul şi acvacultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142898_a_144227]
-
și dă dreptul la indemnizație de transport, cazare și la diurnă pentru participarea la ședințe. Art. 79^4. - Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit și acvacultura asigura secretariatul tehnic și cheltuielile de funcționare ale Comitetului Consultativ Național pentru Sectorul Pescăresc. Art. 79^5. - (1) Membrii Comitetului Consultativ Național pentru Sectorul Pescăresc sunt nominalizați de către autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit și acvacultura. (2) Prin ordinul de înființare a Comitetului Consultativ Național pentru Sectorul Pescăresc se vor nominaliza membrii care
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 76 din 13 iunie 2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul şi acvacultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142898_a_144227]
-
pentru participarea la ședințe. Art. 79^4. - Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit și acvacultura asigura secretariatul tehnic și cheltuielile de funcționare ale Comitetului Consultativ Național pentru Sectorul Pescăresc. Art. 79^5. - (1) Membrii Comitetului Consultativ Național pentru Sectorul Pescăresc sunt nominalizați de către autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit și acvacultura. (2) Prin ordinul de înființare a Comitetului Consultativ Național pentru Sectorul Pescăresc se vor nominaliza membrii care reprezintă următoarele instituții, organizații sau domenii, după caz: ... a) Ministerul Agriculturii
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 76 din 13 iunie 2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul şi acvacultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142898_a_144227]
-
Comitetului Consultativ Național pentru Sectorul Pescăresc. Art. 79^5. - (1) Membrii Comitetului Consultativ Național pentru Sectorul Pescăresc sunt nominalizați de către autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit și acvacultura. (2) Prin ordinul de înființare a Comitetului Consultativ Național pentru Sectorul Pescăresc se vor nominaliza membrii care reprezintă următoarele instituții, organizații sau domenii, după caz: ... a) Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor; ... b) Ministerul Finanțelor Publice; ... c) Ministerul de Interne; ... d) Ministerul Administrației Publice; ... e) Ministerul Apelor și Protecției Mediului; ... f) Ministerul Justiției
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 76 din 13 iunie 2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul şi acvacultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142898_a_144227]
-
cai navigabile interioare; c) din punct de vedere al obiectului de activitate: ... 1. porturi comerciale, destinate în principal derulării traficului comercial de marfuri și de pasageri; 2. porturi de agrement, destinate în principal navelor și ambarcațiunilor de agrement; 3. porturi pescărești, destinate în principal navelor de pescuit; 4. porturi militare; d) din punct de vedere al accesului: ... 1. porturi deschise accesului public; 2. porturi închise accesului public. ----------------- Art. 3^3 a fost introdus de LEGEA nr. 528 din 17 iulie 2002
ORDONANŢA nr. 22 din 29 ianuarie 1999 - (*actualizată*) privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, precum şi desfăşurarea activităţilor de tranSport naval în porturi şi pe căi navigabile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144763_a_146092]
-
8. Conferință a creat Comisia de acreditare compusă din următoarele 3 state: Estonia, Ungaria și Lituania. 9. Directorul general al Organizației pentru Alimentație și Agricultură din cadrul Națiunilor Unite (FAO) a fost reprezentat de domnul G. Valdimarsson, director al Diviziei industriei pescărești, Departamentul pescărie. 10. Proiectul acordului la care s-a făcut referire în primul paragraf al acestui act final, pregătit de Secretariatul FAO, a fost discutat în detaliu și adoptat de Conferința plenipotențiarilor, așa cum este reprodusa în anexa I la acest
LEGE nr. 626 din 19 noiembrie 2002 pentru ratificarea Acordului privind înfiinţarea Organizaţiei Internaţionale pentru Dezvoltarea Sectorului Piscicol în Europa Centrala şi de Est (EUROFISH), adoptat la Copenhaga la 23 mai 2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146149_a_147478]
-
fâșie de teren lata de 50-150 m măsurați de la linia cea mai înaintată a mării, în funcție de lățimea zonei costiere, în care sunt interzise orice fel de construcții definitive. Această interdicție se aplică, de asemenea, construcțiilor provizorii sau transportabile, cu excepția celor pescărești, precum și caravanelor sau structurilor de primire turistice cu funcții de cazare. ... ------------ Alin. (1) al art. 16 a fost modificat de pct. 2 al art. unic din LEGEA nr. 280 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 454 din
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 202 din 18 decembrie 2002 (*actualizata*) privind gospodarirea integrată a zonei costiere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147010_a_148339]
-
2) Sediul administrativ al Companiei Naționale de Administrare a Fondului Piscicol este în municipiul București." 2. La articolul I punctul 7, litera h) a alineatului (1) al articolului 61 va avea următorul cuprins: "h) deschiderea, închiderea, obturarea, bararea cu garduri pescărești sau cu unelte de pescuit de orice fel a canalelor și a gârlelor de legătură cu lacurile, bălțile sau terenurile inundabile, fără autorizarea administratorilor statului;" 3. La articolul I punctul 8, litera a) a alineatului (1) al articolului 62 va
LEGE nr. 42 din 21 ianuarie 2003 privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 76/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul şi acvacultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147443_a_148772]
-
În conformitate cu prezentele norme, în România pot funcționa următoarele tipuri de unități de alimentație pentru turism: ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Tipul de unitate Categoria crt. ──────────────────────────────────────── Lux I ÎI III ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Restaurant 1.1. Clasic X X X X 1.2. Specializat 1.2.1. Pescăresc, vânătoresc X X X - 1.2.2. Dietetic, lacto-vegetarian - X X X 1.2.3. Rotiserie, zahana - X X X 1.2.4. Familial, pensiune - X X X 1.3. Cu specific național sau local X X X - 1.4
ORDIN nr. 56 din 27 iunie 1995 pentru aprobarea Normelor metodologice şi a criteriilor privind clasificarea pe stele şi categorii a structurilor de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112108_a_113437]
-
de formație muzicala-artistică. Organizează servicii suplimentare-banchete, recepții etc. 1.2. Restaurantul specializat servește un sortiment specific de preparate culinare și băuturi care se află permanent în lista de meniu, în condițiile unor amenajări și dotări clasice sau adecvate structurii sortimentale (pescăresc, vânătoresc, rotiserie, zahana, dietetic, lacto-vegetarian, familial, pensiune etc,) care formează obiectul specializării. 1.2.1. Restaurantul pescăresc este o unitate gastronomica ce se caracterizează prin desfacerea, în principal, a unui sortiment variat de preparate culinare din peste. Este decorat cu
ORDIN nr. 56 din 27 iunie 1995 pentru aprobarea Normelor metodologice şi a criteriilor privind clasificarea pe stele şi categorii a structurilor de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112108_a_113437]
-
preparate culinare și băuturi care se află permanent în lista de meniu, în condițiile unor amenajări și dotări clasice sau adecvate structurii sortimentale (pescăresc, vânătoresc, rotiserie, zahana, dietetic, lacto-vegetarian, familial, pensiune etc,) care formează obiectul specializării. 1.2.1. Restaurantul pescăresc este o unitate gastronomica ce se caracterizează prin desfacerea, în principal, a unui sortiment variat de preparate culinare din peste. Este decorat cu obiecte sugestive din activitatea de pescuit și de prelucrare a peștelui. 1.2.2. Restaurantul vânătoresc este
ORDIN nr. 56 din 27 iunie 1995 pentru aprobarea Normelor metodologice şi a criteriilor privind clasificarea pe stele şi categorii a structurilor de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112108_a_113437]
-
ale țării , evidențiind cu pregnanță obiceiurile, tradițiile, datinile; • Turismul rural înlesnește întoarcerea la locurile de origine ale populației urbane, prilejuind amintiri și stări emoționale deosebite; • România dispune de o diversitate de sate turistice : peisagistice și climaterice, balneare, pentru practicarea sporturilor, pescărești, de interes vânătoresc, cu monumente istorice, de artă și arhitectură, etnofolclorice etc. care atrag atenția a numeroși turiști din țară și străinătate. Concluzia care decurge din enumerarea acestor caracteristici este că țara noastră posedă un imens și valoros potențial turistic
CALITATEA PRODUSULUI TURISTIC RURAL by Ilie NI?? () [Corola-publishinghouse/Science/83093_a_84418]
-
turiștilor ( Tismana, Marga, Marginea, Dragomirești etc.) și unde vizitatorii realizează interacționează social și cultural inclusiv prin practicarea acestor meșteșuguri în spații special amenajate sub îndrumarea unor artiști populari; • sate turistice climaterice și peisagistice (Fundata, Șirnea, Lerești, Botiza, Agapiaetc ) • sate turistice pescărești și de interes vânătoresc- specializate pe practicarea acestor vechi îndeletniciri și in care schimburile cu turiștii sunt inclusiv sub aspect culinar ( Murighiol, Crișan, Sf. Gheorghe, Ciocănești, etc) • sate turistice viti-viticole (Recaș, Giarmata, Lerești, Posești, Cotnari etc.) • sate turistice pastorale ( Vaideeni
INFLUEN?ELE TURISMULUI RURAL ASUPRA STRUCTURII SOCIALE A SATULUI by Alecsandru Puiu TACU () [Corola-publishinghouse/Science/83107_a_84432]
-
folclorice-de creație artistică și artizanală (Tismana-Gorj, Marga-Caraș Severin, Marginea-Suceava, Vadu Izei-Maramureș, Dragomirești-Maramureș etc.); - sate turistice cu patrimoniul cultural reprezentativ (Vatra Moldoviței, Sucevița-Suceava, Biertan-Sibiu etc.); - sate turistice climaterice și peisagistice (Fundata și Șimea -Brașov, Botiza- Maramureș, Călinești-Oaș, Frasinu- Suceava); - sate turistice pescărești și de interes vânătoresc (Crișan, Sfantu Gheorghe - Tulcea, Ciocănești-Suceava, Botiza-Maramureș, Tismana-Gorj); - sate turistice viti-pomicole (Recaș, Germata-Timiș, Miniș-Arad, Agapia-Neamț, Voinești-Dâmbovița); - sate turistice pastorale (Vadeeni-Vâlcea, Jina, Gura Râului, Sibiel- Sibiu, Huta Certeze-Satu Mare, Prislop (Borșa)-Maramureș etc.); - sate turistice pentru practicarea sportului
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
Ceahlăul, Cheile Bicazului ), zonele cu potențialul turistic ale județului Neamț, oferă condiții optime pentru practicarea drumeției montan - bike, snow - rolling, zborul cu parapanta; Resursele agroturistice sunt numeroase, dar insuficient puse în valoare. Aceasta se referă la artizanat, fondul cinegetic și pescăresc, stațiunile balneoclimaterice, izvoarele minerale și termale. Sursele de apă minerală de la Bicaz, Borca, Fărcașa, Grințieș, Piatra Neamț, Piatra Șoimului, Tazlău, Viișoara, Vânători sunt insuficient cunoscute; Varietatea obiectivelor turistice ale satelor montane oferă o structură diversificată a agroturismului. Tipologia satelor montane Referitor
PROFILUL GOSPOD?RIEI ??R?NE?TI ?I A SATULUI NEM?EAN DIN ZONELE CU POTEN?IAL AGROTURISTIC by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83109_a_84434]
-
în 1278 s-a alăturat voluntar Veneției, mai târziu fiind numit Capo d’Istria. Majoritatea locuitorilor italieni au fugit din oraș după al doilea Război Mondial. Cu un farmec aparte, orășelul de pescari Izola atrage turiștii mai ales prin tradițiile pescărești bine păstrate. Spre nord-est, un alt centru de polarizare a fluxurilor turistice este Rogaška Slatina, o importantă stațiune balneoclimaterică, cunoscută pentru apele minerale bogate în magneziu, transformată într un veritabil spa adriatic. În Podișul Karst (din nord-vestul Sloveniei), relieful carstic
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
din Europa, primind peste 3,5 milioane turiști anual. Numărul turiștilor care vizitează Amsterdamul a crescut constant în ultimul deceniu. Dintre turiști, 74% sunt europeni și 14% sunt americani. Începuturile orașului sunt plasate undeva în secolul XII, într-un sat pescăresc, așezarea formată aici cunoscând o evoluție spectaculoasă, astfel încât în secolul XVII devine unul dintre cele mai mari porturi ale lumii (în timpul Perioadei de Aur a Olandei). În acea perioadă, Amsterdamul era de asemenea un centru financiar de prim rang pe
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
comerțului stradal, În toate aceste categorii de unități pot fi servite diverse prepearate culinare. O notă aparte o dețin pensiunile cu diverse diete de regim din stațiunile de tratament balnear. Fie cu profil simplu sau haiducesc - vînătoresc, lacto - vegetarian sau pescăresc, unitățile gastronomice se găsesc de regulă În incinta unităților de cazare (unde se respectă regula ca la un loc de cazare să corespundă cca 1,5-2 locuri la masă), ca și În afara acestora pe marele sau micile trasee turistice, În
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
putea cerceta și participarea reală în interiorul ei. În particular, s-ar putea ține cont de figura raportorului care este esențială pentru înțelegerea funcționării Parlamentului European, după cum am observat și în Capitolul 3. În acest sens, folosindu-se de importanța sectorului pescăresc din statul membru din care provine un deputat ca aproximare a preferințelor lui, se ajunge la concluzia că membrii comisiei de pescuit sunt eterogeni, dar înclinați în favoarea intereselor pescărești, și că același rezultat se poate aplica și în cazul raportorilor
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
în Capitolul 3. În acest sens, folosindu-se de importanța sectorului pescăresc din statul membru din care provine un deputat ca aproximare a preferințelor lui, se ajunge la concluzia că membrii comisiei de pescuit sunt eterogeni, dar înclinați în favoarea intereselor pescărești, și că același rezultat se poate aplica și în cazul raportorilor (Varela, 2001). Astfel, la o primă vedere, dovezile par ambigue. Pe de o parte, predominanța high demanders-urilor este pe aceeași linie cu teoriile distributive. Pe de altă parte, eterogenitatea
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
pescarii spanioli și al cărui cost, sub formă de ajutor pentru dezvoltare, vor trebui să-l plătească toți contribuabilii UE. Așadar, o repartizare a competențelor care să lase dosarul pe mâna unui spaniol va facilita fără îndoială încheierea acestui acord pescăresc care, dacă ar trebui adoptat cu majoritate, ar fi greu de aprobat, de vreme ce beneficiile îi revin numai unui singur stat membru, iar costurile îi afectează pe toți. Repartizarea puterii, în acest caz, favorizează adoptarea politicii. Eficiența rezultatului va depinde, bineînțeles
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
iar Mississippi e foarte larg. Așteptăm un vapor, Ferry-boat. Vaporul e din cea mai veche modă, nu are elice, nici zbaturi laterale. Are un zbat mare la spate. Mergem 30 de minute în susul apei și debarcăm la un mic punct pescăresc. Foarte puțină activitate pescărească. Lipsesc lotcile noastre, năvoadele, setcile, cârlioanțele, postăvarele întinse la soare să se usuce. Lipsesc bărbații lipoveni, acei admirabili pescari de la Tulcea, care pe aici ar face isprăvi minunate. Am reintrat în statul Arkansas, cu o suprafață
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
larg. Așteptăm un vapor, Ferry-boat. Vaporul e din cea mai veche modă, nu are elice, nici zbaturi laterale. Are un zbat mare la spate. Mergem 30 de minute în susul apei și debarcăm la un mic punct pescăresc. Foarte puțină activitate pescărească. Lipsesc lotcile noastre, năvoadele, setcile, cârlioanțele, postăvarele întinse la soare să se usuce. Lipsesc bărbații lipoveni, acei admirabili pescari de la Tulcea, care pe aici ar face isprăvi minunate. Am reintrat în statul Arkansas, cu o suprafață de 13,8 milioane
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]