7,871 matches
-
noi se plătesc cu 120 milioane pe an. [24 - 25 august 1881] ["ASUPRA VIZITEI FĂCUTE... Asupra vizitei făcute de contele Andrassy la Sinaia "Pesther Lloyd" cuprinde un articol plin de ironie. Întrevederea de la Sinaia s-a sfârșit, zice foaia din Pesta. Penny-a-liners, pribegii scriitori cu șirul din suita marelui om de stat, și-au făcut datoria, fixând pe hârtie în mod fidel toate amănuntele importante ale întîlnirii (și cari din ele nu ar fi importante? Acum evenimentul aparține istoriei universale și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a o începe la români, în cari nu putem ignora pe aliatul în contra inamicului comun panslavist. Politica neutralității este în adevăr nu numai plauzibilă, ci tradițională pentru români. Solidaritatea de interese pe care se întemeiază atât de mult foaia din Pesta nu va ajunge a se fixa ca convingere nestrămutată în spiritul public pe cât timp conaționalii noștri de peste Carpați vor fi tratați în mod escepțional și după legi escepționale. Ziarul din Pesta ne provoacă să facem o paralelă între românii din
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pe care se întemeiază atât de mult foaia din Pesta nu va ajunge a se fixa ca convingere nestrămutată în spiritul public pe cât timp conaționalii noștri de peste Carpați vor fi tratați în mod escepțional și după legi escepționale. Ziarul din Pesta ne provoacă să facem o paralelă între românii din Ungaria și cei din Rusia. Această paralelă e lesne de făcut. Românii din Rusia stau numeric în raport cu populațiunea monarhiei rusești ca o jumătate de milion la optzeci de milioane, ca 1
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mai bucură de protecțiunea Europei, acest regat are mai mult decât oricât trebuința de-a se înțelege cu noi. Vorbind astfel, contele Andrassy a esprimat desigur un adevăr politic care are trecere astăzi la Viena și mai cu seamă la Pesta. Dar e cu neputință să nu atingă adânc sentimentul național al mai marei majorități a românilor și, precum observă aproape unanimitatea presei române, acuzarea de "șovinism " este cu atât mai stranie cu cât vine de la un maghiar, de la reprezentantul națiunii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
moșiile arendate și esploatate de prefect, construcțiuni de mori la aceleași moșii, și altele de asemenea natură. La 15 octombre era să se deschiză consiliul județean. Nu s-a putut completa două săptămâni și mai bine, fiind prefectul dus la Pesta fără concediu pentru a specula porcii săi, întovărășit și de veterinar, care, ca toți amploiații județului, sunt servitori particulari și epistați de moșie ai arendașului prefect. Este inutil a mai insista asupra abuzurilor de tot felul ale lui Simulescu, denunțate
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
unguresc. Bange machen gilt nicht zice un proverb nemțesc. Numai daca n-am ști în ce disproporție stă lăudăroșia maghiarilor cu puterea lor insanitățile statistice ale organelor lor ar avea poate oarecare efect asupră-ne. Din nefericire pentru oficiosul de la Pesta nu vom fi niciodată în situația de-a avea de regulat singuri cestiunile dintre noi, deși chiar în cazul acesta nu prea suntem în stare a suscepe teamă de vitejia maghiară. Vitejia la... distanța cuvenită e un lucru comod și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cari o conduc și demult deziluzionată, își închipuie că rezistența aceasta, ca și cea în cestiunea Basarabiei, nu e decât o comedie, o fabulă convenită de mai nainte pentru a acoperi cu abilitate concesiile ulterioare. [25 decembrie 1881 ] ["OFICIOȘII DIN PESTA ȘI DIN VIENA... Oficioșii din Pesta și din Viena primesc o telegramă specială din București, necomunicată ziarelor fără nuanță guvernamentală, în care se zice că demisia pe care a dat-o d. C. A. Rosetti, joi, săptămâna trecută, nu are
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
își închipuie că rezistența aceasta, ca și cea în cestiunea Basarabiei, nu e decât o comedie, o fabulă convenită de mai nainte pentru a acoperi cu abilitate concesiile ulterioare. [25 decembrie 1881 ] ["OFICIOȘII DIN PESTA ȘI DIN VIENA... Oficioșii din Pesta și din Viena primesc o telegramă specială din București, necomunicată ziarelor fără nuanță guvernamentală, în care se zice că demisia pe care a dat-o d. C. A. Rosetti, joi, săptămâna trecută, nu are nici un motiv ce s-ar putea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
anumite intervale de grupare. În practica statistică este uzuală împărțirea populației pe grupe mari de vârstă, obținându-se următoarele subpopulații: − 0-14 ani (sau 0-19 ani) - populația tânără; − 15-59 de ani (sau 20-64 de ani) - populația adultă; − 60 de ani și peste (sau 65 de ani și peste) - populația vârstnică. De asemenea, în practică se utilizează și alte intervale de grupare<footnote C. Mihăescu, Demografie. Conepte și metode de analiză, Editura Oscar Print, București, 2005, p. 55. footnote>, în funcție de aspectul la care
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
practică, raportul de dependență se calculează sub trei forme: − raport de dependență I - reprezintă proporția populației tinere (0-14 ani) la 100 de persoane în vârstă de muncă (15-59); − raport de dependență II - reprezintă proporția populației vârstnice (60 de ani și peste) la 100 de persoane în vârstă de muncă; − raport de dependență III - reprezintă proporția populației tinere și vârstnice la 100 de persoane în vârstă de muncă. Concluzionând, trebuie precizat că procesul de îmbătrânire demografică a populației are numeroase consecințe, decurgând
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
regent; sunt prefectul districtului, numit de guvernul provizoriu; concentrați imediat grănicerii și În 24 de ore, dacă se poate, să fiți la Ploiești. Aștept de la patriotismul dumneavoastră și de la energia dumneavoastră acest serviciu”. Totodată, el a expediat ziarului Albina din Pesta o telegramă prin care anunța că principele Carol este răsturnat, că există un guvern provizoriu, Înființat sub titlu de Regență, și că la Ploiești domnea un mare entuziasm. Șeful stației din Predeal a anunțat guvernul și a oprit cele două
VINOVAȚI SAU NEVINOVAȚI. PROCESUL POLITIC DE LA TÂRGOVIŞTE (1870). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
mai fals Însă, deoarece acestă circulară este trimisă de episcopul Lemeni XE "Lemeni" , care se afla În relații bune cu autoritățile maghiare ale Principatului, iar În toamnă va trece În mod deschis de partea revoluției ungare și a guvernului de la Pesta. În aceste condiții, sensul circularei, așa cum o gândise Lemeni, era exact contrar. „Instigatorii” nenumiți sunt pentru el tinerii intelectuali români radicali, pe care opinia publică maghiară Îi socotea agenții secreți ai „camarilei vieneze”, uneltele reacțiunii și moștenitorii politici ai lui
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
libertății maghiare. La 10 iunie 1848, un manifest semnat de Împăratul Ferdinand XE "Ferdinand" (păstrat Într-o versiune locală, românească) Îi informa pe grăniceri cu privire la trecerea lor În subordinea guvernului maghiar - o nouă concesie smulsă Curții vieneze de către liderii de la Pesta. Faptul că, de acum Înainte, trebuie să asculte de ordinele palatinului Ungariei și ale cabinetului maghiar nu afectează Însă cu nimic nici autoritatea supremă a Împăratului, nici loialitatea pe care o datorează În continuare autorităților, chiar și În această nouă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
din vedere contextul În care a fost emis acest manifest. Împăratul era presat de guvernul maghiar al contelui Batthyány XE "Batthyány" Lajos XE "Lajos" să dezavueze revolta deschisă a grănicerilor croați, conduși de banul Jellačić XE "Jellačić" , Împotriva autorităților de la Pesta; aceasta este „Împotrivirea” la care se face aluzie. Știm Însă că Împăratul practica un joc dublu, deoarece banul croat se va bucura În continuare de Încrederea suveranului și a cercurilor de la Curte, ostile Ungariei, și va pregăti nestânjenit intervenția din
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
la jurământ sub drapelul imperial și la arme În contra insurgenților maghiari. În orice caz, toate demersurile Întreprinse de Urban XE "Urban" , Începând cu primele zile ale lunii septembrie (după Întoarcerea lui la Năsăud), și Înainte ca ruptura dintre Viena și Pesta să se producă, ne arată că el acționa În virtutea unui plan prestabilit, cunoscând intenția Curții vieneze de a Înăbuși revoluția maghiară. Ne putem gândi chiar la o coordonare a operațiunilor Întreprinse pe diferite fronturi (ceea ce nu este deloc surprinzător pentru
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
XE "Urban" ține să Își justifice acțiunile (fără Îndoială, la sugestia autorităților imperiale) prin voința românilor. Respingerea revendicărilor cu caracter național ale românilor de către maghiari este prezentată ca unul dintre motivele care legitimează acțiunea militară austriacă Îndreptată Împotriva guvernului de la Pesta. La fel ca și În cazul conflictului dintre maghiari și croați sau sârbi, Curtea de la Viena preferă să Își prezinte acțiunea de restabilire a propriei autorități ca o cruciadă dusă pentru apărarea drepturilor naționalităților, nemulțumite de politica de maghiarizare. Mai
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de importanță pentru cronologia revoluției de la 1848, deoarece suspendarea celor două publicații a fost strâns legată de conflictul intervenit Între adepții episcopului Lemeni XE "Lemeni" (rămași favorabili autorităților maghiare) și revoluționarii români, intrați acum În dispută deschisă cu guvernul de la Pesta. Pe toată durata apariției sale, Învățătorul poporului va fi editat În format de jumătăți de coală (un fel de „tabloid” al epocii, la fel ca Foaie pentru minte, inimă și literatură sau Vasárnapi Újság), pe patru pagini și opt coloane
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cetățenilor, În particular (Împreunându-și mâinile, ca cei care-și dau ajutor reciproc), să fie mai mare. Textul ales nu este unul lipsit de importanță sau reprezentativitate. El face parte dintr-o broșură polemică anonimă, publicată În anul 1812, la Pesta, aparținând, cel mai probabil, lui Petru Maior XE "Maior" . În această lucrare, cărturarul iluminist contrazice o serie de afirmații la adresa românilor, enunțate de geograful Martin Schwartner, afirmații pe care Maior le consideră defăimătoare și lipsite de temei. Analiza citatului dezvăluie
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
conaționalii rătăciți, expuși pericolelor deznaționalizării Într-o neagră străinătate. Tot În această perioadă și În același spirit, un alt călător maghiar, Gegő Elek, va scrie despre „coloniile maghiare” din Moldova, răspunzând unui apel lansat În acest sens de Academia din Pesta. „Însuflețit de acest puternic sentiment patriotic”, după cum se exprimă autorul unei recenzii dintr-o gazetă pestană, Ürmösy Sándor XE "Sándor" parcurge un drum lung prin Țara Românească, trecând prin orașele Câmpina, Ploiești, București, Câmpulung, Târgoviște, Pitești, Râmnic, Craiova (după care
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de Dimitrie Cantemir XE "Cantemir" și Îmbrățișată apoi cu multă căldură de Școala Ardeleană și de urmașii ei din prima jumătate a secolului al XIX-lea, din broșura Considerații asupra observațiilor lui Martin Schwartner despre români, publicată În 1812, la Pesta, sub semnătura „I.G.”, precum și din polemicile lui Petru Maior XE "Maior" cu Bartholomeus Kopitar XE "Kopitar" . După cum notează Kőváry, această „tristă poveste a principilor români, care au fost convinși de prelații greci să adopte scrierea chirilică”, a făcut ca „românii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ultimele rezistențe maghiare, la Jibou, În data de 25 august 1849, Kőváry este arestat de trupele austriece. Totuși, reușește să scape de represaliile imperialilor, fiind grațiat la Cluj-Napoca de colonelul Urban XE "Urban" . După eliberarea sa, Kőváry se mută la Pesta și se dedică mai ales activității culturale. Fiind implicat, după cum am putut vedea, atât de direct În evenimentele de la 1848, este ușor de Înțeles motivația psihologică a istoricului maghiar, motivație care l-a determinat să Împărtășească publicului cititor impresiile și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
amintește de Încercările de pacificare din primăvara și vara anului 1849, de misiunea deputatului Ioan Dragoș XE "Dragoș" În Munții Apuseni, eșuată În urma intervenției „iraționale” a lui Hatvani XE "Hatvani" la Abrud, sau de Încercările „mai multor deputați români la Pesta”, care se ocupau cu finalizarea tratatului de pacificare Împreună cu trimișii lui Avram Iancu XE "Iancu" . Rezumând, În final, principalele considerații ale istoricului maghiar referitoare la revoluția română din 1848-1849, este necesar să insistăm asupra câtorva aspecte. În primul rând, trebuie
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
poporului. Reproșurile sale pentru această stare de lucruri nu se Îndreaptă Însă doar asupra autorităților sau asupra statului maghiar, ci Îi vizează și pe „milionarii” români, În special din Moldova, dar și pe cei din Ardeal, Banat sau chiar din Pesta, cărora le place să se arate români, dar numai față de domnii maghiari. Deoarece și-au educat copiii În franțuzește, iar În satele lor au lăsat să fie dărâmate școlile. În prelungirea unui spirit tipic iluminist, Jókai consideră că ridicarea culturală
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
este una naturală. Româncele, spune poetul nostru, nu sunt răsfățate nici cu mâncăruri deosebite - cum ar fi pâinea și cozonacul din grâu al maghiarilor, vestitul covrig din Debrețin, renumita mâncare de varză a Clujului ori cafeaua și turta dulce din Pesta - și nici nu dispun de podoabe scumpe care să le Înfrumusețeze. Ele nici măcar nu au auzit de „frizer” sau de „modă”, „nu stau În casă toată ziua și nu Își doresc pălării”, nu folosesc evantaie pentru a se feri de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
studiu monografic, Editura pentru Literatură, București, 1969. Mihăilă, Gheorghe, Dicționar al limbii române vechi, Editura Enciclopedică Română, București, 1974. Nagy, Iván, Magyarország családai címerekkel és nemzékrendi táblákkal șFamiliile Ungariei, cu blazoane și tabele genealogiceț, vol. I-X, Tipografia Ráth Mór, Pesta, 1857-1868. Petrik, Géza, Magyarország bibliográphiája. 1712-1860 șBibliografia Ungariei. 1712-1860ț, vol. I-IV, Dobrowsky Ágost, Budapesta, 1888-1892. Răduică, Georgeta; Răduică, Nicolin, Calendare și almanahuri românești. 1731-1918, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981. Răduică, Georgeta; Răduică, Nicolin, Dicționarul presei românești (1731-1918), Editura
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]